Tag: armata

  • Războiul economic pe deasupra Ucrainei începe să facă victime. Ce pierde Rusia, ce pierde Europa

    Concomitent, SUA au inclus băncile ruseşti VTB, Banca Moscovei şi Banca Agricolă pe lista celor cu care firmele americane nu au voie să se finanţeze de pe piaţa americană şi au impus la rândul lor anumite restricţii la exportul de tehnologie pentru sectorul energetic rusesc. Preşedintele Vladimir Putin a comentat doar că industria de apărare a Rusiei îşi poate produce singură absolut tot ce are nevoie şi că, deci, nu va suferi de pe urma sancţiunilor europene. Ministerul rus de externe a acuzat însă UE că “duce o politică dictată de SUA” şi a prezis că sancţiunile vor duce inevitabil la o scumpire a materiilor prime energetice pe piaţa europeană, iar alţi oficiali de la Moscova au anunţat că ar putea fi limitate importurile de fructe din UE şi de carne de pasăre din SUA şi că parlamentul pregăteşte o lege care ar exclude firmele europene şi americane de audit şi consultanţă de pe piaţa rusească.

    Sancţiunile economice ar urma să provoace economiei ruseşti pierderi de 23 mld. euro în acest an (1,5% din PIB) şi de 75 mld. euro în 2015 (4,8% din PIB), conform unor surse de  la Bruxelles citate de EUObserver. Aceleaşi surse estimează că UE ar putea pierde, din cauza sancţiunilor comerciale cu care va răspunde Rusia, 40 mld. euro anul acesta (0,3% din PIB) şi 50 mld. euro la anul (0,4% din PIB).

    Băncile austriece sunt cel mai expuse la pierderi potenţiale de pe urma înăspririi sancţiunilor europene contra Rusiei, urmate de băncile din Suedia, Franţa şi Italia, consideră FMI. “Deteriorarea calităţii creditelor în Rusia şi Ucraina va majora riscurile pentru băncile cu expuneri mari în aceste ţări, iar dacă se vor afla în dificultate, băncile austriece ar putea recurge la o restrângere a creditării către ţările est-europene”, arată raportul FMI. Un raport al Goldman Sachs indică Raiffeisen International, Societe Generale, UniCredit, OTP şi Nordea Bank ca fiind cele mai vulnerabile bănci europene în contextul tensiunilor politice din jurul Ucrainei.

    Ţările de la periferia zonei euro au cerut deja Comisiei Europene să ia în calcul efectele sancţiunilor la evaluarea modului cum statele membre se vor încadra în limitele de deficit şi datorie fixate prin Tratatul fiscal, iar o serie de bancheri şi analişti se tem că efectul crizei ucrainene va da lovitura de graţie redresării economice şi aşa fragile a zonei euro.

    Încă înainte ca sancţiunile să intre în vigoare, conflictul dintre Rusia şi Vest deja s-a extins însă pe alte planuri: după ce Washingtonul a acuzat Moscova că a încălcat Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare prin mai multe teste cu rachete de croazieră efectuate în iarnă şi primăvară, diplomaţia rusă a ripostat, acuzând SUA că de fapt sistemele antirachetă care vor fi amplasate în România şi Polonia sunt cele care violează Tratatul.

  • Peste 1.100 de morţi în estul Ucrainei, de la începutul conflictului

    “Informaţiile privind intensificarea luptelor în regiunile Doneţk şi Lugansk sunt extrem de alarmante, în condiţiile în care cele două părţi utilizează în zonele locuite armament greu precum artileria, tancurile şi rachetele”, subliniază comisarul pentru drepturile omului, Navi Pillay, citată într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Armata israeliană reia operaţiunile militare în Fâşia Gaza. Peste 1.000 de palestinieni, majoritatea civili, au murit în conflict

     “În urma tirurilor continue de rachete efectuate de către Hamas pe timpul armistiţiului umanitar (…), armata îşi va relua imediat activitatea în Fâşia Gaza, în aer, pe mare şi la sol”, se arată într-un comunicat.

    Răspunzând în mod favorabil unei solicitări ONU, Cabinetul israelian de Securitate a acceptat sâmbătă seara să prelungească până duminică, la miezul nopţii, armistiţiul care a oferit un scurt răgaz populaţiei din Fâşia Gaza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Israelul şi Hamas au acceptat un armistiţiu umanitar de 12 ore în Fâşia Gaza

     Potrivit unui comunicat al armatei israeliene, Israelul intenţionează, totuşi, să riposteze “în cazul în care teroriştii vor încerca să exploateze această perioadă pentru a ataca militari sau a trage în direcţia unor civili israelieni”.

    “În cursul armistiţiului, activităţile operaţionale pentru localizarea şi neutralizarea tunelurilor din Fâşia Gaza vor continua”, a avertizat armata israeliană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia îşi dezvoltă flota militară de la Marea Neagră

     “Am început astăzi dezvoltarea unei puternice flote la Marea Neagră”, a declarat amiralul Aleksandr Vitko într-un mesaj difuzat de serviciul de presă al flotei.

    El a citat domeniile aeronavale, piese de artilerie pe coastă, nave şi submarine noi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Principalele GRUPĂRI ARMATE palestiniene din Fâşia Gaza: Câţi combatanţi şi ce arsenal are fiecare

     – Hamas, care se află la putere în Fâşia Gaza din 2007, este creditat de către Institutul Internaţional de Studii Strategice (IISS) cu aproximativ 20.000 de combatanţi, dintre care 10.000 – cel mai bine antrenaţi – în cadrul aripii armate Brigăzile Ezzedine al-Qassam. Acestea poartă numele unui lider al Revoltei Arabe din perioada 1936-1939 împotriva mandatului britanic în Palestina, ucis în 1935. Acestor combatanţi li se alătură peste 10.000 de membri Hamas integraţi în forţele de securitate de la Gaza, în special Forţa Executivă.

