Tag: business

  • Liderii din provincie. Ce afaceri uriase s-au dezvoltat in afara Bucurestiului

    Intr-un moment in care Guvernul Romaniei si-a gasit o noua
    prioritate, respectiv reorganizarea administrativa a tarii si
    transformarea judetelor in voievodate, importanta provinciei pare
    un subiect mai actual decat oricand. Nu va putea niciodata sa ia
    stralucirea si opulenta Capitalei, insa ultimii 20 de ani au
    demonstrat ca, pe alocuri, si orasele de provincie au creat
    campioni locali care, treptat, au devenit lideri nationali. Care au
    gasit o reteta proprie a succesului. Sau, mai bine spus, si-au
    inventat propriile retete de dezvoltare, conduita, gestionare a
    banilor si performata, care si-au dovedit valabilitatea si i-au
    transformat din anonimi in modele de urmat in afaceri. Daca ar fi
    sa vanda acum companiile pe care le-au fondat la inceputul sau la
    mijlocul anilor ’90, ar trai linistiti toata viata. Ar avea
    suficienti bani incat singurele lor griji sa fie ce masina noua
    sa-si cumpere, pe ce insula exotica sa stea la soare sau de ce
    hobby excentric sa se apuce.

    La 330 de kilometri de Bucuresti se afla orasul Targu Mures.
    Acolo, fratii Orlando si Roland Szasz conduc compania Renania, cel
    mai mare producator si furnizor de echipamente de protectia muncii
    din Romania. Cu o echipa de doar 91 de angajati, anul trecut,
    muresenii au avut afaceri de circa 19 milioane de euro, o suma
    importanta, in special pentru un jucator de provincie. Povestea lor
    suna simplu, iar modelul de afaceri pe care l-au adoptat pare ca
    poate fi imprumutat de oricine vrea sa aiba succes in aceasta lume.
    Compania a fost fondata in anul 1995, la Targu Mures, de catre cei
    doi frati, care, la scurt timp de la lansare, au inceput procesul
    de extindere. “In 1996 inregistram prima tranzactie contabila, iar
    doi ani mai tarziu deschideam deja un punct de lucru in Bucuresti”,
    isi aminteste Orlando Szasz, directorul general al companiei. In
    momentul de fata au reprezentante in Bucuresti, Oradea si Timisoara
    si o retea de distributie formata din 227 de distribuitori.
    In anul 2001 au demarat propria productie de echipamente, primele
    produse fiind targile pentru transportul accidentatilor, dezvoltate
    in colaborare cu un partener din Germania. Un an mai tarziu si-au
    completat portofoliul cu o linie de echipamente de siguranta pentru
    lucrul la inaltime, Vertqual, care in momentul de fata se impune ca
    brand de sine statator pe piata din Germania. Au continuat apoi cu
    productia de imbracaminte, incaltaminte si manusi, realizate de
    furnizori externi, iar acum au un portofoliu de peste 1.000 de
    articole, atat importate, cat si marci propii. Portofoliul de
    clienti activi este la fel de impresionant – peste 4.000.

    In urma cu doi ani, activitatile de productie au fost separate
    intr-o entitate distincta, iar astazi productia este asigurata de
    catre Height Safety Engineering (HSE), o companie afiliata Renania.
    In plus, anul acesta vor deschide un birou in China, cea mai mare
    piata producatoare de echipamente, pentru a se asigura ca produsele
    pe care le achizitioneaza direct respecta integral standardele de
    calitate si conditiile de livrare dorite.


    Pentru ca vizibilitatea la nivel extern risca sa o intreaca pe
    cea de la nivel local, anul acesta fratii Szasz au decis sa
    investeasca in promovare. Au alocat un buget de 500.000 de euro in
    acest scop si si-au asociat numele cu imaginea vedetei de
    televiziune Mircea Badea. Campania a fost una agresiva, numele
    Renania aparand, dintr-o data, la televizor, la radio, pe panourile
    din orase si din afara lor si in comunicate de presa.

