Tag: Austria

  • Cine câştigă şi cine pierde în economia mondială în urma căderii lui Gaddafi (GALERIE FOTO)

    O primă certitudine este că o prăbuşire a regimului lui Gaddafi va avea un efect benefic pentru industria petrolului, notează revista Time. Reducerea masivă a livrărilor de petrol în ultimele luni, determinată de luptele din Libia, va lua sfârşit, iar oferta suplimentară de petrol va fi necesară nu atât în perspectiva unei relansări bruşte a cererii mondiale şi a preţului odată cu ea, ci din punctul de vedere al pariului pe termen lung al investitorilor care iau în considerare creşterea cererii de petrol de-a lungul actualului deceniu.

    Ca atare, principalii câştigători vor fi acţiunile marilor companii petroliere americane, considerate plasamente rentabile pe termen lung pentru investitorii care privesc dincolo de orizontul actual al crizei de pe pieţele financiare: ExxonMobil, Chevron, ConocoPhillips.

    În privinţa economiei americane, reluarea livrărilor de petrol e aşteptată să producă o ieftinire a produselor petroliere, necesară ca aerul pentru a stimula în sfârşit consumul în SUA, scrie publicaţia GlobalPost, care calculează că un penny mai puţin plătit pentru un galon de benzină, americanii vor avea în plus pentru cheltuială 1,4 miliarde de dolari. Un efect asemănător ar urma să se manifeste şi în Asia şi Europa.

    Un astfel de efect, la rândul său, va spori şansele electorale ale preşedintelui american Barack Obama de a obţine un nou mandat la alegerile din 2012, respectiv ale preşedintelui francez Nicolas Sarkozy de a fi reales. Unii experţi sunt însă mai pesimişti, arătând că reluarea producţiei şi a fluxului de petrol dinspre Libia nu vor putea avea loc decât peste cel puţin un an.

    Companiile europene se grăbesc deja să profite de oportunitate. Firma italiană ENI, cel mai mare producător străin cu activitate pe piaţa petrolieră libiană înainte de război, şi-a trimis deja oamenii în Libia pentru repunerea în funcţiune a capacităţilor de producţie din est, chiar în condiţiile în care luptele continuă în Tripoli, în vest, conform Reuters, care l-a citat cu o astfel de declaraţie pe ministrul de externe Franco Frattini. Acţiunile firmelor europene de profil – ENI, OMV din Austria şi Total din Franţa – au crescut deja în cursul zilei de luni cu 3-5%.

    Noi jucători vor intra în piaţă, de asemenea: compania naţională de petrol din Qatar sau firma olandeză de comerţ cu energie Vitol vor avea ocazia să concureze cu companiile americane şi europene cu prezenţă tradiţională în zonă.

    Noii-veniţi nu vor putea proveni însă din ţări care s-au opus sancţiunilor contra regimului lui Gaddafi sau operaţiunilor militare contra lui, aşa după cum a avertizat Abdeljalil Mayouf, purtător de cuvânt al firmei petroliere AGOCO, condusă de rebeli: “N-avem o problemă cu ţări occidentale ca Italia, Franţa, Marea Britanie. Dar avem probleme de ordin politic cu Rusia, China şi Brazilia”, a spus respectivul.

    Rusia va pierde şi pe alt plan, dat fiind că a fost până acum un furnizor tradiţional de armament pentru Libia (şi pentru Siria). Cât priveşte China, Libia va deveni un nou front pe care se va tranşa competiţia mondială între Occident şi China, având în vedere implicarea economică, în creştere continuă în ultimul deceniu, a Chinei în Africa. Cum Vestul este cel ce câştigă, practic, războiul în Libia, e de aşteptat ca firmele din ţările occidentale să domine această piaţă.

    Înainte de conflictul început în primăvară, Libia producea circa 2% din livrările mondiale de petrol, iar după declanşarea ostilităţilor, livrările sale au scăzut cu peste 90%. Italia şi-a asigurat în ultimii ani din Libia circa 20% din importurile de petrol, iar Franţa, Elveţia, Irlanda şi Austria peste 15%.

