Are şi autonomie mult mai bună. El ar fi viitorul, deşi staţiile de încărcare din toată lumea sunt de sute de ori mai puţine decât cele electrice. Poate chiar de mii de ori. Avantajul fascinant pe care îl au maşinile, doar ca o demonstraţie de ecologie, e că în urma reacţiei chimice din proces rezultă apă potabilă.
IATĂ AICI COMBUSTIBILUL MIRACULOS ŞI CELE 11 MAŞINI CARE ÎL VOR FOLOSI
Marcus Hutchins, de 22 de ani, ar fi oprit virusul în mod accidental, după ce a activat o linie de cod destinată închiderii. Mai exact, Hutchins a descoperit că WannaCry apela o adresă web care nu era înregistrată; el a cumpărat domeniul pentru a urmări modul în care virusul se răspândeşte. Tânărul nu a ştiut însă că cel care construise ransomware-ul integrase special o linie de cod pentru o astfel de situaţie, care îl oprea automat în caz că cineva încerca să afle modul de propagare.
Interesant este faptul că toată operaţiunea s-a derulat din dormitorul său; el este cunoscut pe internet sub pseudonimul Marware Tech.
Andrew Mabbit, cofondator al Fidus, l-a descris pe Hutchins drept “unul dintre cei mai inteligenţi oameni pe care îi cunosc. E plătit să facă ceea ce îi place, iar asta e un vis al fiecăruia.”
O serie de atacuri informatice au fost semnalate, vineri, în peste 100 de ţări, inclusiv în Marea Britanie, Statele Unite, China, Rusia, Spania, Italia şi Vietnam, dar şi în România. Atacurile cibernetice au afectat Serviciul Naţional Medical din Marea Britanie, Ministerul rus de Interne, compania spaniolă de telecomunicaţii Telefonica, firma americană de curierat FedEx, grupul francez Renault, NHS, Deutsche Bahn şi alte sute de companii şi instituţii din întreaga lume.
Au fost probleme mari la Departamentul britanic al Sănătăţii, numeroase spitale fiind afectate. Amber Rudd, ministrul britanic de Interne, a anunţat sâmbătă seara că problema a fost în cea mai mare parte rezolvată, însă unele unităţi spitaliceşti din Regat continuă să se confrunte cu dificultăţi de ordin tehnic.
Atacurile au fost lansate cu virus informatic care blochează computerele şi solicită plăţi pentru deblocare în moneda virtuală Bitcoin. Experţii în tehnologie informaţională încearcă să afle dacă atacurile au fost lansate de un singur grup de hackeri.
Virusul de tip malware a fost lansat în luna aprilie de un grup de hackeri intitulat Shadow Brokers, care susţine că descoperit o breşă de securitate menţionată în documentele NSA, dezvăluite de WikiLeaks, potrivit Kaspersky.
Marcus Hutchins, de 22 de ani, ar fi oprit virusul în mod accidental, după ce a activat o linie de cod destinată închiderii. Mai exact, Hutchins a descoperit că WannaCry apela o adresă web care nu era înregistrată; el a cumpărat domeniul pentru a urmări modul în care virusul se răspândeşte. Tânărul nu a ştiut însă că cel care construise ransomware-ul integrase special o linie de cod pentru o astfel de situaţie, care îl oprea automat în caz că cineva încerca să afle modul de propagare.
Interesant este faptul că toată operaţiunea s-a derulat din dormitorul său; el este cunoscut pe internet sub pseudonimul Marware Tech.
Andrew Mabbit, cofondator al Fidus, l-a descris pe Hutchins drept “unul dintre cei mai inteligenţi oameni pe care îi cunosc. E plătit să facă ceea ce îi place, iar asta e un vis al fiecăruia.”
O serie de atacuri informatice au fost semnalate, vineri, în peste 100 de ţări, inclusiv în Marea Britanie, Statele Unite, China, Rusia, Spania, Italia şi Vietnam, dar şi în România. Atacurile cibernetice au afectat Serviciul Naţional Medical din Marea Britanie, Ministerul rus de Interne, compania spaniolă de telecomunicaţii Telefonica, firma americană de curierat FedEx, grupul francez Renault, NHS, Deutsche Bahn şi alte sute de companii şi instituţii din întreaga lume.
