Ponderea restantelor in total sume datorate a urcat in acelasi
timp de la 3,86% la 4,2%, arata datele BNR
Fata de februarie 2009, valoarea restantelor s-a dublat in
conditiile in care somajul a crescut constant pe parcursul anului
trecut, iar venitul disponibil al populatiei si afacerile
companiilor s-au diminuat.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Conform analizei Deutsche Bank, 16 din 21 de tari in curs de
dezvoltare considerate in analiza nu vor avea nevoie de ajustari
fiscale substantiale astfel incat sa-si poata pastra datoria
publica in limite rezonabile. Autorii analizei noteaza ca, desi
pana acum se considera ca datoria nesustenabila este o problema
specifica pietelor emergente, situatia actuala demonstreaza ca ea
devine motiv de ingrijorare pentru multe tari dezvoltate, nu numai
pentru cele mai mici (Grecia, Portugalia, Irlanda), dar si pentru
economii majore, ca Japonia, SUA si Marea Britanie. }arile
dezvoltate care, conform Deutsche Bank, au nevoie de consolidare
fiscala substantiala sunt Irlanda, Germania, Marea Britanie, SUA,
Franta, Portugalia, Grecia, Italia si Japonia. Acestea inseamna
circa 85% din PIB-ul pietelor dezvoltate luate in considerare in
analiza bancii germane.
Cat priveste tarile in curs de dezvoltare, cele care ar trebui
sa faca obiectul unor consolidari fiscale (Cehia, Ungaria, Romania
si Polonia) sau cele unde eforturile de pana acum de a reduce
datoria publica trebuie sa continue (Turcia, Brazilia sau India)
reprezinta doar 29,8% din PIB-ul pietelor in curs de dezvoltare
considerate de analistii Deutsche Bank.
Mai exact, examinand tarile unde tendintele actuale sunt de
crestere a ponderii datoriilor publice in PIB, Deutsche Bank
apreciaza ca la nivelul tarilor dezvoltate, patru tari prezinta
riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie publica de peste 131,4%
din PIB (Grecia, Japonia, Portugalia si SUA). Pentru trei tari a
caror datorie publica este acum in crestere (Franta, Slovacia si
Marea Britanie) exista riscul ca in 2020 sa ajunga la o datorie
publica intre 73,7% si 131,4% din PIB. Italia prezinta si ea
acelasi risc, in teorie, insa in cazul ei, tendinta este de scadere
a ponderii datoriei publice in PIB.
Cat priveste pietele in curs de dezvoltare unde acum se
manifesta tendinta de crestere a indatorarii publice ca proportie
din PIB, Deutsche Bank apreciaza ca patru tari (Cehia, Ungaria,
Romania si Turcia) prezinta riscul ca in 2020 sa ajunga la o
datorie publica mai mare de 52,2% din PIB (in cazul Romaniei, 53%
din PIB). Polonia risca si ea sa ajunga la o astfel de pondere a
datoriei, insa in cazul ei, tendinta este de stabilizare a ponderii
datoriei publice in PIB, in timp ce pentru India, tendinta este de
scadere a ponderii indatorarii in PIB.
Deutsche Bank considera eforturile necesare de ajustare fiscala
in trei planuri: stabilizarea nivelului datoriei, reducerea
datoriei la nivelul dinainte de criza si reducerea datoriei la
nivelurile prudentiale recomandate (pentru pietele dezvoltate,
banca germana are in vedere un plafon de 60% din PIB; pentru
pietele in curs de dezvoltare, banca recomanda un plafon de 40% din
PIB). Pentru Romania, banca germana apreciaza ca ajustarea este
necesara in toate cele trei planuri, cu mentiunea ca daca va adera
la zona euro in urmatorii ani, atunci va avea ca reper plafonul
acceptat de 60% din PIB, in care actualmente se incadreaza cu
usurinta.
Romania vazuta de Deutsche Bank
– Cresterea medie reala a PIB (2010-2020): 4,9%
– Balanta primara a bugetului (deficit bugetar mediu 2010-2020):
-3% din PIB
– Nivel al datoriei publice inainte de criza (2007): 20% din
PIB
– Nivel actual al datoriei publice (2010): 36% din PIB
– Nivel estimat al datoriei publice, conform tendintei actuale
(2020): 53% din PIB
Jurnalistii de la Gandul titreaza in pagina principala
“Romanii au acumulat restante la leasing de 150 milioane
de euro”. Restantele romanilor la companiile de leasing erau
estimate, la finele anului trecut, la aproape 150 milioane euro, cu
circa 25% mai mult ca in 2008. Este vorba despre sumele pe care
firmele de leasing le-au incredintat companiilor specializate in
recuperari de creante. Cotidianul aminteste si ca, dupa aproape doi
ani de cadere a pietei imobiliare, cei care dispun de bani pot
sa-si cumpere locuinte la preturi atractive. Pentru un apartament
de doua camere intr-un bloc vechi din Piata Romana se cer doar
37.000 de euro.
