BusinessMagazin

Tag: apărare

  • Marea Britanie nu ar putea face faţă unui război cu Rusia, susţine un fost oficial de rang înalt din armată – FOTO, VIDEO

    Potrivit sursei citate, Sir Michael Graydon, fost şef al Royal Air Force (RAF), susţine că Marea Britanie nu ar putea reacţiona în faţa unor atacuri ale Rusiei, “deoarece forţele de apărare au fost decimate”.

    Declaraţia intervine în contextul în care autorităţile locale au dezvăluit, joi, că avioane de vânătoare britanice au fost trimise miercuri să intercepteze două avioane militare ruse în largul coastelor peninsulei Cornwall (Anglia), Bombardierele ruseşti de tip Tupolev-95 au fost interceptate şi escorate în afara zonei în care au fost semnalate, fără să fi pătruns în spaţiul aerian britanic.

    Premierul britanic David Cameron a minimalizat incidentul, declarând: “Ruşii încearcă doar să demonstreze ceva şi nu cred că merită vreun răspuns. Cred că acest incident demonstrează de fapt că dispunem de avioanele, piloţii şi sistemele necesare pentru a apăra Marea Britanie”.

    Însă, fostul oficial din forţele aeriene britanice îl dezminte pe premier, dezvăluind că numărul escadroanelor de vânătoare a fost redus drastic în ultimii ani, el ajungând de la 26 la sfârşitul Războiului Rece la 7 în prezent.

    “Am mari îndoieli că Anglia ar putea face faţă unui război cu Rusia. Suntem la jumătatea capacităţilor care existau în trecut”, a precizat Graydon.

    Ministrul britanic al Apărării Michael Fallon declara miercuri că preşedintele rus Vladimir Putin reprezintă o “ameninţare reală şi prezentă” la adresa celor trei ţări baltice. El a îndemnat Alianţa Nord-Atlantică să fie pregătită pentru o agresiune din Rusia.

    Potrivit Ministerului britanic al Transporturilor, nu s-a înregistrat nicio perturbare a transportului aerian civil ca urmare a prezenţei bombardierelor ruseşti miercuri.

    “Avioane de vânătoare tip Typhoon au fost mobilizate (miercuri), după ce avioane ruseşti au fost identificate zburând în apropierea spaţiului aerian al Marii Britanii”, a anunţat Ministerul Apărării într-un comunicat.

    Avioanele ruseşti “au fost escortate de Forţele Aeriene Regale (RAF) până în afara zonei de interes britanice”, afirmă ministerul, precizând că “avioanele militare ruseşti nu au pătruns în spaţiul aerian suveran” britanic.

    Un incident similar a avut loc în ianuarie, când Ministerul britanic de Externe a anunţat că două bombardiere ruseşti de tip Tu-95, cunoscute şi sub numele de “Bear H”, au provocat “perturbarea aviaţiei civile” înainte să fie interceptate de avioane RAF în apropierea spaţiului aerian al ţării.

    De asemenea, în ultimele 12 luni au avut loc 17 astfel de incidente, în care ruşii au încercat să-şi demontreze forţa militară în apropiere de Marea Britanie.

    Prezenţa avioanelor militare ruseşti în apropierea zonei de coastă britanice denotă dorinţa Moscovei de a-şi arăta puterea, iar asemenea incidente sunt motivate politic, autorităţile ruseşti ştiind că sunt puternic mediatizate, a comentat BBC.

  • Hellvig, despre priorităţile SRI: Combaterea corupţiei şi întărirea statului de drept

    “Sunt onorat de încrederea pe care mi-a acordat-o preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, prin nominalizarea pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii. Sper ca, la rândul lor, membrii Parlamentului mă vor considera potrivit pentru a îndeplini această responsabilitate”, a scris, joi, Eduard Hellvig, pe Facebook.

    “Interesul naţional înseamnă, în actuala etapă a democraţiei româneşti şi conform voinţei cetăţenilor, consolidarea statului de drept. De aceea, cred că prioritatea SRI în perioada următoare trebuie să fie consolidarea performanţei – în cadrul eforturilor interne pentru întărirea statului de drept, dar şi al unui context regional tensionat. Drept urmare, consider esenţiale două coordonate de acţiune: combaterea corupţiei şi dezvoltarea capacităţilor de apărare a siguranţei naţionale”, a mai scris el.

