“Dacă prin referendum populaţia decide demiterea preşedintelui, urmează să organizăm în termen de 90 zile alegeri prezidenţiale. Dacă nu, se întâmplă ca în 2007”, a spus Dobre.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Dacă prin referendum populaţia decide demiterea preşedintelui, urmează să organizăm în termen de 90 zile alegeri prezidenţiale. Dacă nu, se întâmplă ca în 2007”, a spus Dobre.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
El a asigurat că România va respecta standardele europene ale unui stat de drept, precum şi toate deciziile Curţii Constituţionale din perioada următoare, pe care le va pune imediat în aplicare. Ponta a asigurat din nou că România îşi va îndeplini şi obligaţiile din acordul cu FMI şi din Mecanismul de Cooperare şi Verificare în Justiţie.
Ponta a anunţat că săptămâna viitoare va pleca la Bruxelles pentru a garanta oficialilor Comisiei Europene şi Parlamentului European că România este un stat de drept, cu justiţie independentă.
Mai mult pe www.mediafax.ro.
El a precizat totuşi că, marţi, va fi prezentat pe site-ul ministerului de resort capitolul privind reforma sistemului de sănătate, cu menţiunea că şi acesta ar putea suferi modificări în urma discuţiilor cu instituţiile financiare internaţionale. Potrivit ministrului, capitolele privind urgenţele, medicamentele şi Şcoala Naţională de Sănătate Publică rămân nemodificate comparativ cu legislaţia în vigoare, singura noutate fiind că ambulanţele vor fi incluse în finanţarea asigurată de la bugetul de stat.
Sindicaliştii Oltchim anunţaseră că joi şi vineri vor protesta la sediile centrale ale PSD şi PNL. Sindicaliştii au susţinut că nu şi-au mai primit banii din cauza faptului că societatea funcţionează la capacitate redusă, iar pentru ieşirea din impas ar fi necesară alocare a 40 de milioane de euro pentru materii prime şi salarii. Reprezentanţii Ministerului Economiei i-au anunţat pe sindicaliştii de la Oltchim că vor propune Guvernului un plan minimal de măsuri pentru ca societatea să-şi reia activitatea, o decizie urmând să fie luată în cel mai scurt timp.
Din cei 3.390 de militari propuşi pentru a îndeplini misiuni în afara teritoriului naţional, în anul 2013, pot fi desfăşuraţi în teatrele de operaţii, precum şi în cadrul misiunilor individuale de observare şi monitorizare 2.377 de militari, iar alţi 1.013 militari se vor afla în ţară, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin.
Ministerul Administraţiei şi Internelor va pune la dispoziţia Uniunii Europene, a OSCE, a NATO şi a ONU, în anul 2013, un număr de 300 de jandarmi şi poliţişti.
Referitor la implicarea României în eforturile comunităţii internaţionale de reconstrucţie a Afganistanului, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat ca România să contribuie financiar la instruirea, echiparea, finanţarea şi dezvoltarea capacităţilor Forţelor Naţionale Afgane de Securitate anual cu 500.000 de dolari americani, pentru intervalul 2015 – 2017, aceasta fiind contribuţia financiară minimă, stabilită în urma analizei costurilor financiare asumate de partea română.
Referitor la activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale, CSAT a stabilit ca sarcinile cu privire la evaluarea implementării măsurilor stabilite prin Planul comun de acţiune să revină Guvernului României, până acum acestea aparţinând Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
De asemenea, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis ca Guvernul României să coordoneze măsurile de dezvoltare şi operaţionalizare a serviciilor informatice de interes naţional.
CSAT a aprobat, totodată, desfăşurarea în România a Conferinţei Comitetului Militar NATO, mai precis la Sibiu, în perioada 14 – 16 septembrie 2012.
Şedinţa CSAT a fost condusă de preşedintele României, Traian Băsescu. La şedinţă au mai participat prim-ministrul Victor Ponta, ministrul finanţelor Florin Georgescu, ministrul de interne Ioan Rus, ministrul apărării Corneliu Dobriţoiu, ministrul economiei Daniel Chiţoiu, ministrul justiţiei Titus Corlăţean, secretarul de stat din MAE Bogdan Aurescu, directorul SRI George Cristian Maior, directorul SIE Teodor Meleşcanu, şeful Statului Major General, gl-lt. Ştefan Dănilă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională Iulian Fota, secretarul CSAT Ion Oprişor şi purtătorul de cuvânt al preşedintelui României, Bogdan Oprea.
“Vreau să-mi exprim amărăciunea că atunci când ne întâlnim într-o şedinţă de guvern, alocăm 75% din timp discutând despre cum să ne apărăm de atacuri politice (…) Există un puternic conflict la nivel politic între mine şi preşedinte, pentru că venim din partide diferite, şi există şi un conflict personal pentru că bătălia se dă cu toate armele “, a afirmat Ponta. România, care a schimbat trei guverne în acest an, se confruntă cu tensiuni politice tot mai intense înainte de alegerile generale din această toamnă, după ce Ponta a fost acuzat de plagiat în teza sa de doctorat, notează Bloomberg.
“Vă cer oficial să formaţi guvernul şi vă doresc succes, dat fiind că problemele sunt numeroase şi dificile”, a declarat preşedintele Carolos Papoulias după ce Samaras l-a anunţat că are susţinerea Partidului Socialist (Pasok) şi a stângii moderate (Dimar). “Grecia are un Guvern”, a dat asigurări miercuri liderul socialist grec Evanghelos Venizelos, prevalându-se de un acord final cu dreapta şi stânga moderată în vederea desemnării “până (miercuri) seara” a noii echipe. “Vom anunţa acest mesaj mâine (joi), în cadrul Eurogrup”, care urmează să examineze joi calea de urmat cu Grecia, a adăugat Venizelos, la finalul unei reuniuni cu liderul dreptei Antonis Samaras.
Premierul Victor Ponta a efectuat, luni, o vizită oficială în Austria, în care s-a întâlnit şi cu preşedintele OMV, proprietarul Petrom. La întoarcerea în ţară, şeful Guvernului a arătat că nu poate prezenta multe detalii legate de această discuţie, precizând doar că subiectul principal a fost legat de capacitatea autorităţilor de la Bucureşti de a asigura în relaţia cu OMV atât predictibilitate, cât şi “un control într-o anumită măsură” asupra preţului carburanţilor. În acelaşi timp, tema discuţiei a fost legată şi de proiectele de investiţii în România aprobate de conducerea OMV pentru următorii zece ani, precum şi de litigiile rezultate din clauzele contractuale de privatizare a Petrom.