  • Rezultatele testului de stres bancar european: opt banci pica testul. Vezi aici rezultatele bancilor cu afaceri in Romania

    Cele opt banci trebuie sa-si majoreze capitalul pentru ca risca
    sa ramana in doi ani cu o rata de adecvare a capitalului de rang I
    (Core Tier 1 Ratio, CT1R – indicator relevant pentru capacitatea
    bancilor de a rezista la socuri externe) sub 5%. Institutiile
    respective sunt ATEBank din Grecia, EFG Eurobank din Grecia,
    Oesterreichische Volksbanken din Austria, Banco Pastor, Catalunya
    Caixa, Caja de Ahorros del Mediterraneo, Unnim si Caja 3 din
    Spania.

    Toate bancile testate in Italia, Germania, Franta, Marea Britanie
    si Irlanda au trecut cu bine testul.

    La cele opt banci mentionate mai sus se adauga inca 16 care risca
    sa ramana in doi ani cu o rata de adecvare a capitalului de rang I
    intre 5% si 6% si care vor avea si ele nevoie de masuri de
    consolidare a pozitiei financiare.

    Numarul bancilor care rateaza testul creste deci fata de anul
    trecut, cand pe lista celor ce trebuia sa opereze majorari de
    capital se aflau sapte banci, intre care si una singura cu afaceri
    in Romania – ATEBank.

    Autoritatea Bancara Europeana (ABE) precizeaza ca testul de
    soliditate financiara (test de stres, sau de rezistenta la socuri)
    a fost derulat la 91 de banci din 21 de tari, insa numai 90 de
    banci sunt incluse in rezultatele date publicitatii, intrucat banca
    Helaba din Germania, care ar fi ratat oricum testul, a refuzat sa
    accepte criteriile ABE de clasificare a capitalului. “Rezultatele
    scenariului de baza si ale scenariului de risc sunt ipotetice si nu
    trebuie interpretate ca previziuni privind rezultatele financiare
    ale bancilor”, subliniaza ABE.

    Scenariul de baza porneste de la estimarile actuale de crestere
    pentru zona euro (1,7% si 2% in 2011, respectiv 2012), in timp ce
    scenariul pesimist imagineaza o recesiune in care economia zonei
    euro ar scadea cu 0,5%, respectiv 0,2%.

    Institutia precizeaza ca la sfarsitul anului trecut, 20 de banci se
    aflau in situatia sa ramana cu o rata de adecvare sub pragul de 5%,
    ceea ce insemna un deficit de capital de 26,8 miliarde de euro. In
    primele patru luni ale anului au fost insa operate majorari de
    capital de circa 50 de miliarde de euro, imbunatatind bilantul
    final.

    ABE a recomandat autoritatilor nationale de supraveghere sa impuna
    adoptarea unor masuri de consolidare a capitalizarii tuturor
    bancilor care inregistreaza un nivel al CT1R superior, dar apropiat
    pragului de 5 la suta si au expuneri substantiale in tarile aflate
    in dificultate (Grecia, Irlanda si Portugalia). La nivelul tuturor
    celor 91 de banci incluse in test, expunerea agregata la datoria
    celor trei tari ajunge la aproape 200 de miliarde de euro pentru
    aceste banci. Masurile recomandate de ABE ar urma sa cuprinda
    restrictii privind acordarea dividendelor, reducerea indatorarii,
    majorari de capital prin emiterea de noi actiuni sau conversia unor
    active calitativ inferioare in capital propriu de rang 1.

    ABE precizeaza ca va monitoriza masurile care vor fi luate de
    bancile europene in urmatorul an pentru a-si imbunatati nivelul
    CT1R, urmand sa publice rapoarte de monitorizare in februarie si
    iulie 2012.