    Actualul europarlamentar apreciază că “o democraţie funcţională are resorturile necesare pentru ca statul şi propriii cetăţeni să se afle întotodeauna de aceeaşi parte a baricadei”. “Cu o condiţie: ca toate instituţiile să acţioneze conform regulilor democraţiei şi ale societăţii deschise”, a subliniat Hellvig.

    Preşedintele Klaus Iohannis l-a nominalizat, joi, pe europarlamentarul PNL Eduard Hellvig pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii.

    El a spus că în cursul zilei a avut întâlniri cu liderii partidelor politice, cărora le-a adus la cunoştinţă intenţia sa de nominalizare a lui Eduard Hellvig pentru funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii.

    Iohannis a precizat că a vorbit, de asemenea, şi cu preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului.

    Preşedintele a mai spus că, probabil, în cursul săptămânii vitoare Parlamentul va lua în dezbatere propunerea sa pentru şefia SRI.

  • Cine este Eduard Raul Hellvig, politicianul nominalizat de Iohannis la şefia SRI

    Hellvig s-a născut pe data de 27 octombrie 1974 în Zalău. Din 1993 până în 1997 a urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică din cadrul Universităţii “Babeş Bolyai” din  Cluj-Napoca. În anul 2003 a obţinut doctoratul în Relaţii Internaţional la SNSPA, pentru ca în 2006 să absolve Colegiul Naţional de Apărare din cadrul Universităţii Carol I.

    Tot în anul 2006, Eduard Raul Hellvig a devenit absolvent SES al Centrului European de Studii de Securitate “George C.Marshall”.

    Klaus Iohannis: L-am propus pe Eduard Hellvig DIRECTOR la SRI

    Hellvig, despre priorităţile SRI: Combaterea corupţiei şi întărirea statului de drept

     

    În perioada 2001-2003 Eduard Hellvig a ocupat poziţia de Director General al Institutului de Studii Sociale, iar în 2004 a devenit Directorul Executiv Sintezis România. În perioada 1998-2000 a fost consilier politic al fostului vicepreşedinte PNL Horia Rusu şi al Ministrului de Interne Constantin Dudu Ionescu. El a făcut parte din staff-ul lui Mugur Isărescu în timpul campaniei electorale pentru preşedinţia României.

    În 2004 a fost ales deputat de Bihor, ocupând în timpul mandatului funcţiile de secretar al Comisiei pentru Apărare şi cea de membru al Adunării Parlamentare a NATO. Hellvig a fost ales ca unul dintre primii europarlamentari ai României în anul 2006; în acest rol, el a făcut parte din Comisia de Comerţ Internaţional (INTA) şi Subcomisia pentru Securitate şi Apărare (SEDE).

    Din 2008 este membru al Partidului Naţional Liberal, în 2009 devenind consilierul preşedintelui PNL Crin Antonescu. În perioada 7 mai 2012 – 19 decembrie 2012, Hellvig a făcut parte din guvernul Ponta, conducând Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

  • Armata SUA a aprobat o terapie hormonală pentru Chelsea Manning

    Deţinuta – al cărei prenume era Bradley şi care la momentul faptelor era bărbat – a declarat la o zi după ce a fost condamnată, în august 2013, că este femeie. Un an mai târziu s-a aflat că ea a intentat un proces pentru că i s-a “interzis accesul la un tratament medical necesar” în tulburarea sa de gen.

    Comandantul Bărăcilor Disciplinare de la Fort Leavenworth, în Kansas, unde Manning îşi ispăşeşte pedeapsa, a aprobat printr-o notă internă, pe 5 februarie, terapia hormonală în cadrul tratamentului lui Manning, potrivit ziarului USA Today.

    Nota citează recomandări potrivit cărora terapia este “adecvată şi necesară medical”

    Consilierul care o asistă pe Manning în proces a salutat vestea. “Suntem încântaţi că Guvernul a fost într-un final de acord să iniţieze terapia hormonală în cadrul tratamentului”, a declarat Chase Strangio, un avocat de la Uniunea Americană pentru Libertăţi Civile (ACLU). “Este un prim pas important în tratamentul Chelseei şi în conformitate cu recomandările medicilor şi prevederile celui de-al Optulea Amendament” al Constituţiei americane, a adăugat el.