    Un asemenea business si-ar fi fi gasit loc oricand pe o piata
    competitiva cum este cea din Bucuresti. Fratii Szasz nu au fost
    insa niciodata pe punctul de a-si face bagajele si a se muta in
    Capitala. “Pentru noi, dezvoltarea unei afaceri in provincie a
    venit natural. Renania a luat fiinta in Targu Mures, orasul in care
    am trait ca tineri adulti. In timp am ajuns sa apreciem localizarea
    companiei in aceasta zona pentru nivelul foarte ridicat al fortei
    de munca, in ceea ce priveste implicarea si seriozitatea. Din acest
    punct de vedere, pot spune ca este mai reconfortant sa faci afaceri
    in provincie”, spune Orlando Szasz.

    Acesta este un avantaj incontestabil al provinciei – pentru ca
    oferta de locuri de munca este incomparabil mai mica decat in
    Capitala, angajatii au dobandit un alt fel de a intelege
    responsabilitatea si loialitatea fata de angajator. In plus, si
    costurile salariale sunt mai mici. Acestora li se adauga alte
    economii suplimentare care vin din costurile cu utilitatile. Este
    bine stiut ca in orasele din provincie atat preturile terenurilor,
    cat si chiriile sunt cu mult sub nivelul celor din Bucuresti.

  • In Tunisia se moare de foame. La Davos unii platesc o avere ca sa invete cum sa faca bani

    Cine vrea sa ia parte la aceasta intalnire anuala trebuie sa
    dispuna pentru inceput de o mica avere. Participarea implica o
    serie de costuri uriase, dar pe care oamenii de afaceri le trec cu
    vederea sau le considera normale, desi, in mod evident, nu
    sunt.

    Sa incepem cu inceputul: taxa anuala de membru la Forumul
    Economic Mondial, fara de care participarea este imposibila, costa
    52.000 de dolari. Biletul mai costa 19.000 de dolari, asa ca facem
    primul total – 71.000 de dolari. Pentru o singura persoana.

    Daca vreti sa aveti acces la sesiunile speciale pe industrii,
    despre care se spune ca reprezinta cea mai importanta parte a
    Forumului, trebuie sa devii “Industry Associate”. E simplu, dar
    costa 137.000 de dolari pe an.

    Sa spunem ca nu veniti singuri, ci vreti sa mai aduceti un
    coleg. Nu este suficient sa cumparati pur si simplu biletul de
    19.000 de dolari. Trebuie sa va castigati dreptul de a mai aduce pe
    cineva, prin aderarea la titlul de “Industry Partner”. Si asta
    costa – 263.000 de dolari. Iti da doar dreptul de a veni insotit
    pentru ca biletele se iau separat si cum un bilet costa 19.000 de
    dolari, inmultim cu 2, adaugam la taxa de “Industry Partner” si
    ajungem la suma de 301.000 de dolari.

    Poate vreti, totusi, ca de aceasta experienta sa beneficieze nu
    doar unul, ci mai multi colegi. In primul rand, trebuie sa stiti ca
    nu aveti voie sa aduceti mai mult de cinci persoane. Este limita
    impusa pentru fiecare companie. Pentru asta rangul de “Industry
    Partner” nu mai este suficient, ci trebuie sa urcati in ierarhie
    pana la “Strategic Partner”, in schimbul sumei de 527.000 de
    dolari. Nici aici nu sunt incluse biletele, deci mai inmultim o
    data 19.000, dar cu 5, adaugam la 527.000 si avem o “nota de plata”
    de 622.000 de dolari.

    Partea interesanta este ca, dintr-un grup de cinci persoane, una
    trebuie sa fie in mod obligatoriu femeie. In plus, pentru a putea
    fi eligibil la titlul de “Strategic Partner”, trebuie sa reprezinti
    una dintre cele mai mari 250 de companii din lume.

    Cine vrea sa se si distreze putin dupa conferinte (si mai orice
    corporatist care se respecta va dori sa faca asta), poate organiza
    o petrecere, insa costurile se ridica la cel putin 210 dolari
    pentru fiecare invitat. Drumul pana aici mai costa intre 1.000 si
    100.000 de dolari, in functie de tipul avionului care transporta
    invitatii, iar cazarea nu este nici ea ieftina. Cele mai
    “saracacioase” camere de hotel costa 500 de dolari pe noapte, in
    timp ce o cabana privata poate ajunge la 140.000 de dolari, pentru
    toata saptamana.