Au fost probleme mari la Departamentul britanic al Sănătăţii, numeroase spitale fiind afectate. Amber Rudd, ministrul britanic de Interne, a anunţat sâmbătă seara că problema a fost în cea mai mare parte rezolvată, însă unele unităţi spitaliceşti din Regat continuă să se confrunte cu dificultăţi de ordin tehnic.
Atacurile au fost lansate cu virus informatic care blochează computerele şi solicită plăţi pentru deblocare în moneda virtuală Bitcoin. Experţii în tehnologie informaţională încearcă să afle dacă atacurile au fost lansate de un singur grup de hackeri.
Virusul de tip malware a fost lansat în luna aprilie de un grup de hackeri intitulat Shadow Brokers, care susţine că descoperit o breşă de securitate menţionată în documentele NSA, dezvăluite de WikiLeaks, potrivit Kaspersky.
Tinerii ar trebui să se gândească că la un moment dat nu vor mai fi tineri”, răspunde Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, când e întrebat care este primul lucru la care tinerii ar trebui să se gândească înainte de a investi pe bursă. Poate părea un truism, însă este o realitate la care foarte puţin tineri se gândesc.
Se vorbeşte mai des despre educaţie financiară şi despre proiectele de promovare a educaţiei financiare, iar marile companii din industria financiară (băncile, fondurile de investiţii sau de pensii) au realizat sau realizează proiecte pentru conştientizarea importanţei educaţiei în acest sens. Cu toate acestea, statisticile nu arată bine.
EDUCAŢIA FINANCIARĂ, LIMBĂ STRĂINĂ PENTRU ROMÂNI
Un sondaj efectuat de Standard & Poor’s a plasat România pe ultimul loc în Uniunea Europeană în materie de cunoştinţe financiare. Rata de alfabetizare financiară a românilor este de doar 22%, cu mult în urmă faţă de liderii acestui clasament, adică ţările nordice – Suedia, Danemarca şi Norvegia, care au o rată de 71%.
Ratele de alfabetizare financiară variază destul de mult de-a lungul bătrânului continent. În medie, 52% dintre adulţii din Europa înţeleg conceptele financiare. Gradul de alfabetizare financiară cel mai ridicat se regăseşte în Danemarca, Norvega, Suedia, Germania şi Olanda, unde cel puţin 65% dintre adulţi au cunoştinţe financiare. Ratele scad când e vorba de sudul Europei, în ţări precum Grecia, Spania, Italia sau Portugalia, dar situaţia este mai gravă în ţările din Europa de Est: rata de alfabetizare financiară în Bulgaria este de 35%, în Ungaria 54%, în Moldova 27%, în Ucraina 40% şi în Serbia 38%. Aşadar toţi vecinii noştri stau mai bine ca noi la acest capitol.
„Este important ca părinţii să le ofere copiilor o educaţie financiară practică, dându-le bani de buzunar, de exemplu, să-i încurajeze să deschidă un cont de economii, să-i înveţe cum să administreze banii. Acest copil va avea o abilitate mai târziu de a nu se pierde în viaţă atunci când este cu adevărat adult independent”, este de părere Sobolewski.
Datele la nivel global arată că 35% din bărbaţi şi 30% dintre femei sunt alfabetizaţi financiar. Deşi femeile tind să răspundă mai des greşit la întrebări legate de educaţia financiară, acestea sunt şi mai predispuse să recunoască faptul că nu ştiu decât să răspundă ceva greşit. Diferenţa dintre bărbaţi şi femei se păstrează indiferent de vârstă sau de provenienţă, că este vorba de ţări cu economie dezvoltată sau nu. „În opinia mea, educaţia financiară nu are legătură cu erudiţia economico-financiar-bancară. Are legătură însă cu disciplina şi planificarea financiară şi nu cred că acestea vor fi vreodată punctele noastre forte”, este de părere Anca Bidian, CEO al Kiwi Finance.