    Însă Strangio a declarat că aprobarea terapiei este doar o victorie parţială. “Armata refuză în continuare să-i permită să-şi lase părul lung, o parte importantă în tratamentul recomandat de medici”, a spus el.

    De asemenea, întârzierea accesului la tratamentul hormonal “a avut un cost semnificativ pentru Chelsea şi sănătatea ei mintală”, a subliniat Strangio.

    Manning a spus că a fost diagnosticată în 2013 cu disforie de gen. Un judecător din Kansas i-a aprobat fostului analist de informaţii al armatei cererea de a-şi schimba numele în Chelsea Elizabeth Manning.

    Ea a fost condamnată anul trecut pentru furtul a 750.000 de pagini de documente şi înregistrări video, pe care le-a tranmis WikiLeaks în cadrul celei mai mari scurgeri de materiale clasificate din istoria Statelor Unite. Maning a fost găsită vinovată de 20 dintre cele 22 de capete de acuzare formulate împotriva ei, inclusiv încălcarea Espionage Act.

     

  • Ashton Carter, noul şef al Pentagonului. Senatul american a aprobat numirea

    Ashton Carter, care a primit 93 de voturi pentru şi cinci împotrivă, va conduce Departamentul Apărării pentru a coordona răspunsul Statelor Unite faţă de extremiştii islamişti, sprijinul acordat de Rusia separatiştilor din estul Ucrainei şi războiul din Afganistan, relatează NBC News.

    Liderul majorităţii republicane din Senat, Mitch McConnell, a afirmat înaintea votului că îl va susţine pe Carter, dar se aşteaptă de la el “să spună adevărul în faţa puterii”.

    Carter a promis că va oferi sfaturi obiective Casei Albe, iar în cursul audierii pentru confirmarea în funcţie a afirmat că susţine schimbarea actualei politici a administraţiei Obama de a nu furniza armament Ucrainei.

    El a transmis Comisiei pentru controlul Serviciilor armate din Senat că înfrângerea grupării Stat Islamic va fi prioritatea sa.

    Carter îl va înlocui pe Chuck Hagel, care şi-a anunţat demisia în noiembrie, după mai puţin de doi ani la conducerea Departamentului Apărării.

    “Ash Carter a fost un lider important al echipei noastre de securitate naţională în primii ani ai preşedinţiei mele, iar după confirmarea covârşitoare de astăzi din partea Senatului, sunt mândru să-i urez bun venit în calitate de secretar al Apărării”, a afirmat preşedintele Obama, într-un comunicat.

  • Forţele Aeriene ruse vor primi peste 200 de avioane şi elicoptere noi în 2015

    În cursul anului 2015, Forţele Aeriene vor primi 126 de avioane şi 88 de elicoptere noi”, a declarat Şoigu.

    “Modernizarea Forţelor Aeriene este una dintre priorităţile anului 2015”, a subliniat Şoigu.

    “Cota armamentului modern va fi de 33 la sută, iar 67 la sută trebuie să fie în stare foarte bună”, a adăugat Şoigu, precizând că o nouă generaţie de avioane de vânătoare Suhoi-35S multirol va intra în uz în cursul anului 2015. “În momentul de faţă, sunt efectuate ultimele teste cu avionul Suhoi-35S”, a explicat ministrul rus al Apărării.

  • Relaţiile Rusia-NATO au nevoie de mai multă transparenţă pentru a se evita o escaladare militară

    “În ultimele săptămâni şi luni am observat continuu întâlniri periculoase, în spaţiul aerian sau pe apă, între avioane şi nave militare ale Rusiei, pe de o parte, şi cele ale naţiunilor occidentale pe de altă parte. Este periculos, foarte periculos, ar putea cauza neînţelegeri sau calcule greşite şi ar putea duce involuntar la o escaladare militară”, a declarat Ischinger.

    Rusia şi Occidentul trebuie să ajungă la un acord, cât mai repede posibil, care să stipuleze că avioanele şi navele trebuie să păstreze o “distanţă obligatorie” şi să nu se apropie unele de altele, a precizat Ischinger, subliniind că “ambele părţi trebuie să gândească urgent măsuri care să asigure transparenţa”.

    “Ar trebui să fie un schimb de informaţii transparent în legătură cu cine şi unde zboară. Avem nevoie de stabilitate şi predictibilitate în Europa, nu avem nevoie de surprize, avem nevoie de încredere şi transparenţă în sfera militară”, a reiterat el.

    În noiembrie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că NATO a ridicat de la sol de două ori mai multe avioane în 2014 din cauza creşterii activităţii aeriene a Rusiei în Europa.

    Între timp, Ministerul rus al Apărării a declarat în mod repetat că toate zborurile forţelor aeriene ruse se desfăşoară în strictă concordanţă cu normele internaţionale de folosire a spaţiului aerian în apele internaţionale şi nu încalcă graniţele altor state.

  • Chuck Hagel afirmă că va fi dificil ca SUA să închidă centrul de la Guantanamo în doi ani

    “Va fi foarte dificil, şi chiar mai mult dacă Congresul impune noi restricţii” asupra condiţiilor privind eliberarea celor 122 de deţinuţi care se mai află la Guantanamo, precum şi asupra ţării-gazdă, a declarat Hagel pentru postul public NPR.

    Hagel a negat că ar fi tergiversat aprobarea eliberării anumitor deţinuţi din această închisoare militară americană situată în Cuba.

    El a recunoscut că a existat o “încetinire” care nu l-a “făcut popular”. “Dar am fost foarte clar în faţa preşedintelui (…) şi a Congresului: dacă legea îmi dă o responsabilitate, fac tot ce pot” pentru a o asuma, pentru că “poporul american este cel care contează”.

    Legea îi impune secretarului Apărării să certifice că eliberarea unui deţinut nu creează o ameninţare semnificativă pentru securitatea naţională.

    “Nu examinez niciodată un dosar” înainte ca toate agenţiile care trebuie să-şi dea avizul să fie de acord între ele, a explicat Hagel.

    După preluarea dosarului, Hagel a precizat că a cerut uneori asigurări suplimentare trimiţând o misiune în ţara-gazdă, înainte de a-şi da acordul.

    Preşedintele Barack Obama şi-a reiterat constant intenţia de a închide centrul de detenţie de la Guantanamo, idee reluată şi săptămâna trecută în discursul său privind Starea Naţiunii.

    La sosirea sa la Casa Albă în ianuarie 2009, peste 240 de deţinuţi se aflau la Guantanamo.

  • Militari, mobilizaţi pe străzile din Belgia după dejucarea unor atentate

    “Comitetul Ministerial restrâns a decis să mobilizeze în mod progresiv până la 300 de militari. În mod concret, aceşti militari vor fi desfăşuraţi la Bruxelles şi Antwerpen (nord). Ei ar putea fi (mobilizaţi) de asemenea la Verviers (est) şi în alte locuri”, au anunţat serviciile premierului Charles Michel într-un comunicat.

    “Militarii mobilizaţi vor fi înarmaţi şi vor avea ca principală sarcină supravegherea anumitor locuri. Ei vor veni să întărească serviciile de poliţie”, a adăugat aceeaşi sursă.

    Guvernul belgian a annunţat vineri desfăşurarea rapidă a armatei în anumite locuri, la o zi după asaltul de la Verviers, unde au fost omorâţi doi presupuşi jihadişti care preconizau să atace poliţişti.

    Recurgerea la militari pentru operaţiuni de menţinerea ordinii este o premieră în Belgia, de la valul de atentate comise în anii ’80 de către Celulele Comuniste Combatante.

    Această măsură, anunţată vineri – alături de alte zece măsuri în vederea prevenirii radicalizării şi împiedicării candidaţilor la jihad să ajungă în Siria sau Irak – este valabilă pentru o lună şi poate fi prelungită, atât timp cât alerta se va afla la nivelul 3, pe o scară de patru niveluri, aşa cum stau lucrurile începând de joi seara.

    Primarul din Antwerpen a reclamat imediat trimiterea de trupe în oraşul său, în care se află o importantă comunitate evreiască ortodoxă, de 15.000-20.000 de persoane. Primii militari, puternic înarmaţi, şi-au făcut apariţia sâmbătă dimineaţa în cartierul evreiesc din oraş, un loc considerat sensibil în contextul atentatelor dejucate, a anunţat postul flamand public VRT.

    Celula destructurată în Belgia joi şi vineri era alcătuită în parte din jihadişti plecaţi să lupte în Siria. Ei erau pe punctul de a “ucide poliţişti în spaţiul public şi comisariate”, potrivit Parchetului federal. În total, 13 persoane au fost arestate în Belgia, dintre care cinci au fost inculpate pentru “participare la un grup terorist”. Doi presupuşi membri ai celulei – belgieni care voiau să fugă în Italia – au fost arestaţi în Franţa.

  • Preşedintele şi partidele au semnat Acordul privind pragul minimal de 2% din PIB pentru Apărare. Iohannis: Astăzi arătăm militarilor români că îi respectăm şi că dorim să le îmbunătăţim condiţiile

    Ceremonia din Sala Unirii de la Palatul Cotroceni a început cu intonarea imnului naţional.

    Acordul a fost semnat mai întâi de şeful statului, Klaus Iohannis, urmat de liderii partidelor parlamentare. Au semnat, astfel, preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, copreşedintele PNL, Alina Gorghiu şi prim-vicepreşedintele Cătălin Predoiu, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, preşedintele UNPR, Gabriel Oprea, preşedintele PC, Daniel Constantin, preşedintele PP-DD, Simona Man.

    Liderul grupului minorităţilor naţionale din Parlament, Varujan Pambuccian nu a fost prezent la semnarea acestui acord.

    El a semnat totuşi, ulterior, Acordul politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare, după terminarea ceremoniei oficiale.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, după primele consultări cu partidele parlamentare din mandat, pe tema finanţării Armatei, că a propus pentru prima dată în 25 de ani de la Revoluţie, încheierea unui acord asumat de întreg spectrul politic, pentru domeniul Apărării şi că a obţinul consensul formaţiunilor politice, în acest sens.

    Iohannis: Astăzi arătăm militarilor români că îi respectăm şi că dorim să le îmbunătăţim condiţiile

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, după semnarea Acordului politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare, că astăzi le arătăm militarilor români că îi respectăm şi că dorim să le îmbunătăţim condiţiile de muncă, prin asigurarea finanţării pentru pregătire şi înzestrare.

    Preşedintele a mulţumit în discursul său tuturor celor prezenţi pentru că au înţeles cu maturitate şi responsabilitate că este nevoie de un acord privind finanţarea Armatei, asumat de toate partidele politice parlamentare.

    ”Astăzi le arătăm militarilor români că îi respectăm şi că dorim să le îmbunătăţim condiţiile de muncă prin asigurarea finanţării necesare pentru pregătire şi pentru înzestrarea cu echipament modern de luptă. Faptul că toţi cei prezenţi s-au angajat să susţină atingerea în 2017 a unui nivel de minimum de 2% din PIB pentru Apărare şi să păstrăm această sumă ca un minim pentru cel puţin 10 ani arată dorinţa României de a avea predictibilitate în asigurarea cheltuielilor militare”, a arătat şeful statului.

    Preşedintele Iohannis a mai spus că ”armata este un furnizor de securitate, dar poate să fie şi un furnizor de dezvoltare economică, pentru că programele de înzestrare cu tehnică de luptă pot să genereze parteneriate între firmele de profil din ţară şi cele ale aliaţilor noştri, precum şi investiţii străine şi locuri de muncă pentru români”.

    ”Eu văd Acordul politic de susţinere a finanţării pentru Apărare şi ca pe un acord implicit pentru dezvoltarea industriei naţionale de apărare. Până acum s-au spus multe vorbe, au fost făcute multe strategii care au rămas de obicei doar pe hârtie. Este momentul să tratăm cu toată seriozitatea acest subiect important pentru securitatea naţională şi să obţinem rezultate”, a arătat şeful statului.

    Potrivit lui Klaus Iohannis, prin Acordul semnat marţi, arătăm ”că România este membru responsabil în cadrul NATO şi îşi înţelege bine atribuţiile”.

    ”Atunci când aşteptăm solidaritate din partea aliaţilor noştri, într-un moment dificil pentru securitatea regiunii noastre, trebuie să fim conştienţi că suntem datori să mărim contribuţia financiară pentru Armată.Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, alături de apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană reprezintă elementele fundamentale ale politicii noastre externe şi de securitate. Vă asigur că România se va comporta ca un partener de nădejde!”, a afirmat Klaus Iohannis în finalul discursului.