    Asa ca nu este de mirare de ce marile companii pun in fiecare an
    deoparte un buget de peste un milion de dolari pentru un asemenea
    “rasfat” pe prima mana. Dar cine nu ar face asta pentru a sta in
    preajma celor mai importanti oameni de afaceri din lume?

  • Ati auzit de ei? Cei mai discreti manageri din Romania (GALERIE FOTO)

    Este cazul lui Alexandru Oprea, cel care conduce RCS&RDS,
    compania fondata de oradeanul Zoltan Teszari, care evita sa iasa in
    presa, desi a construit o companie care domina piata telecom
    romaneasca, si care a avut curajul sa iasa cu businessul in
    strainatate. Daca Oprea a fost nevoit sa se afiseze in fata presei
    macar de cateva ori, cu ocazia cumpararii, pentru o suma uriasa, a
    drepturilor de televiziune ale meciurilor din Liga 1 de fotbal, cu
    actionarul principal al RCS&RDS, Zoltan Teszari, nu exista
    nicio poza, cu exceptia uneia din tinerete.

    La fel de discret cu aparitiile in public este si alt
    antreprenor-manager de succes – Alin Popa, cel care a construit cel
    mai mare transportator roman, Edy. De pe lista nu puteau lipsi nici
    Cezar Rapotan, fondatorul comerciantului de materiale de
    constructii Arabesque, sau Gabriel Comanescu, proprietarul Grup
    Servicii Petroliere, una dintre cele mai mari afaceri din domeniul
    serviciilor petroliere din Romania, care detine si opereaza mai
    multe platforme petroliere in strainatate. Ambii au afaceri de sute
    de milioane de euro anual.

    Un manager foarte discret, dar foarte apreciat de managerii
    chestionati de noi este Siminel Andrei, directorul general al NCH
    Advisors, unul dintre “castigatorii crizei”, cum l-a denumit
    BUSINESS Magazin intr-un cover story de acum mai bine de un an,
    care a anticipat venirea crizei si a reusit o serie de tranzactii
    de anvergura, obtinand randamente importante pentru fondurile de
    investitii pe care le administra.

  • Topul scandalurilor de business din 2010 (SLIDESHOW)

    De pe lista intocmita de CNNExpansión lipsesc repetatele
    scandaluri legate de felul cum Facebook (nu) protejeaza
    confidentialitatea datelor postate de membrii retelei. Nu lipseste
    insa modul in care Google a capitulat in fata presiunilor Chinei,
    preferand sa accepte politica antidemocratica a guvernului de la
    Beijing decat sa-si piarda afacerile din aceasta tara.



    Cat despre scandalul WikiLeaks, pe acesta il vom gasi undeva in
    coada listei, pentru simplul motiv ca a inceput cel mai tarziu
    intre toate, iar grosul dezvaluirilor cu impact financiar este
    asteptat abia pentru 2011.

  • Drumul in afaceri al Amaliei Nastase

    “Never say never”, spune ea atunci cand o intreb daca are in
    plan sa achizitioneze noi companii din domeniul modei, fara a oferi
    mai multe detalii. La Amalia Nastase totul se joaca in terenul
    incertitudinii. Cate perechi de pantofi aveti? “Prea multe.” Cat de
    des va cumparati haine? “Prea des.”

    Lucrurile se mai dezmortesc atunci cand o intreb cine sunt
    designerii ei preferati. Se opreste, zambeste si apoi raspunde sec
    “asta”, aratand spre o jacheta din ultima colectie a lui Alexander
    McQueen. Apoi ii adauga pe Balmain si pe Stella McCartney si
    completeaza: “Dar la fiecare designer gasesc, in functie de sezon,
    lucruri care sa ma apropie de brandul respectiv”.