Pagina economica a cotidianului Evenimentul Zilei
titreaza “Fiscalitatea, teren de joaca pentru guvern”. Cate o
schimbare fiscala la fiecare doua luni. Acesta este, in medie,
ritmul in care guvernantii care s-au perindat din 2004 incoace au
adus modificari legii de capatai in domeniul taxelor si
impozitelor. Timp de sase ani si trei luni, de la intrarea sa in
vigoare la sfarsitul anului 2003, Legea 571/2003 privind Codul
Fiscal a fost completata si modificata de aproape 40 de ori, prin
diverse ordonante, majoritatea de urgenta, hotarari, legi si norme.
EVZ mai scrie ca, in cazul rambursarii anticipate partiale a unui
credit, clientii pot opta fie pentru mentinerea duratei
imprumutului si diminuarea ratei lunare, fie pentru pastrarea ratei
la acelasi nivel, concomitent cu scurtarea perioadei de rambursare.
In ambele cazuri, prin rambursarea in avans, clientul isi reduce
suma datorata bancii atat sub forma de capital, cat si sub forma de
dobanda.
“Portugalia, urmatoarea victima a crizei in zona
euro?” este titlul principal din pagina de economie a ziarului
Romania Libera. Jurnalistii scriu ca problemele datoriilor
statului care afecteaza Grecia s-ar putea extinde si in alte state
din zona euro, iar Portugalia ar putea fi urmatoarea victima, a
afirmat, luni, vicepremierul elen Theodoros Pangalos, potrivit
presei portugheze.Pangalos, care a acuzat anterior Germania ca nu a
acordat despagubiri adecvate pentru distrugerile din cel de-Al
Doilea Razboi Mondial, a declarat ca abordarea liderilor germani
fata de situatia Greciei a fost una “rasiala”, bazata pe ideea ca
grecii nu muncesc suficient.
Adevarul scrie ca Fondul Monetar
International si-a imbunatatit perspectivele privind cresterea
economica mondiala din acest an de la 3,9% la 4,1%, potrivit
unui document consultat de agentia italiana de presa Ansa.
Cotidianul aminteste si faptul ca peste 20.000 de romani au luat cu
asalt litoralul bulgaresc pentru a petrece Pastele. In acelasi
timp, in statiunile interne, numarul turistilor a scazut cu 25%.
Cele mai solicitate statiuni din Bulgaria au fost Nisipurile de Aur
si Albena, iar dintre zonele romanesti, Brasov, Bucovina si Sibiu
au condus in preferintele turistilor.
“Ce le spune angajatilor Markus Wirth, CEO al
Holcim: Cumparati acum locuinte” titreaza Ziarul
Financiar. Sfatul lui Markus Wirth, 61 de ani, CEO-ul Holcim
Romania, subsidiara locala a grupului elvetian Holcim, pentru cei
1.200 de angajati ai sai este sa investeasca acum in achizitia de
locuinte cand pot gasi apartamente in zone bune la preturi scazute.
El considera ca preturile de pe piata imobiliara nu vor mai scadea
foarte mult si dupa ce se va atinge nivelul minim, preturile vor
relua trendul ascendent.
Valoarea datoriei catre FMI a Romaniei, la 1 aprilie 2010, era
de 8,26 miliarde DST (9,32 miliarde de euro). Ucraina avea de
platit 7 miliarde DST (7,9 mld. euro), dintr-un credit stand-by
total de 11 miliarde (12,41 mld. euro), iar Ungaria era datoare cu
7,63 miliarde DST (8,61 miliarde de euro), dintr-un credit stand-by
de 10,53 miliarde (11,9 mld. euro). Acordul de imprumut al Ungariei
cu FMI expira in octombrie 2010, iar al Ucrainei in noiembrie
2010.
Valoarea creditului stand-by, acordat Romaniei pe doi ani (mai
2009 – mai 2011) este de 11,44 miliarde DST (circa 12,9 miliarde de
euro la cursul de atunci), din care mai sunt disponibili, pana la
expirarea liniei de credit, 3,18 miliarde DST (3,58 miliarde de
euro).
Raportul FMI precizeaza ca valoarea indatorarii Romaniei
reprezinta 802% din cota de participare a ]arii la contul general
de rezerve ale Fondului – cel mai mare procentaj la ora actuala.