    Rezultatele testului pentru bancile cu afaceri in
    Romania

    Erste Bank Group: CT1R estimat la 31 decembrie 2012 de 8,1%
    (comparativ cu un CT1R real de 8,7% la 31 decembrie 2010)

    Oesterreichische Volksbanken: 4,5% (comparativ cu 6,4% in
    decembrie 2010) – va avea nevoie de capital suplimentar de 160 mil.
    euro

    Raiffeisen: 7,8% (8,1%)

    Marfin: 5,3% (7,3%)

    Bank of Cyprus: 6,2% (8,1%)

    Societe Generale: 6,6% (8,1%)

    National Bank of Greece: 7,7% (11,9%)

    EFG Eurobank Ergasias: 4,9% (9%) – va avea nevoie de capital
    suplimentar de 58 mil. euro

    Alpha Bank: 7,4% (10,8%)

    Piraeus Bank: 5,3% (8%)

    ATEBank: -0,8% (6,3%) – va avea nevoie de capital suplimentar de
    713 mil. euro

    OTP Bank: 13,6% (12,3%)

    Intesa Sanpaolo: 8,9% (7,9%)

    UniCredit: 6,7% (7,8%)

    ING Bank: 8,7% (9,6%)

    Millennium bcp: 5,4% (5,9%)

    La Caixa (Caja de Ahorros y Pensiones de Barcelona): 6,4%
    (6,8%)

    Royal Bank of Scotland: 6,3% (9,7%).

  • Raiffeisen Bank, desemnata cea mai buna banca straina din Romania

    RBI a fost desemnata “Cea mai buna banca din Austria”, iar
    Raiffeisen Bank Bosnia-Hertegovina a primit titlul de “Cea mai buna
    banca din Bosnia”. Sucursalele RBI din Albania, Belarus, Romania si
    Rusia au primit titlul de “Cea mai buna banca straina”. Gala
    “Premiile Bancare Europene 2010” a avut loc in castelul Schoenbrunn
    din Viena.

    “Titlul este o recunoastere a eforturilor noastre de a ne pozitiona
    mai bine in fata provocarilor crizei economice globale prin
    intermediul fuziunii interne”, a spus Herbert Stepic, CEO al RBI,
    referindu-se la fuziunea intre RBI si grupul-mama, Raiffeisen
    Zentralbank Osterreich (RZB). In urma fuziunii, RBI a devenit
    subsidiara a RZB, care detine acum in mod indirect in jur de 78,5%
    din actiunile subsidiarei, restul tranzactionandu-se liber la bursa
    din Viena.

    Raiffeisen Bank International AG (RBI) considera atat Austria, unde
    este cea mai importanta banca corporate si de investitii, cat si
    Europa Centrala si de Est ca pietele sale principale. In Europa
    Centrala si de Est, RBI opereaza printr-o retea extinsa de banci
    subsidiare, companii de leasing si alti furnizori de servicii
    financiare specializate, pe 17 piete. In total, in jur de 60.000 de
    angajati Raiffeisen deservesc 14 milioane de clienti in aproximativ
    3.000 de agentii, majoritatea in Europa Centrala si de Est.

    In Romania, Raiffeisen este a treia banca din sistem dupa valoarea
    activelor, are in prezent peste 1,3 milioane de utilizatori de
    carduri de debit si aproximativ 300 de mii de utilizatori de
    carduri de credit. Reteaua teritoriala cuprinde 540 de agentii care
    deservesc aproximativ 2 milioane clienti persoane fizice, 100.000
    de IMM-uri si peste 6.800 corporatii mari si medii.

    EMEA Finance este o publicatie bilunara care discuta evenimentele
    financiare majore legate de industria financiara din Europa,
    Orientul Mijlociu si Africa (zona EMEA).

  • S-a vandut Adama

    Pachetul de actiuni a fost cumparat de la Adama Holding, cu
    sediul in Cipru, respectiv de la actionarii israelieni fondatori
    David Flusberg, Dvir si Isaac Cohen-Hoshen, la care se adauga
    fondul Tiger Global, Lehman Brothers si Morgan Stanley.

