BusinessMagazin

Tag: angajati

  • Siemens va concedia 15.000 de angajaţi

     Siemens are 370.000 de angajaţi la nivel global, transmite Bloomberg.

    Iniţial, Siemens intenţiona să renunţe la 8.000 de angajaţi, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate situaţiei.

    Fostul CEO al Siemens, Peter Loescher, a fost demis după ce compania a anunţat, în luna iulie, că nu va atinge ţinta de profitabilitate pentru anul viitor, de 12% din vânzări, care presupune şi reducerea costurilor cu 6,3 miliarde euro.

    Analiştii anticipează că Siemens va înregistra în acest an un provizion de 1 miliard de euro pentru a acoperi cele 15.000 de concedieri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile private din Elveţia ar putea fi nevoite să concedieze 7.000 de angajaţi

     Asociaţia băncilor din Elveţia, SBA, a avertizat că pierderea unui număr mare de locuri de muncă pe plan local este inevitabilă dacă directiva pieţelor de instrumente financiare va fi adoptată, potrivit Financial Times.

    Directiva ar obliga băncile elveţiene să înfiinţeze sucursale sau subsidiare în statele UE pentru a deservi clienţii în regim onshore.

    Directorul pentru afaceri europene al SBA, Stefan Hoffmann, a declarat că băncile mari se vor putea adapta noilor reguli, însă instituţiile mici şi mijlocii nu dispun de resursele financiare pentru a deschide sucursale şi subsidiare în UE.

    Băncile private elveţiene administrează active de 1.000 miliarde franci elveţieni (peste 800 miliarde euro) deţinute de clienţi din UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 90% dintre români mint în CV-uri

    12 companii au ales să apeleze la servicii de verificare a trecutului profesional al angajaţilor şi candidaţilor pentru poziţii precum mecanici, juniori în marketing, asistenţi, programatori, specialişti în resurse umane, analişti date, manageri, CFO şi nu numai.

    Cele mai frecvente exagerări din CV-urile românilor, întâlnite în peste jumătate din cazuri, se referă la perioada angajării. Unul dintre motivele pentru care mulţi candidaţi exagerează în acest mod este prejudecata că vor primi bile negre din partea angajatorilor pentru inactivitate. Alte neconcordanţe se referă la anul absolvirii universităţii sau denumirea postului ocupat. Cele mai grave sunt însă situaţiile în care compania la care candidatul susţine că a lucrat neagă experienţa profesională a acestuia (3% din cazuri).

    “Într-o ţară în care promovabilitatea la examenele importante este din ce în ce mai scăzută, în care oamenii se bazează pe faptul că nimeni nu verifică autenticitatea informaţiilor oferite de către candidaţi, în care bazele de date publice aproape că nu există, fenomenul diplomelor false este o stare de fapt. Mindit încearcă să estompeze aceste manifestări şi să atragă atenţia asupra necesităţii unei verificări minuţioase şi profesioniste”, spune Irina Arsene, CEO Mindit.

    Deşi background screening este o practică normală şi uzuală în ţările dezvoltate, mai ales acolo unde piaţa de HR s-a maturizat, pe piaţa locală procesul este mai dificil. Legislaţia românească nu facilitează încă verificările de identitate sau istoric de credit, care pot aduce informaţii importante asupra profilului candidatului. O altă provocare căreia un astfel de demers trebuie să îi facă faţă este reticenţa companiilor în a oferi foarte multe informaţii despre un angajat care nu a plecat în condiţii amiabile.

    “Cu toate acestea, companiile încep să conştientizeze importanţa verificărilor profesionale şi sunt din ce în ce mai dispuse să aloce buget pentru astfel de activităţi. Un rol în dezvoltarea pieţei de background screening în România îl au şi marile corporaţii care şi-au deschis sucursale în România şi au adus practica de la compania-mamă”, adaugă Irina Arsene.

    Un raport de background screening presupune verificarea informaţiilor declarate în CV (poziţiile ocupate în experienţa profesională şi nivelul de responsabilitate, motivele întreruperii contractului de muncă, confirmarea studiilor, certificarilor si a traningurilor, afilierea la diferite asociaţii profesionale), obţinerea recomandărilor direct de la sursă de la acele persoane care pot da feedback relevant. Un astfel de raport include, de asemenea, şi aspecte publice legate de activitatea candidatului în media şi pe reţelele de socializare.
    Verificarea trecutului candidaţilor sau angajaţilor se realizează cu acceptul scris al acestora şi acordă prioritate protejării de orice forme de abuzuri sau efecte colaterale asupra vieţii profesionale sau personale. Verificarea statusului profesional actual se face doar în condiţiile în care nu există niciun risc pentru candidat de a încheia prematur contractul cu actualul angajator.
     

  • Salariile şi costul forţei de muncă au crescut anul trecut. În ce domenii au fost cele mai mari câştiguri

     “Comparativ cu media pe economie se observă abateri semnificative pe activităţi economice, valori pozitive înregistrându-se în activităţile: intermedieri financiare (de 2,4 ori), industria extractivă (de 2,1 ori), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (de 2,0 ori), informaţii şi comunicaţii (+92,8%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+45,3%), administraţie publică (+13,1%), transport şi depozitare (+8,0%). În celelalte activităţi costul mediu lunar s-a situat aproape sau sub nivelul mediu pe ţară, cel mai scăzut fiind în hoteluri şi restaurante (-45,1%)”, arată INS, într-un comunicat.