    În arsenalul lor, de contrabandă sau artizanal, se regăsesc mine, rachete, mortiere şi arme uşoare. Brigăzile sunt dotate cu rachete de artilerie cu rază lungă de acţiune, şi anume de tip M75, o adaptare locală a sistemului Fajr-5, de fabricaţie iraniană, care au ajuns la o distanţă de până la 80 de kilometri de Fâşia Gaza, în atacuri asupra Tel Avivului şi Ierusalimului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce festivităţi se organizează duminică la Bucureşti de Ziua Aviaţiei

    La Bucureşti, duminică, 20 iulie, între orele 9.00-15.30, la Baza 90 Transport Aerian “Gheorghe Bănciulescu” din Otopeni se organizează Ziua Porţilor Deschise, informează MApN. Vizitatorii pot viziona expoziţii statice cu tehnică militară, un exerciţiu tactic al detaşamentului de căutare-salvare prin luptă şi pot asista la zboruri demonstrative cu aeronave MiG-21 LanceR, IAK-52, elicoptere IAR-330, C-27 J Spartan.

    Tot duminică, de la ora 18.00, la Monumentul Eroilor Aerului din Piaţa Aviatorilor se va desfăşura o ceremonie militară şi religioasă cu depuneri de coroane de flori. În timpul ceremonialului, formaţii de aeronave de tip IAR-330, C-27J Spartan, C-130 Hercules, AN-30 şi MiG-21 LanceR vor survola Bulevardul Aviatorilor, dinspre Palatul Victoria către Piaţa Charles de Gaulle.

    La toate aceste evenimente accesul publicului este liber.

    Sâmbătă, 19 iulie, la Câmpia Turzii, militarii de la Baza 71 Aeriană “General Emanoil Ionescu” au organizat Ziua Porţilor Deschise. În programul evenimentului au fost incluse expoziţii statice cu tehnică militară, lansări de paraşutişti şi zboruri demonstrative cu aeronave MiG-21 LanceR, IAK-52, elicoptere IAR-330, SOCAT, IAR-316 B, din dotarea Forţelor Aeriene Române, avioane CF-18 Hornet ale Forţelor Regale Aeriene Canadiene, precum şi aeronave ale Aeroclubului României.

  • Duşa: Până când o comisie echidistantă va stabili cauzele catastrofei aviatice, nu comentez. Nu se impune stare de alertă în armată

     ”Atât timp cât lucrurile sunt incerte, cred că trebuie cel puţin eu să fiu mai ponderat. Sigur că este un eveniment deosebit, de condamnat, faptul că şi-au pierdut viaţa 250 de oameni, dar până o anchetă tehnică, care are şi girul echidistanţei, va stabili ce s-a întâmplat cu acel avion, eu, ca ministru al Apărării, nu aş face comentarii”, a spus ministrul Apărării, Mircea Duşă.

    Întrebat dacă se impune o stare de alertă sau o şedinţă a CSAT, Mircea Duşa a spus că este vorba despre un zbor civil.

    ”Aveţi dumneavoastră informaţii că a fost doborât? Mă feresc să fac asemenea afirmaţii până când o comisie de expertiză echidistantă va stabili cauzele catastrofei aviatice”, a ţinut să precizeze Duşa, adăugând că nu se impune nici convocarea CSAT.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro

  • Kievul anunţă “deblocarea” aeroportului de la Lugansk

     “Statul Major al operaţiunii antiteroriste i-a raportat preşedintelui Petro Poroşenko faptul că militariii ucraineni au sosit, în urma unor lupte, pe aeroportul de la Lugansk”, a anunţat preşedinţia pe pagina de Facebook.

    Un purtător de cuvânt militar, Oleksii Dmitraşkivskii a declarat ulterior că aviaţia ucraineană a efectuat atacuri în apropierea aeroportului, dar şi în apropierea altor două localităţi din regiunea Lugansk, şi anume Izvarine şi Lisiceansk, asupra unor trupe şi material aparţinând insurgenţilor.

    Avariat şi închis de mai multe săptămâni, aeroportul de la Lugansk se afla sub controlul loialiştilor, dar a devenit aproape inaccesibil din cauza prezenţei forţelor separatiste în jur. El era prezentat ca unul dintre punctele importante ale apărării separatiştilor pe drumul către Lugansk.

    “Ministrul apărării” rebel Igor Strelkov a declarat duminică seara agenţiei publice ruseşti RIA Novosti că “lupte intense” erau în curs la periferia Luganskului, unde forţele ucrainene au mobilizat, potrivit acestuia, zeci de tancuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai puternice ARMATE din lume: Coreea de Nord, pe ultima poziţie – FOTO

     Realizat în funcţie de bugetul militar al fiecărei ţări, populaţia aptă pentru luptă şi orice fel de participare în caz de război, echipamentul din arsenal şi accesul la resurse, clasamentul Global Firepower Index se concentrează pe cantitate, dar ignoră diferenţe calitative semnificative, cum ar fi faptul că cele 78 de submarine ale Coreei de Nord nu sunt tocmai de ultimă oră, scrie Business Insider.

    De asemenea, indexul nu a considerat prioritar arsenalul nuclear şi nici nu penalizează ţările intercontinentale pentru lipsa flotei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro