Tag: americani

  • Cum marii producători farma transformă generozitatea în profit, pe socoteala plătitorului de taxe

    În august 2015, la doar câteva luni de la înfiinţare, compania Turing Pharmaceuticals şi pe atunci directorul ei executiv Martin Shkreli au cumpărat un medicament numit Daraprim şi au majorat imediat preţul cu peste 5.000%, scrie Bloomberg. După câteva zile, Turing a luat legătura cu Patient Services Inc. (PSI), o fundaţie de caritate care ajută oamenii să-şi achite coplăţile pentru medicamentele scumpe.

    Turing a propus fundaţiei să creeze un fond pentru pacienţii cu toxoplasmoză, o infecţie produsă de un parazit ce poate fi tratată cu Daraprim. După ce a făcut acest medicament mult mai scump, Turing se oferea acum să-l facă mai accesibil.

    PSI, care derulează pograme similare pentru mai mult de 20 de boli, n-a stat mult pe gânduri şi a îmbrăţişat cu entuziasm oferta, sugerând companiei să pornească lucrurile cu o donaţie de 22 de milioane de dolari, care să includă 1,6 milioane de dolari pentru acoperirea costurilor fundaţiei.

    Suma a atras atenţia producătorului de medicamente (în afară de Daraprim mai produce Vecamyl, folosit pentru atenuarea efectelor hipertensiunii): „Ai văzut ce de bani??? 22 de milioane de dolari!!!“, scria într-un e-mail către un coleg Tina Ghorban, director de top la Turing. Mesajul a fost obţinut printr-o anchetă a Congresului SUA privind politicile de stabilire a preţurilor practicate de companie. În cele din urmă cele două personaje din poveste au convenit asupra unei contribuţii de un milion de dolari pentru fondul pacienţilor plus 80.000 de dolari pentru acoperirea costurilor PSI.

    PSI este o organizaţie caritabilă de asistare a pacienţilor, cunoscută şi ca organizaţie de coplată. În afară de ea mai există alte şase fundaţii mari similare şi mai multe mici. Ele oferă asistenţă pentru 40 de milioane de americani acoperiţi de programul guvernamental de asigurare medicală Medicare.

    Pentru cei care îndeplinesc condiţiile de venit organizaţiile caritabile pot plăti o mare parte sau chiar tot ce înseamnă cheltuieli rambursabile pentru medicamente: o coplată (o sumă de bani determinată) iniţială mare pentru o reţetă, o altă sumă cunoscută ca „gaura din gogoaşă“, sau breşă în acoperire, şi costuri curente mai mici. După ce Turing a scumpit Daraprimul, pentru unii bolnavi de toxoplasmoză înscrişi în Medicare, cheltuielile rambursabile iniţiale au crescut şi până la 3.000 de dolari.

    Acesta este doar o mică parte din costul total. Preţul nou al unui tratament de şase săptămâni cu Daraprim este de 60.000-90.000 de dolari. Cine plăteşte diferenţa? Pentru bolnavii înscrişi în Medicare, povara este suportată de plătitorii de taxe. Medicare nu publică date complete privind plăţile pe care le face către companiile farmaceutice în fiecare an, însă un lucru este clar: cu o contribuţie de un milion de dolari pentru o organizaţie caritabilă de coplată, un producător farma poate împiedica sute de pacienţi să abandoneze medicamentele pe care le-au scumpit, primind totodată acces la milioanele de dolari de la Medicare.

    De asemenea, contribuţiile dau bine şi în ochii lumii atunci când producătorii farma sunt criticaţi pentru creşterea preţurilor.

    Un studiu realizat în octombrie de Turing despre cum ar trebui să se vorbească referitor la majorarea preţurilor (analiză publicată de Congres) conţine sugestia că ar trebui „să se facă referinţă în mod repetat“ la programele de asistare a pacienţilor.

    „Dă bine pentru companiile farma să spună că ajută pacienţii să-şi capete medicamentele“, spune Adriane Fugh-Berman, doctor care a studiat timp de trei decenii practicile de marketing ale pieţei medicamentelor. Doctorul este profesor de farmacologie şi fiziologie la Universitatea Georgetown.

    Scopul acestor donaţii, explică ea, este de a „face să ricoşeze critica adusă creşterii preţurilor. Între timp, producătorii „împing spre faliment sistemul de sănătate“. Daraprim nu este singurul medicament cu care se fac abuzuri. În 2014, producătorul farma Retrophin, condus la acea vreme de Shkreli, a cumpărat Thiola, un medicament aflat pe piaţă de 26 de ani şi folosit în tratamentul unei afecţiuni rare din cauza căreia bolnavii fac frecvent pietre la rinichi.

    După ce a majorat preţul cu 1.900%, Retrophin a dat bani PSI pentru coplată pentru pacienţii cu piatră la rinichi. În 2010, Valeant Pharmaceuticals International a cumpărat două medicamente, de asemenea aflate de foarte mult timp pe piaţă, care tratează boala Wilson, o disfuncţie rară din cauza căreia cuprul se acumulează în organism. Trei ani mai târziu, după o serie de majorări de preţ, care în total au ajuns la 2.600%, Valeant a donat bani către fundaţia Patient Access Network (PAN) pentru coplată pentru pacienţii cu boala Wilson.

  • “Este retardat din punct de vedere emoţional”: unul dintre cei mai cunoscuţi americani îl atacă pe Donald Trump

    Deepak Chopra, un autor american de origine indiană cunoscut pentru susţinerea medicinii alternative şi implicării în mişcarea New Age, a declarat recent că Donald Trump este “retardat din punct de vedere emoţional”.

    Atacul asupra candidatului republican la alegerile prezidenţiale vine ca urmare a declaraţiilor făcute de Trump despre un judecător de origine mexicană. “Este un rasist, este plin de ură şi furie”, a declarat Chopra celor de la Fox News. “Are inteligenţa emoţională a unui copil de trei ani.”

     Donald Trump, principalul contracandidat al lui Hillary Clinton la alegerile prezidenţiale din Statele Unite ale Americii din 2016, este unul dintre cei mai controversaţi pretendenţi ai Biroului Oval din istoria SUA, scrie Time.

    Donald John Trump s-a născut pe 14 iunie 1946 în Queens, New York şi este al patrulea copil al lui Frederick şi Mary MacLeod Trump. Tatăl lui a fost la început constructor şi agent imobiliar.

    Magnatul american are o avere estimată la peste 4 miliarde de dolari şi este cunoscut ca fiind o persoană extravagantă, lucru care se remarcă şi prin prisma faptului că are în biroul său un vultur pleşuv.

    Donald Trump a fost un copil agitat, cu o personalitate asertivă, iar părinţii au decis să îl trimită la Academia Militară din New York când acesta avea doar 13 ani, cu scopul de a-i redirecţiona energia într-o manieră pozitivă.

  • “Este retardat din punct de vedere emoţional”: unul dintre cei mai cunoscuţi americani îl atacă pe Donald Trump

    Deepak Chopra, un autor american de origine indiană cunoscut pentru susţinerea medicinii alternative şi implicării în mişcarea New Age, a declarat recent că Donald Trump este “retardat din punct de vedere emoţional”.

    Atacul asupra candidatului republican la alegerile prezidenţiale vine ca urmare a declaraţiilor făcute de Trump despre un judecător de origine mexicană. “Este un rasist, este plin de ură şi furie”, a declarat Chopra celor de la Fox News. “Are inteligenţa emoţională a unui copil de trei ani.”

     Donald Trump, principalul contracandidat al lui Hillary Clinton la alegerile prezidenţiale din Statele Unite ale Americii din 2016, este unul dintre cei mai controversaţi pretendenţi ai Biroului Oval din istoria SUA, scrie Time.

    Donald John Trump s-a născut pe 14 iunie 1946 în Queens, New York şi este al patrulea copil al lui Frederick şi Mary MacLeod Trump. Tatăl lui a fost la început constructor şi agent imobiliar.

    Magnatul american are o avere estimată la peste 4 miliarde de dolari şi este cunoscut ca fiind o persoană extravagantă, lucru care se remarcă şi prin prisma faptului că are în biroul său un vultur pleşuv.

    Donald Trump a fost un copil agitat, cu o personalitate asertivă, iar părinţii au decis să îl trimită la Academia Militară din New York când acesta avea doar 13 ani, cu scopul de a-i redirecţiona energia într-o manieră pozitivă.

  • Experiment şocant al americanilor! Ne vizează pe toţi

    Profesorul Sir John Burn, de la Universitatea Newcastle, susţine că oamenii de ştiinţă americani au creat embrioni hibrizi de porc şi om şi că proiectul este soluţia vitală de a face faţă lipsei de organe pentru transplant.

    Dar criticii au reacţionat cu furie la ştirile despre proiectul inedit. Ei au descris metoda ca fiind “oribilă” şi că ar reprezenta un atac asupra integrităţii umane.

    Vezi aici de ce experimentul americanilor este şocant şi de ce ne vizează!

  • Drogul care l-a omorât pe Prince, noul favorit al cartelurilor mexicane. Un kilogram le aduce un profit de 1,6 milioane dolari

    Drogul care l-a omorât pe Prince, faimosul cântăreţ şi producător american, a devenit favoritul cartelurilor mexicane pentru popularitatea de care se bucură acum în Statele Unite.

    Fentanilul este un drog foarte puternic, dar şi extrem de profitabil, au spus oficialii americani. El poate fi produs pe cale sintetică, în laborator propriu, fără bătaia de cap de a mai cultiva mac, iar mafia mexicană ştie acest lucru foarte bine, potrivit New York Times.

    Drogul mai este produs şi în China, care distribuie astfel de transporturi la ordinea zilei către numeroase carteluri peste tot în lume, la preţuri mici, iar contrabandiştii le vând apoi prin reţele ilegale cu un adaos de până la 1600%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cea mai „fierbinte“ investiţie în rândul milionarilor americani: să nu facă nimic

    Milionarilor Americii nu le place ce văd pe pieţe sau în economie. Cei „masiv de bogaţi“ fac bani mai degrabă din pasiunile pe care le au decât din investiţii. Şi se distrează şi mai mult decât atunci când urmăresc mişcările pieţei, scrie CNBC.

    Ron Carson, consilier în administrarea averilor, a mers recent la derby-ul din Kentucky cu un client. Un cal cu o performanţă bună în cursă se poate dovedi o investiţie destul de bună pentru cei bogaţi. Totuşi, niciunul dintre milionarii americani nu ar lua în considerare o astfel de investiţie.

    „Consensul general al clienţilor şi celor prezenţi la derby este că economia se află într-o zonă crepusculară. Nimeni nu înţelege cu adevărat ce se întâmplă. Suntem într-o altă lume. Nu mai ştim ce este real“, spune Carson.

    Pentru majoritatea bogaţilor Americii, nimic de pe pieţe nu pare să meargă bine în acest moment, iar aşteptările privitoare la perfor manţele investiţiilor sunt scăzute.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cea mai „fierbinte“ investiţie în rândul milionarilor americani: să nu facă nimic

    Milionarilor Americii nu le place ce văd pe pieţe sau în economie. Cei „masiv de bogaţi“ fac bani mai degrabă din pasiunile pe care le au decât din investiţii. Şi se distrează şi mai mult decât atunci când urmăresc mişcările pieţei, scrie CNBC.

    Ron Carson, consilier în administrarea averilor, a mers recent la derby-ul din Kentucky cu un client. Un cal cu o performanţă bună în cursă se poate dovedi o investiţie destul de bună pentru cei bogaţi. Totuşi, niciunul dintre milionarii americani nu ar lua în considerare o astfel de investiţie.

    „Consensul general al clienţilor şi celor prezenţi la derby este că economia se află într-o zonă crepusculară. Nimeni nu înţelege cu adevărat ce se întâmplă. Suntem într-o altă lume. Nu mai ştim ce este real“, spune Carson.

    Pentru majoritatea bogaţilor Americii, nimic de pe pieţe nu pare să meargă bine în acest moment, iar aşteptările privitoare la perfor manţele investiţiilor sunt scăzute.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cronica de film: A Hologram for the King

    Filmul începe cu o secvenţă lipsită de prea mult sens: un vis al personajului central, Alan Clay, prin care aflăm că acesta e un om de afaceri care a pus la punct o tehnologie revoluţionară, apoi a dat faliment, şi-a pierdut ulterior maşina şi soţia, iar acum nu mai are bani nici pentru educaţia copiiilor.

    Prin urmare, omul nostru se decide să meargă în Arabia Saudită pentru a prezenta ideea sa regelui saudit. Urmează o poveste ce seamănă destul de mult cu linia din Salmon Fishing in the Yemen; în ambele filme apare un personaj central care trece printr-o criză existenţială şi care dă vina pe cei din jur pentru toate problemele sale, în special pe chinezi şi invazia produselor din China. Astfel, de-a lungul filmului, folosind (nu foarte convingător) replici între diverse personaje, regizorul încearcă să transmită următorul mesaj: Arabia are problemele ei, dar nu se compară cu China!

    În cele din urmă, filmul vrea să reflecte ciocnirea dintre civilizaţii: Clay este până la urmă un turist, iar povestea este filtrată prin modul în care el percepe sentimentul de alienare. Spun „vrea să reflecte“, pentru că rezultatul nu este unul deloc cizelat – prietenii pe care Clay şi-i face şi interacţiunea dintre personaje reflectă doar ceea ce cred americanii despre saudiţi.

    Filmul este regizat de Tom Tykwer, un fel de Sergiu Nicolaescu al ultimilor ani: este regizor, scenarist, compozitor şi producător. El s-a remarcat prin conducerea unor filme precum Cloud Atlas, Perfume: The Story of a Murderer sau Run Lola Run. Pentru A Hologram for the King, el s-a rezumat doar la regie şi scenariu. În rolurile principale îi regăsim, alături de Tom Hanks, pe Alexander Black (debut într-un lungmetraj), Sarita Choudhury (Lady in the Water, A Perfect Murder, franciza The Hunger Games) şi Sidse Babett Knudsen (After the Wedding, The Duke of Burgundy, Borgen).