    Statistica a publicat şi date privind câştigul salarial mediu în 2012, potrivit cărora câştigul net s-a plasat la 1.507 lei, mai mare cu 4,4% (63 lei) comparativ cu anul precedent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum îşi transformă corporaţiile angajaţii în “roboţi”

    DUPĂ CE DĂ CU MOPUL, FEMEIA DE SERVICIUCORPORATISTĂ SE OPREŞTE
    ÎNTR-UN COLŢ AL ÎNCĂPERII ŞI AŞTEAPTĂ.
    TRECE CEO-UL COMPANIEI:
    – CE AŞTEPTAŢI?
    – FEEDBACK, MAICĂ, FEEDBACK!

    IAR BANCUL DE MAI SUS IRONIZEAZĂ, ÎN CEL MAI SIMPLIST MOD, O ACTIVITATE DE RUTINĂ PENTRU ANGAJAŢII DIN MULTINAŢIONALE.De multe ori însă, să fii catalogat drept corporatist poate avea conotaţie negativă, semnalată mai ales de către cei care nu au lucrat pentru o multinaţională (pentru că nu au vrut sau pentru că au fost „respinşi„ de sistem) sau de către cei care au evadat, după ani buni în care au urmat regulile de multinaţională, în zona antreprenoriatului.

    Indiferent că e vorba de glume legate de munca peste program, de faptul că trebuie să dea mereu „feedback„ şefilor (chiar şi în weekend sau în concediu) sau că vorbesc romgleză, atât la serviciu, cât şi acasă, se observă o tendinţă tot mai mare a angajaţilor români din corporaţii de a face „haz de necaz„.

    Sistemul de lucru planificat, regulile din multinaţionale care, până la urmă, au condus la o profesionalizare a unei întregi clase de angajaţi au făcut din cei care se încadrează în categoria corporatiştilor persoane cu un statut social şi profesional aparte, spun specialiştii.

    „Glumele reprezintă în general o autoironie, uneori chiar amară, a condiţiei de «roboţei» ai unui sistem bine uns, pus la punct, unde procedura bate numele persoanei. Sau cel puţin aşa era în anii ‘90. Ulterior, am «asimilat» expatriaţii, care, unii dintre ei, semnificativi totuşi ca şi număr, au devenit chiar mai români decât românii! Cu toate acestea, în numele procedurilor se fac multe lucruri, unele pozitive, altele mai puţin.

    Glumele frizează mai puţin invidia celor din afara transnaţionalelor, cât, aşa cum spuneam, autoironia. În plus, mai avem o altă categorie de foşti corporatişti, astăzi antreprenori, care poate văd cu alţi ochi perioada tinereţii profesionale„, spune Cătălin Ionescu, partener în cadrul companiei de consultanţă în resurse umane Strategic Change.

    De regulă, o bună parte dintre cei care nu ajung să lucreze într-o multinaţională pentru că nu vor sau nu fac faţă activităţilor din aceste companii sunt cei care îi „arată cu degetul„ pe corporatişti, spune Roxana Tesiu, regional HR lead în cadrul firmei de servicii de tip BPO (business process outsourcing) Wipro Technologies.

    MULTINAŢIONALELE AU OFERIT OAMENILOR POSIBILITATEA SĂ SE DEZVOLTE PROFESIONAL, chiar dacă poate, uneori, mediul de lucru nu este cel ideal. General Electric, de exemplu, este o organizaţie recunoscută la nivel mondial pentru că ştie să formeze şi să «şlefuiască» manageri. Iar interesul tinerilor pentru o carieră într-o multinaţională este în continuare mare, dacă ne uităm la faptul că sute de candidaţi aplică pentru un post scos la concurs de o corporaţie pe site-urile de recrutare„, a spus Roxana Tesiu.

    Cu experienţă atât la stat, cât şi în privat (în companii româneşti şi în multinaţionale), Roxana Tesiu spune că principalul avantaj al muncii în multinaţionale îl reprezintă posibilităţile aproape infinite de interacţiune cu angajaţii şi clienţii companiei din alte state.

  • MITING în Capitală: Sindicaliştii protestează miercuri în Piaţa Constituţiei, după greva de avertisment de la metrou

     Mitingul de protest este organizat, miercuri, de la ora 13.00, în Piaţa Constituţiei, de Federaţia Sindicatelor din Transporturi, Transloc şi Servicii Publice “ATU – România”.

    Potrivit preşedintelui federaţiei sindicale, Ion Rădoi, sindicaliştii cer modificarea legislaţiei sociale în vigoare şi reclamă imposibilitatea negocierii contractelor colective de munca, fondul de salarii fiind blocat la nivelul anului 2008.