    Toti cei trei designeri sunt prezenti pe lista Victoria 46, care
    aduna intr-un spatiu de 600 de metri patrati 26 dintre “numele mari
    ale modei”. Sa fie o simpla intamplare? Amalia Nastase achizitiona
    la sfarsitul anului trecut 30% din actiunile High Fashion Group,
    divizia de lux a grupului Solmar, care detine in portofoliu si
    Victoria 46 (care comercializeaza branduri precum 3.1 Phillip Lim,
    Balenciaga, Christian Dior, D&G, Elie Saab, Givenchy, Jimmy
    Choo, Lanvin, Roberto Cavalli, Yves Saint Laurent), Day & Night
    (Dsquared, Paul & Joe, Juicy Couture, Moschino jeans, DKNY
    jeans) – concept ce se adreseaza tinerilor, Petit’s (Baby Dior,
    Miss Blumarine, Armani Junior, Cavalli Angels & Devils,
    Iceberg, Phillip Lim) – un multibrand cu haine de designer pentru
    copii, si, cel mai recent nume, Victoria Men, destinat barbatilor.
    Perla coroanei ramane Victoria 46.

    Multibrandul de pe Calea Victoriei este si principala destinatie
    de shopping pentru fosta doamna Ilie Nastase. “Bineinteles, prefer
    sa imi fac cumparaturile la Victoria 46 si la Day & Night.
    Aici, la fel ca orice alt client, beneficiez de un personal shopper
    care ma tine la curent cu noile colectii, cu noile tendinte.”

    Shoppingul la Milano, Paris sau New York nu este inscris pe
    agenda calatoriilor in afara tarii, pentru “ca atunci cand plec in
    strainatate prefer sa imi petrec timpul bucurandu-ma de locul pe
    care il vizitez, fara a alerga din magazin in magazin pentru
    cumparaturi”.

    Atunci cand vine vorba de cumparaturi, Amalia Nastase stie ce
    vrea. In Victoria 46, in timp ce ne pregateam de interviu, privea
    atent in stanga si in dreapta si intreba “Asta e noua?”. “Pe asta
    nu o stiu.” Este undeva o imbinare a utilului cu placutul. Desi nu
    alege ea hainele ce urmeaza a fi expuse in magazinele grupului,
    (“pentru asta avem un buyer”), ea se ocupa sa le poarte.

    “Eu nu fac parte din managementul de zi cu zi al High Fashion,
    deci nu cunosc multe detalii legate de operarea zilnica a
    magazinelor. Eu ma ocup de partea mai vizibila si mai putin
    financiara, daca o pot numi asa, si anume PR-ul magazinelor si
    relatia cu presa de fashion, evenimentele legate de magazine.”

    Despre activitatea in PR a Amaliei Nastase s-au scris multe.
    Totul a inceput la sfarsitul lui 2008, cand a fost creata agentia
    de PR si organizare de evenimente Eventures, care anul trecut a
    obtinut venituri de circa 1 milion de euro, detinuta impreuna cu
    Razvan Vasilescu. Din total, 88.000 de euro au provenit dintr-un
    contract cu Ministerul Turismului, pentru campania “Romania, land
    of choice”. Agentia a aparut in prim-plan in august 2009, cand
    Amalia Nastase a fost anchetata de o comisie parlamentara in
    legatura cu acest contract. Intre timp lucrurile s-au calmat, iar
    2010 “a fost un an foarte bun, in care am reusit sa obtinem conturi
    foarte importante”. Anul viitor este programat ca un an al
    dezvoltarii si investitiilor. Planurile pentru viitor sunt insa o
    continuare a evenimentelor din 2010, cand a fost creata o
    subsidiara a Eventures, 3senses, care se adreseaza segmentului de
    retail si de eveniment si care ofera servicii precum digital
    signage, solutii interactive, content 3D, holograme, structuri
    state of the art.

    Afacerile Amaliei Nastase nu se opresc insa aici. In portofoliul
    de business se adauga participatii in companii de import-export si
    in companii din domeniul fast food. Potrivit Registrului
    Comertului, ea mai este actionar in cadrul companiilor La Maison
    Consulting, Reims Beverage, Dorocarm si Madelaine Com.

    Criza nu a reprezentat un obstacol pentru Amalia Nastase in
    afaceri. Ea recunoaste ca cea mai dificila decizie pe care a luat-o
    pe timp de criza a fost ” sa investeasca”. Regreta ca nu a riscat
    mai mult, insa crede ca aceasta perioada i-a oferit sansa sa si
    invete “sa ma folosesc de conjuncturi si sa gasesc solutii
    out-of-the-box”. “Sunt domenii pentru care criza este benefica”,
    spune fosta doamna Nastase. Un exemplu in acest sens ar fi
    restaurantele de tip fast-food, care ofera o alternativa pentru
    iesirile la restaurant.