    În concluzie, A Hologram for the King pare mai mult un clip publicitar menit să convingă americanii că Arabia Saudită poate fi un bun partener de afaceri. Nu este cel mai bun film al lui Tom Hanks, dar, pe de altă parte, fără el am fi discutat probabil de una dintre marile dezamăgiri ale anului.
     

  • Cronica de film: A Hologram for the King

    Filmul începe cu o secvenţă lipsită de prea mult sens: un vis al personajului central, Alan Clay, prin care aflăm că acesta e un om de afaceri care a pus la punct o tehnologie revoluţionară, apoi a dat faliment, şi-a pierdut ulterior maşina şi soţia, iar acum nu mai are bani nici pentru educaţia copiiilor.

    Prin urmare, omul nostru se decide să meargă în Arabia Saudită pentru a prezenta ideea sa regelui saudit. Urmează o poveste ce seamănă destul de mult cu linia din Salmon Fishing in the Yemen; în ambele filme apare un personaj central care trece printr-o criză existenţială şi care dă vina pe cei din jur pentru toate problemele sale, în special pe chinezi şi invazia produselor din China. Astfel, de-a lungul filmului, folosind (nu foarte convingător) replici între diverse personaje, regizorul încearcă să transmită următorul mesaj: Arabia are problemele ei, dar nu se compară cu China!

    În cele din urmă, filmul vrea să reflecte ciocnirea dintre civilizaţii: Clay este până la urmă un turist, iar povestea este filtrată prin modul în care el percepe sentimentul de alienare. Spun „vrea să reflecte“, pentru că rezultatul nu este unul deloc cizelat – prietenii pe care Clay şi-i face şi interacţiunea dintre personaje reflectă doar ceea ce cred americanii despre saudiţi.

    Filmul este regizat de Tom Tykwer, un fel de Sergiu Nicolaescu al ultimilor ani: este regizor, scenarist, compozitor şi producător. El s-a remarcat prin conducerea unor filme precum Cloud Atlas, Perfume: The Story of a Murderer sau Run Lola Run. Pentru A Hologram for the King, el s-a rezumat doar la regie şi scenariu. În rolurile principale îi regăsim, alături de Tom Hanks, pe Alexander Black (debut într-un lungmetraj), Sarita Choudhury (Lady in the Water, A Perfect Murder, franciza The Hunger Games) şi Sidse Babett Knudsen (After the Wedding, The Duke of Burgundy, Borgen).

    În concluzie, A Hologram for the King pare mai mult un clip publicitar menit să convingă americanii că Arabia Saudită poate fi un bun partener de afaceri. Nu este cel mai bun film al lui Tom Hanks, dar, pe de altă parte, fără el am fi discutat probabil de una dintre marile dezamăgiri ale anului.
     

  • „Captain America: Civil War” a stabilit un nou record de box office în România

    În primul weekend de la lansare, „Captain America: Civil War” a înregistrat în România încasări record de aproape 500.000 de dolari americani şi peste 87.000 de spectatori, devenind astfel cel mai bun film Disney cu supereroi din 2016, cât şi filmul Disney cu supereroi care are cele mai mari încasări la lansare din toate timpurile.  

    Comparând cifele de deschidere ale filmului ”Captain America: Civil War” cu ale altor producţii cu supereroi, acesta conduce în top după cum urmează: a depăşit încasările cu 247% faţă de ”Captain America: Soldatul Iernii”, cu 188% faţţă de ”Iron Man 3”, cu 125% încasările ”Avengers: Sub semnul lui Ultron”, preum şi filmul ”Batman vs. Superman”, unde a înregistrat încasări mai mari cu 71%.

    Din distribuţia filmului fac parte: Chris Evans, Robert Downey Jr., Scarlett Johansson, Sebastian Stan, Anthony Mackie, Emily VanCamp, Don Cheadle, Jeremy Renner, Chadwick Boseman, Paul Bettany, Elizabeth Olsen, Paul Rudd şi Frank Grillo, cu William Hurt şi Daniel Brühl.

    Anthony & Joe Russo sunt regizori, iar Kevin Feige este producător. Louis D’Esposito, Alan Fine, Victoria Alonso, Patricia Whitcher, Nate Moore şi Stan Lee sunt producători executivi. Scenariul este scris de Christopher Markus & Stephen McFeely.

    Filmul „Captain America: Civil War / Captain America: Război Civil” este distribuit de Forum Film România şi a avut premiera pe 6 mai 2016, în format 3D, IMAX 3D, 4DX 3D şi Dolby Atmos.