Urmatoarele clasate sunt Ungaria si Letonia, unde valoarea datoriei
reprezinta sapte ori cota de participare, respectiv Islanda si
Ucraina, unde valoarea datoriei reprezinta de peste cinci ori cota
de participare.
Conform datelor BNR, Romania are o cota de participare la FMI de
1,03 miliarde DST, insemnand 0,47% din cota totala a statelor
membre, respectiv 10.552 de voturi (0,48% din total).
La 1 aprilie, FMI avea in derulare 21 de acorduri de imprumut
stand-by, in valoare totala de 56,77 miliarde DST (64 miliarde de
euro). Tarile beneficiare datorau in total Fondului, la aceeasi
data, 32,81 miliarde DST (37 miliarde de euro).
Reputatia companiilor din SUA a avut de suferit dupa ce guvernul
american a folosit sute de miliarde de dolari din banii
contribuabililor pentru a salva de la faliment sectorul financiar.
Astfel, 81% din cei aproape 30.000 de participanti au o parere
“rea” sau “foarte rea” despre companii.
In pofida proportiei mari a americanilor nemultumiti, situatia
s-a imbunatatit fata de anul trecut, cand 88% din populatie avea o
perceptie rea despre companiile americane. Seria de sondaje,
initiata in 2002, a inregistrat cele mai bune rezultate in 2004,
cand doar 68% din respondenti au calificat reputatia companiilor ca
“rea” sau “foarte rea”.
Cititi mai multe pe
www.mediafax.ro
——–
BUSINESS Magazin va lansa in toamna acestui Catalogul “Cei mai
admirati 100 de manageri romani”. Parte a acestui proiect este
evenimentul lunar “MEET THE CEO”, un eveniment in cadru restrans
prin care se faciliteaza participantilor dialogul cu cei mai
importanti manageri de pe piata romaneasca.
Invitatele
primei editii “MEET THE CEO” au fost cele mai puternice femei
manager din Romania, Mariana Gheorghe, Petrom si Liliana Solomon,
Vodafone. Invitatul din luna aprilie a “MEET THE CEO” este Misu
Negritoiu, director general ING Bank. Pentru mai multe detalii
accesati sectiunea evenimente de pe site-ul www.businessmagazin.ro
sau sunati la numarul de telefon 0318.256.293.
“Companiile au inteles ca trebuie sa-si reseteze asteptarile si
modul in care se raporteaza la activitatea lor, dar si ca 2010 va
marca doar inceputul iesirii din criza. Mai avem pana cand vom
reveni la nivelul din vremurile bune, aproximativ trei ani”, spune
Martin Macha. Acesta este destul de optimist, atat in ceea ce
priveste felul in care companiile isi vor reveni din criza, cat si
in ceea ce priveste evolutia angajarilor.
Macha nu exclude nici piata romaneasca din aceasta ecuatie, cu
atat mai mult cu cat continua sa fie o destinatie atractiva pentru
expati, desi chiar si in cazul aceastora pachetele salariile au
fost reduse fata de 2008. Pentru executivii europeni Romania mai
are si un alt avantaj, acela ca se afla in proximitatea lor
culturala si spatiala, spre deosebire de tari din Asia si
America.
“Este insa important de stiut ca a trecut ce a fost mai greu si
ca de aici incolo este loc de crestere”, a mai spus Macha.
Astfel, pentru un depozit de 5.000 de euro cu scadenta la un an
dobanda incasata la maturitate de un deponent ar fi de doar 150 de
euro, in timp ce pentru un depozit de 20. 500 de lei (echivalentul
a 500 de euro la cursul actual) dobanda incasata dupa un an ajunge
la 1.540 de lei (circa 370 de euro).
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Avand in vedere actualul sistem de declaratii utilizat pentru
impozitele si taxele cu regim de stabilire prin autoimpunere sau
retinere la sursa, se propune renuntarea la gruparea obligatiilor
de plata in declaratii distincte, in functie de destinatia platii,
si declararea acestora in cadrul aceluiasi formular”, se arata
intr-un comunicat al ANAF.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Fondul a interpretat eronat anumite date, deoarece “cauta de
lucru” odata cu schimbarea managementului, a afirmat reprezentantul
bancii centrale de la Praga intr-un interviu acordat ziarului
austriac Der Standard, preluat de Reuters.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Statul ar trebui sa reduca in sfarsit cheltuielile salariale asa
cum mediul privat a concediat oameni si a redus salarii inca de
anul trecut, spune omul de afaceri Dan Sucu, proprietarul grupului
de firme de mobila Mobexpert, insa ministrul finantelor Sebastian
Vladescu inca e in cautarea unor solutii de restructurare a
personalului in sectorul public fara risc de instabilitate sociala
si apoi politica.
Cititi mai multe pe www.zf.ro