    Immofinanz este actionar din 2007 la Adama, companie care are in
    portofoliu circa 1.500 de apartamente finalizate si proprietati de
    peste 1,36 mil. mp, care ar putea permite realizarea a peste 40 de
    proiecte rezidentiale.

    Din cauza crizei, Adama, care opereaza si in Turcia, Ucraina si
    Moldova, a inghetat in Romania proiecte in valoare de peste 220
    mil. euro, in timp ce Immofinanz a oprit proiecte de aproape 200
    mil. euro. Conducerea Immofinanz a anuntat ca are in intentie
    “construirea de cartiere intregi” pe proprietatile Adama, dar numai
    “dupa ce economia romaneasca va putea asigura cadrul necesar”.

  • Austria: Zece tari UE isi vor deschide abia in 2014 piata muncii pentru romani si bulgari

    Tratatul de aderare a Bulgariei si Romaniei, intrate in UE in
    2007, prevede incheierea restrictiilor privind libera circulatie a
    muncitorilor din aceste doua tari la 1 ianuarie 2012.
    Dar, celelalte tari membre pot cere un termen suplimentar de doi
    ani daca apreciaza ca piata muncii din tarile lor este
    amenintata.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Bulgaria, Grecia si Austria, destinatiile preferate ale romanilor in 2010

    Pentru a afla mai multe detalii despre acest domeniu am stat de
    vorba cu Traian Badulescu, fostul consilier de presa si purtator de
    cuvant al Pantronatului ANAT, in perioada 2005-2010.

    De-a lungul timpului, Traian Badulescu a sustinut diferite
    conferinte si expuneri axate pe jurnalism, marketing, relatii
    publice si turism.

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • Granita ideala in viziunea premierului bulgar: un semn de circulatie si o benzinarie

    “Granita germano-austriaca reprezinta doar un semn de circulatie
    si o benzinarie”, a explicat Boiko Borisov, subliniind ca, in
    acelasi timp, Bulgaria se confrunta cu valuri constante de
    imigranti ilegali asiatici si africani, care incearca sa intre in
    Uniunea Europeana. Premierul bulgar a afirmat insa ca tara sa este
    pregatita in proportie de 99 la suta pentru aderarea la spatiul
    Schengen. “Mai avem doar de zugravit cate o cladire si vom fi gata
    pana la sfarsitul lui februarie”, a glumit Borisov, citat de
    Novinite.

    In ultimele saptamani ale anului 2010 si la inceputul lui 2011,
    importante state membre UE – in principal Franta, Germania,
    Austria, Olanda, Finlanda – si-au declarat opozitia fata de
    aderarea la Schengen a Romaniei si Bulgariei, criticand stadiul
    reformelor in domeniul judiciar si al statului de drept.

  • Serban Huidu se intoarce in tara weekend-ul viitor

    “Am avut un accident groaznic acum o luna. Sunt treaz si un pic
    ametit. Vin acasa in weekend-ul viitor si voi continua recuperarea.
    Cinci saptamani am stat in spital. Le multumesc tuturor celor ce
    s-au gandit la mine si au trimis mesaje de bine!”, scrie Serban
    Huidu. Pe 29 decembrie 2010, realizatorul TV Serban Huidu a fost
    internat in stare grava la Spitalul Universitar din Innsbruck, dupa
    ce a suferit un accident pe o partie de schi din apropierea
    statiunii austriece. El a fost mentinut un timp in stare de coma
    indusa, pentru a i se face investigatii medicale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Si Monica Iacob-Ridzi se va interna luni la o clinica. Tot din Austria

    Monica Iacob-Ridzi sustine pe blogul sau ca va fi internata,
    luni, intr-o clinica austriaca, urmand ca marti sa fie supusa unei
    biopsii osteo-medulare, interventie efectuata sub anestezie
    generala. “Nu ma asteptam la acest verdict, recunosc. Dupa zecile
    de analize facute, dupa tratamentele riguroase din ultimele luni,
    am sperat ca sunt pe drumul unei insanatosiri in evolutie.
    Rezultatele sunt, insa, contradictorii, diagnosticul este incert.
    Prognoza… imposibil de estimat”, arata Monica Iacob Ridzi pe
    blogul sau. Fostul ministru aminteste totodata si “de asa-zisa
    strategie” de scapare de responsabilitatea juridica prin inventarea
    acestui diagnostic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sberbank din Rusia ar putea cumpara afacerile Volksbank din Europa de Est, inclusiv din Romania