Potrivit unui studiu realizat de BCR împreună cu Unlock, fundamentele culturale ale românilor, bazate pe neîncredere, criticism şi frica de a greşi, influenţează şi modul în care înţeleg educaţia financiară. 75% dintre respondenţi ai sondajului înţeleg prin educaţie financiară faptul de a nu împrumuta bani decât dacă sunt siguri că îi pot da înapoi, iar 66% înţeleg să nu cheltuiască mai mult decât câştigă şi să îşi prioritizeze cheltuielile. Puţin mai mult de jumătate (59%) înţeleg prin educaţie financiară ştiinţa de a investi banii sau să înveţe cum să folosească banii pentru a putea economisi (58%).
Millennialii sunt îngrijoraţi în legătură cu economiile, dar în acelaşi timp cheltuiesc mai mulţi bani pe cafea decât economisesc pentru pensie, arată informaţiile unui sondaj realizat de Acorns, aplicaţie de investiţii, la care au răspuns peste 1.900 de tineri din mai multe ţări europene. Mare parte (46%) dintre cei cu vârste între 18 şi 35 ani ar renunţa la o întâlnire cu vedeta favorită dacă ar însemna să scape de o datorie de 10.000 de dolari, dar în acelaşi timp 44% dintre femei (între 18 şi 35 de ani) cheltuie mai mulţi bani pe cafeaua de dimineaţă decât economisesc. De asemenea, 41% dintre millennialii cu vârste între 24 şi 35 de ani cred că „nu vor avea siguranţa financiară necesară pentru pensionare după vârsta de 65 de ani”.
Raportul Acorns mai arată că doar 5% dintre tinerii cu vârste între 18 şi 23 de ani economisesc activ, 73% nu au un buget lunar, 70% cred că sistemul educaţional nu i-a ajutat să-şi administreze finanţele şi 39% sunt îngrijoraţi de viitorul lor financiar. „Cei mai mulţi trăiesc clipa şi nu au exerciţiul de a-şi gândi viaţa financiară pe termen mai lung, nu îşi setează obiective şi evită să se gândească la lucrurile mai puţin plăcute care se pot întâmpla şi pentru care ar trebui să se pregătească din punct de vedere financiar”, este de părere Nicoleta Deliu, şef departament comunicare corporativă şi afaceri comunitare, BCR.
Paradoxal, când vine vorba de asigurarea unui trai decent, majoritatea sunt de acord că pentru a atinge un nivel de succes financiar este nevoie de investiţie (pe o scară de la 1 la 10, tinerii au acordat nota 7 importanţei investiţiei în viitor). Cu toate acestea, mai mult de o treime (37%) sunt îngrijoraţi că vor pierde bani dacă investesc pe bursă, în timp ce 32% acuză lipsa de cunoştinţe, iar 26,7% consideră că nu au destui bani pentru a investi.
Un alt sondaj, realizat de Franklin Templeton Investment, susţine acelaşi lucru: 70% dintre millenniali sunt îngrijoraţi că nu economisesc destul, dar 40% dintre ei nu au niciun plan, nicio strategie pentru economisire. Acest paradox subliniază importanţa educaţiei financiare pentru generaţia tânără, care, aflată la începutul unei cariere, are cel mai mult de câştigat dacă se acordă de pe acum atenţie nevoilor pe care le vor avea după pensionare.
Un motiv important pentru care tinerii nu economisesc ar putea fi costul ridicat al vieţii (de pildă cu chiria, mâncarea etc.), astfel că nu mai au resurse pentru a „pune deoparte”. Totuşi, datele Eurostat arată că vârsta medie la care un tânăr din România pleacă de la părinţi este de 27,9 ani, puţin mai mare decât media din statele Uniunii Europene. În România, un bărbat se mută de la părinţi la vârsta de 30 de ani, în timp ce o femeie pleacă de acasă la 25,6 ani. Aşadar, teoretic, acest lucru înseamnă că millennialii nu ar trebui să se îngrijoreze cu cheltuieli ca plata chiriei sau ratele la bancă şi ar putea economisi; dar nu o fac. Ci consumă.
Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, achiziţia de terenuri şi echipament necesar gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,2%), conform datelor Institutului Naţional de Statistică.
De fapt, românii alocă lunar o sumă mai mare pe tutun şi alcool decât cheltuiesc pe îmbrăcăminte şi încălţăminte. Cheltuielile totale ale populaţiei în trimestrul IV din 2016 au fost de 2.692 de lei lunar pe gospodărie, adică 1.019 lei pe persoană, şi au reprezentat aproape 87% din nivelul veniturilor totale. Din această sumă, 8% reprezintă cheltuielile pentru tutun şi alcool pe gospodărie, adică 215 lei, în medie la nivel naţional. Totuşi, doar circa 5 milioane de români sunt fumători. Restul banilor se duc pe bunuri alimentare şi nealimentare şi plata facturilor.
Dacă un tânăr de 25 de ani ar pune deoparte 100 de lei în fiecare lună până la pensionare, ar strânge în cont în jur de 48.000 de lei, adică în jur de 10.000 de euro. Poate nu pare o sumă mare, dar este mult mai bine decât nimic. Pe termen mai scurt, pentru o sumă depusă iniţial de 100 de lei, apoi o sumă depusă lunar tot de 100 de lei, timp de 36 de luni, la banca care oferă cea mai mare dobândă la momentul actual (Intesa Sanpaolo Bank), tânărul va obţine 3.711 lei, cu 111 lei mai mult decât dacă i-ar fi ţinut la saltea.
Lipsa economiilor denotă şi o lipsă a educaţiei financiare. Pentru a combate acest lucru, atât autorităţile, cât şi multe instituţii financiare au lansat diverse programe de educare a publicului, deopotrivă pentru copii, cât şi pentru adulţi. Junior Achievement România, organizaţie nonprofit, are programe de educaţie financiară, educaţie antreprenorială sau educaţie economică, pentru diferite grupe de vârstă. Banca Transilvania şi Ken Academy, şcoală privată, au iniţiat un program educaţie financiară pentru copiii din clasele I-VIII; aceştia învaţă cum să facă economii, cum să cheltuiască responsabil sau cum să facă investiţii şi donaţii.
De asemenea, şi BCR a pornit o campanie, lansând primul Centru de Dialog Financiar, prin care oferă consultanţă gratuită românilor, nu doar clienţilor băncii, care îşi doresc să înveţe cum să-şi construiască un plan financiar pe termen lung şi un jurnal financiar.
În plus, BCR a lansat şi programul adresat adulţilor „Şcoala de Bani”, prin intermediul căruia românii ar urma „să devină conştienţi despre importanţa gestionării cu responsabilitate a banilor şi despre modul în care pot lua decizii financiare mai bune”. Potrivit BCR, până la finele lunii aprilie, aproximativ 5.000 de oameni din întreaga ţară au participat la aceste cursuri. „În prezent, ţinem cam 50 de cursuri de educaţie financiară săptămânal, în toată ţara, şi aproximativ 10 de persoane participă, în medie, la câte un astfel de curs”, spune Nicoleta Deliu.
În aceste condiţii, România a fost premiată de către organizaţia nonprofit Child and Youth Finance International (CYFI) pentru proiectele de educaţie financiară destinate copiilor şi tinerilor, care au avut ca principal obiectiv diminuarea excluziunii financiare. Includerea ţării noastre pe această listă vine ca urmare a implementării proiectelor şi programelor, în domeniul educaţiei financiare, derulate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Banca Naţională a României (BNR) şi Ministerul Educaţiei Naţionale.
ŞI TOTUŞI SOLUŢII SUNT DIN BELŞUG
Când vine vorba de asigurarea unui viitor fără griji, tinerii au, de obicei, trei tipuri de soluţii: să economisească bani într-un cont la bancă, să investească într-un fond de pensii sau să investească la bursă. Fiecare dintre aceste variante are plusuri şi minusuri.
Până în 2050 lumea nu va mai fi aşa cum o ştim în prezent, peisajul atât economic, cât şi cel real se va schimba dramatic, srie The Independent.