  • Wizrom Software: Afaceri de sase milioane euro in 2010

    In primele noua luni ale acestui an, Wizrom Software a raportat
    o cifra de afaceri de 4,8 de milioane de euro, in crestere usoara
    fata de perioada similara din 2009, pe fondul extinderii
    portofoliului existent de clienti cu 128 de companii noi.

    Peste 60% din totalul veniturilor inregistrate in primele trei
    trimestre din 2006 au provenit din vanzarea de licente si servicii
    pentru solutia financiar-contabila WizCount si solutia ERP WizPro.
    Totodata, compania a inregistrat o crestere cu privire la
    externalizarea serviciilor IT, dar mai ales a vanzarilor de solutii
    in regim Software as a Service – solutii software vandute ca
    servicii, fara sa mai fie nevoie de licenta.

    “O crestere semnificativa a fost reprezentata de vanzarea
    sistemelor informatice sub forma de abonament lunar (Software as a
    Service), care permite implementarea solutiilor fara investitii
    initiale din partea clientilor, atat din punct de vedere al
    licentelor de utilizare cat si al infrastructurii hardware
    necesare”, spune Zemy Apfelbaum, managing directorul Wizrom
    Software.

  • Ziarul Financiar prezinta „Cei mai importanti 1.000 oameni din business” in 2010

    Cei 1.000 de oameni din business inclusi in a treia editie a
    anuarului sunt executivi de top si proprietari de companii, dar si
    experti si consultanti. Provin din 22 de sectoare economice, de la
    servicii financiare, energie, auto si constructii & real
    estate, la bunuri de la larg consum, farma & sanatate si
    turism. Ocupa functii de top manageri ai primelor trei companii din
    fiecare industrie, dar sunt si oameni valorosi din
    middle-management care contribuie prin strategiile lor la succesul
    afacerii. Cu totii sunt recunoscuti in domeniul de activitate in
    care activeaza pentru excelenta in business, eficienta si
    leadership.

    “Consiliul Investitorilor Straini din Romania a inscris printre
    masurile de relansare a economiei propuse in aceasta toamna ideea
    ca guvernul sa lucreze cu un corp consultativ de 1.000 de oameni de
    business. A treia editie a Anuarului Who’s Who in Business Romania
    editat de Ziarul Financiar ii este de acum la indemana. Aici sunt
    cei 1.000 de oameni de business, cei mai importanti in domeniul lor
    de activitate, care pot prin experienta, educatia si expertiza lor
    sa sfatuiasca guvernul”, spune Sorin Paslaru, redactor-sef al
    Ziarului Financiar.

    Grupate pe sectoare economice, profilurile din Who’s Who in
    Business Romania 2010 evidentiaza cine sunt, ce facultati au
    absolvit si care a fost drumul profesional al celor
    selectati.

  • De unde iau antreprenorii bani pentru demararea afacerii

    La intrebarea “Care este sursa de finantare potrivita pentru un
    start-up?”, 218 din cei 1.281 de utilizatori startups.ro care au
    participat la sondaj au ales investitorii privati, la egalitate cu
    numarul utilizatorilor care au ales banii proveniti din credite
    bancare.

    Economiile personale raman insa sursa de finantare de baza in
    preferintele antreprenorilor, alegerea fiind facuta de 538 de
    participantii la sondaj.

    Celelalte surse de finantare care puteau fi alese au fost:
    familie si prieteni (179 de raspunsuri) si fond de investitii tip
    seed (128 de raspunsuri).

    Datele au fost culese intre 29 iunie 2009 si 16 iunie 2010.
    Respodentii sunt in mare parte oameni de afaceri si
    antreprenori.

  • Tiriac cel mic si businessul cel mare

    “Nu se mai pune discutia despre luminita de la capatul tunelului
    pentru ca nu mai suntem in tunel. Acesta este mediul in care traim
    acum. Ce era diferit intre 2009 si 2010 este ca anul trecut erai in
    intuneric fara busola, nu stiai ce se va intampla maine. Nu stiai
    daca hotararile care le luai sunt bune sau rele. Acum stim exact
    unde suntem. Si stim in proportie de 80-90% ce se va intampla in
    anii urmatori, daca nu va veni vreo catastrofa.” Discursul lui
    Tiriac junior seamana destul de mult cu cel al tatalui sau, care a
    acordat anul trecut un interviu BUSINESS Magazin. Pesimismul, dar
    si siguranta de sine ca pana la urma afacerile vor merge bine
    caracterizeaza discursul lui Ion Ion Tiriac, care a preluat fraiele
    Tiriac Holdings in ultimii doi-trei ani.