    Publicatia austriaca Der Standart, care a difuzat prima aceasta
    informatie, citand surse bancare care au dorit sa-si pastreze
    anonimatul, precizeaza ca grupul Volksbank vrea sa-si vanda
    participatia de 51% in Volksbank International (VBI), care inseamna
    circa 500 de sucursale in noua tari est-europene, intre care si
    Romania, iar Sberbank, detinuta de statul rus, ar putea fi
    interesata de cumpararea participatiei.

    Grupul austriac ar vinde pentru ca are nevoie
    de bani, avand in vedere ca la anul incepe rambursarea ajutorului
    de stat pentru criza primit anul trecut de la statul austriac, cu o
    prima transa de 400 de milioane de euro dintr-un total de 1 miliard
    de euro.

    “Copilul-problema” al grupului, scrie presa
    austriaca, este in momentul de fata filiala din Romania,
    dezavantajata de mediul economic precar din tara si de problemele
    aparute din cauza Ordonantei 50, culminand cu o serie de procese
    intentate de clientii bancii, la care se adauga reglarea problemei
    compensatiilor pentru fosta echipa de management, schimbata in
    primavara. Zvonuri neconfirmate de banca sustin ca filiala din
    Romania va incheia anul cu o pierdere de 15 milioane de euro.
    Conducerea grupului a comunicat insa ca impactul rezultatelor din
    Romania la rezultatele grupului va fi “aproximativ nul”, estimand
    ca Volksbank International va incheia anul in curs cu profit.

    Zilele trecute, grupul a obtinut un credit pe termen lung de la DEG (Compania
    Germana pentru Investitii si Dezvoltare), destinat imprumuturilor
    pentru IMM-uri in Europa de Est. Din total, filialei din Romania ii
    sunt destinate 20 de milioane de euro, cea din Croatia primeste 10
    milioane, iar cele din Bosnia si Croatia cate 5 milioane.

    De vanzarea cotei detinute de grupul Volksbank
    la Volksbank International se ocupa compania Ithuba Capital AG,
    condusa de Wilhelm Hemetsberger, fostul CEO al Bank Austria.

    Grupul austriac Österreichische
    Volksbanken-AG, printre actionarii caruia se numara cooperativele
    de credit reunite sub umbrela DZ Bank din Germania, precum si
    Raiffeisen Bank International, detine 51% din actiunile Volksbank
    International. Restul actiunilor VBI este impartit intre
    cooperative de credit germane (DZ Bank si WBZ Bank, cu 24,5%) si
    Banque Federale des Banques Populaires din Franta (24,5%).

    Conform raportului financiar interimar al
    Volksbank pentru primele noua luni din 2010, totalul activelor
    Volksbank International era de 13,7 miliarde de euro, in usoara
    scadere fata de sfarsitul lui septembrie 2009, rezultat din
    operatiunile in noua tari est-europene, plus Malta. Tarile din
    Europa de Est unde grupul are cele mai semnificative active sunt
    Romania (4,8 miliarde de euro la sfarsitul lui septembrie), Cehia
    (2 miliarde), Ungaria (1,9 miliarde), Slovacia (1,3 miliarde) si
    Croatia (1,1 miliarde).

    Raportul sustine ca in perioada iulie-septembrie, “Cehia, Slovacia
    si, cu anumite limitari, Ungaria au dovedit dinamism economic
    comparabil cu cel al tarilor din nucleul zona euro, desi la
    niveluri foarte diferite (…) In contrast cu ele, Romania ramane
    adancita in recesiune, cu o scadere a PIB de 2,3% fata de acelasi
    trimestru din 2009”.