Raportul PwC, intitulat “The long view: how will the global economic order change by 2050?” a clasificat 32 de ţări în funcţie de PIB-ul prognozat în 2050, calculat la paritatea puterii de cumpărare (PPS – metodă prin care se calculează o rată de schimb alternativă între monedele a două ţări, pentru a compara nivelul de dezvoltare).
Cu excepţia Statelor Unite, multe dintre economiile mari din prezent, precum Japonia şi Germania, au scăzut câteva locuri în clasament, înlocuite de ţări precum India sau Indonezia.
“Statele Unite şi Europa vor pierde constant teren comparativ cu China şi India”, subliniază raportul, anticipând că, în 2050, cota Chinei ar urma să crească la 20% din economia globală, cea a SUA va scădea de la 16% la 12%, cea a Uniunii Europene va coborî de la 15% la 9%, în timp ce a Indiei va urca de la 7% la 15%.
Clasamentul general (sumele exprimate în dolari):
1. China – 58,499 trilioane
2. India – 44,128 trilioane
3. Statele Unite – 34,120 trilioane
4. Indonezi – 10,502 trilioane
6. Rusia – 7,540 trilioane
7. Mexic – 6,863 trilioane
8. Japonia – 6,779 trilioane
9. Germania – 6,138 trilioane
10. Marea Britanie – 5,369 trilioane
11. Turcia – 5,184 trilioane
12. Franţa – 4,705 trilioane
13. Arabia Saudită – 4,694 trilioane
14. Nigeria – 4,348 trilioane
15. Egipt – 4,333 trilioane
16. Pakistan – 4,236 trilioane
17. Iran – 3,900 trilioane
18. Coreea de Sud – 3,539 trilioane
19. Filipine – 3,334 trilioane
20. Vietnam – 3,176 trilioane
Computerele au apărut pentru că oamenii aveau nevoie să facă foarte rapid calcule. Treptat, computerele s-au mutat din peisajul industrial în viaţa companiilor şi apoi în casele oamenilor. Aceste produse au însemnat pentru mult timp sursa noastră de entertainment, de internet, o unealtă a productivităţii. |nsă smartphone-urile au mâncat din gloria PC-ului. Care sunt principalele tendinţe de pe piaţa computerelor personale şi care sunt scenariile de viitor?
260 de milioane de PC-uri (fără includerea hibridurilor precum iPad Pro sau Surface Pro) au fost livrate pe glob anul trecut, număr mai mic cu 5,7% faţă de 2015, potrivit firmei de cercetare IDC. 2016 a fost al cincilea an de scădere consecutivă. Această micşorare poate fi atribuită unor factori cheie precum creşterea popularităţii smartphone-urilor şi a tabletelor; stagnarea inovării în domeniul PC-urilor are şi ea un cuvânt greu de spus.
Laptopurile şi desktopurile nu s-au schimbat foarte mult, motiv pentru care oamenii nu-şi mai schimbă PC-urile foarte des. Totuşi, se pare că scăderea valorică a pieţei ar putea fi de bun augur pentru producătorii de PC‑uri, precum HP sau Dell, deoarece anul trecut şi-au crescut vânzările cu 1,3% şi cu 4,3%, în timp ce liderul, Lenovo, a scăzut livrările cu 3% în 2016, potrivit IDC. Apple a fost marele perdant, vânzările companiei din California scăzând cu 9,8% anul trecut.
Cum este de aşteptat, piaţa locală de PC-uri nu a făcut notă discordantă faţă de tendinţele la nivel global, ea marcând un minus de aproximativ 10%, potrivit lui Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România; el menţionează că în aceste condiţii compania pe care o conduce şi-a crescut cota de piaţă de pe plan local la 18%.