    Criza de anul trecut, cand afacerile grupului au scazut la 1,4
    miliarde de euro, cu 30-40% fata de anul anterior, l-a invatat pe
    Tiriac junior sa pretuiasca cifrele mici: “Acum clientul este mult
    mai atent pe ce isi cheltuieste banii, iar orice crestere
    procentuala va fi mult mai valoroasa decat salturile anuale de 40%
    realizate in trecut”. Vorbind despre anul trecut, Ion Ion Tiriac
    spune ca a reusit sa aiba o scadere mai mica decat piata si ca nu a
    pierdut, dar nici nu a castigat bani: “In 2009, am fost pe zero,
    cel mult am realizat la cateva companii un profit de cateva sute de
    mii sau 1 milion de euro si am castigat cota de piata”.

  • Cum te ajuta Microsoft sa-ti pui afacerea pe picioare

    Programul se adreseaza persoanelor care vor sa inceapa o afacere
    sau si-au lansat business-ul de cel mult patru – sase luni si au
    nevoie de ajutor pentru dezvoltarea acesteia pe termen mediu si
    lung.

    Start-up-urile selectate au acces la un numar lunar de ore de
    consultanta de specialitate, resurse operationale si intalniri de
    networking in care primesc sfaturi legate de diverse aspecte ale
    afacerii lor.

    Echipa Start&Grow care ii va sprijini pe antreprenori este
    formata din:
    • Microsoft (partener principal Start&Grow, ofera software si
    servicii online pentru productivitatea organizatiilor)
    • Gabriela Lungu, The Practice (consultanta in
    PR&Comunicare)
    • Radu Georgescu, GECAD (mentoring pentru inceperea si dezvoltarea
    unei afaceri)
    • Radu Tudorache, Newarch Investments (mentoring pentru inceperea
    si dezvoltarea unei afaceri)
    • Eusediu Margasoiu, The Network (consultanta in strategie de
    business)
    • George Butunoiu, GB Consulting (consultanta in resurse
    umane)
    • Mihai Stanescu, RoCoach (coaching)
    • Salans (consultanta juridica)
    • Kerten (acces la finantare venture capital)
    • Accelera (consultanta in vanzari si marketing)
    • ABC Training Consulting (consultanta in management
    financiar)
    • R&M Audit (contabilitate)
    • Hostway (hosting)
    • Bucharest Hubb (entrepreneurial environment)

    In functie de nevoile celor selectati, antreprenorii vor putea
    primi gratuit un spatiu de birou in Bucuresti, fie intr-o cladire
    de birouri (zona semicentrala a orasului), fie intr-o vila (centrul
    orasului).

    “Start&Grow pleaca de la premisa ca se pot incepe afaceri si
    pe timp de criza si demonstreaza ca si start-up-urile pot avea
    acces la cele mai bune servicii si produse din piata. Partenerii
    acestui program nu sunt doar lideri in domeniile lor de activitate,
    ci oameni de afaceri si firme cu deschidere spre mediul
    antreprenorial, care ii pot intelege si ajuta pe cei aflati la
    inceput de drum”, spune Cristina Alexandru, Project Manager
    startups.ro.

    “Ne-am angajat cu entuziasm si hotarire sa sustinem, ca partener
    principal, programul Start&Grow. Este rodul colaborarii
    incepute in 2008 cu startups.ro in momentul lansarii BizSpark
    pentru start-up-uri software. De astazi, dezvoltam acest
    parteneriat pentru a pune in valoare programele si serviciile
    Microsoft pentru antreprenori din toate domeniile, cum sunt
    Microsoft Online Services pentru productivitatea organizatiilor si
    European Union Grant Advisor pentru granturi si solutii de
    finantare pentru afaceri”, spune Todi Pruteanu, Platform Strategy
    Manager la Microsoft Romania.