    Mitingul de protest are loc la o zi după ce sindicaliştii de la metrou au fost, marţi dimineaţă, între orele 04.00 şi 06.00, în grevă de avertisment.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât câştigă un român angajat pe o platformă petrolieră

    Un angajat fără brevet de marinar poate câştiga 2.000 de dolari, în timp ce unul specializat în produse petroliere la rangul de comandant primeşte lunar peste 10.000 de dolari. Sute de români sunt angajaţi pe platformele europene ale Grup Servicii Petroliere.

    Gabriel Comănescu, 46 de ani, este proprietarul Grup Servicii Petroliere, una dintre cele mai mari afaceri din domeniul serviciilor petroliere din România, care deţine şi operează mai multe platforme petroliere în străinătate – Marea Caspică, Marea Mediterană, Marea Nordului şi Gloful Mexic .

    Potrivit datelor GSP, compania are o flotă de 7 platforme de foraj marin, Saturn, Jupiter, Orizont, Atlas, Prometeu, Fortuna şi Britannia. Pe lângă acestea mai lucrează şi nouă vapoare multifuncţionale. Pentru anul acesta, GSP şi-a bugetat afaceri de peste 1,3 miliarde de lei (304 mil. euro), în creştere cu aproximativ 70% faţă de cele de anul trecut, şi un profit net de 171 de milioane de lei (38 mil. euro), cu 20% mai mare, potrivit datelor transmise de companie.

  • Cozmin Guşă, surprins cu 108 kilometri la oră în localitate, a rămas fără permis de conducere

     Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Sibiu, Luciana Balteş, a declarat că Guşă a fost identificat de către lucrătorii Poliţiei Rutiere în timp ce circula cu viteză în localitate.

    “A fost identificat circulând cu 108 kilometri la oră pe Drumul naţional 1, în localitatea Apoldu de Sus, unde limita de viteză este de 50 de kilometri la oră”, a declarat Luciana Balteş

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele 20 de hipermarketuri Real vor deveni Auchan în mai puţin de un an

    “Calendarul nostru este unul ambiţios, dorim să realizăm convergenţa celor 20 de magazine şi trecerea sub marca şi comerţul Auchan în mai puţin de un an. Priorităţile noastre, în această perioadă, sunt: integrarea celor 5.000 de noi colaboratori, (…) propunându-le un comerţ bazat pe discountul generalizat. Convergenţa celor două companii este o oportunitate extraordinară care ne va permite să ne consolidăm şi să creăm valoare pentru toţi: pentru clienţi, pentru angajaţi, pentru furnizori şi pentru producătorii români”, a declarat, într-un comunicat, directorul general al Auchan România, Patrick Espasa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Executivii firmelor cu 200-300 angajaţi din România au printre cele mai mici remuneraţii din Europa

    Directorii generali din România, într-o companie cu 200-300 de angajaţi, au o remuneraţie medie, inclusiv bonusul, de 116.300 de euro brut pe an, printre cele mai reduse din Europa, maximul într-o firmă de aceeaşi dimensiuni fiind în Elveţia, cu 239.500 de euro pe an.

    „Remunerarea executivilor în cele 100 de companii de top din Europa şi Statele Unite este în medie de şapte ori mai mare decât salariul directorilor generali din întreprinderile mici şi mijlocii şi de 40 de ori mai mare decât salariul mediu al unui angajat dintr-o funcţie generală de conducere. În România, spre exemplu, compensaţia în numerar, incluzând bonusul, pentru un director general într-o companie de 200-300 de angajaţi este de 116.300 euro brut pe an“, se arată într-un studiu al firmei de executive research Pedersen & Partners.

    Câştiguri mai reduse decât în România, în companii cu 200-300 de angajaţi, au directorii generali din Belarus (58.700 de euro/an), Bulgaria (72.100 euro/an), Serbia (72.800 euro), Letonia (75.000 euro), Estonia (76.100 euro) şi Lituania (76.700 euro).

    În alte ţări din Europa Centrală şi de Est managerii generali câştigă mai bine decât în România, astfel că în Ungaria remuneraţia medie, inclusiv bonusul, este de 120.500 euro/an, în Cehia de 128.800 euro/an, iar în Polonia de 136.000 de euro.

    Managerii din Elveţia au cele mai mari remuneraţii, cu 239.500 de euro pe an, aceştia fiind urmaţi de cei din Marea Britanie, care câştigă în medie 220.200 de euro/an, şi din Germania, cu 215.000 de euro/an.

    Remunerarea executivilor este strâns legată de dimensiunea companiei, astfel că media globală a pachetului salarial în numerar al unui manager de top dintr-o corporaţie cu peste 100.000 de angajaţi este de 1,35 milioane euro pe an. Această valoare este relativ egal împărţită între salariul de bază (660.000 euro) şi bonusul pe termen scurt (690.000 euro).

    Remuneraţia medie a managerilor de top în companii cu 20.000 – 50.000 de angajaţi ajunge la peste 780.000 de euro pe an în Statele Unite ale Amercii, la 773.800 de euro în Marea Britanie sau la 814.000 euro în Germania.

    Studiul a fost realizat la nivel global, printre 1.700 de directori din 330 de companii din 17 ţări.

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.09.2013