În România, Lenovo este lider cu o cotă constantă de 25%, conform estimărilor lui Aurel Neţin, director & country general manager Lenovo România, pe o piaţă ce se învârte în jurul a 700.000 de unităţi vândute anual şi se află acum în scădere faţă de anul trecut. „Consider că este loc de creştere în piaţa de PC-uri din România, în continuare. Dacă mă uit la numărul de oameni şi la gradul de penetrare a PC-ului pe plan local, văd că mai este loc”, este de părere şeful Lenovo, care mai spune că abia în 2016 s-a simţit un declin pe piaţă. „Un fenomen care a început la nivel global, în urmă cu doi-trei ani, dar care nu s-a petrecut până acum aici. Chiar şi anul trecut România era o piaţă constantă, deşi în ţările din regiune vânzările de PC-uri scădeau”, a spus Neţin într-un interviu acordat anterior Business Magazin.
Românii iubitori de gadgeturi şi, în general, consideraţi „early-adopters” se încadrează în tendinţele manifestate la nivel global, „continuând să cumpere desktopuri şi notebookuri însă, în acelaşi timp, arătând un interes din ce în ce mai mare faţă de produsele din categoria 2 in 1”, este de părere Mugur Pantaia; el adaugă că segmentul de piaţă care a înregistrat o evoluţie pozitivă în 2016 a fost reprezentat IMM-uri. „De asemenea, pe finalul anului am identificat o evoluţie pozitivă şi în zona corporate şi a sectorului public. Segmentul consumer reprezintă însă în continuare o provocare, în ciuda măsurilor economice favorabile creşterii consumului. Nu putem vorbi de un impact pozitiv în creşterea achiziţiilor IT”, adaugă Pantaia.
O tendinţă manifestată la nivel global, care prinde tot mai mult contur şi la nivel local în mediul de afaceri, menţionată de şeful HP România, este migrarea de la modelul tranzacţional la cel contractual.
Modelul de business tranzacţional presupune vânzarea de echipamente, pe când cel contractual presupune închirierea unei soluţii – echipamente, software şi servicii; astfel „clientul plăteşte o sumă fixă în fiecare lună pe perioada de derulare a contractului semnat. HP răspunde acestei tendinţe prin implementarea de programe precum Device as a Service. Unele dintre aceste programe sunt deja disponibile şi în România, altele urmează a fi lansate în viitor”, spune Pantaia. Device as a Service este o nouă metodă a HP prin care vrea să-şi crească afacerile, de data aceasta nu prin vânzarea de echipamente, fie ele PC sau imprimante, ci prin închirierea acestora către clienţi.
Se anunţă 2017 ca fiind un an mai bun pentru vânzarea de PC‑uri? Producătorii sigur vor asta, iar rezultatele primului trimestru financiar le dau speranţe. La începutul anului, IDC preconiza că piaţa PC-urilor ar urma să crească în 2017, bazându-se pe faptul că mediul de afaceri îşi va reînnoi dotările cu calculatoare. Acest factor, cumulat cu faptul că inovaţia în domeniul telefoanelor inteligente a cam bătut pasul pe loc, ar motiva oamenii să cumpere PC-uri.
Vestea bună a venit în aprilie, odată cu anunţarea rezultatelor în primul trimestru financiar. Se pare că piaţa s-a mişcat pe un trend ascendent pentru prima dată în ultimii cinci ani, chiar dacă câştigul a fost mai mic de 1% faţă de anul precedent, bifând un plus de 0,6%. Astfel, în primele trei luni ale lui 2017, livrările de PC-uri au ajuns la 60,3 milioane de unităţi, în comparaţie cu 59,9 milioane în perioada similară anul trecut, potrivit IDC. Primul trimestru pozitiv din 2012 încoace.
Totuşi, producătorii de PC-uri nu trebuie să se îmbete cu apă rece, deoarece firma de cercetare Gartner a raportat un declin de 2,4% al vânzărilor de PC-uri la nivel global. Ambele companii au declarat că vânzările pe segmentul de business s-au îmbunătăţit, dar nu îndeajuns pentru a compensa cu scăderea din segmentul consumatorilor. „Cred că piaţa de IT din România, incluzând aici atât PC-uri cât şi imprimante, îşi va tempera în general în 2017 scăderea manifestată pe parcursul anului trecut. Acest lucru a fost de altfel deja vizibil încă din ultimul trimestru al anului 2016 şi sperăm ca această recentă tendinţă să fie susţinută în perioada următoare şi prin măsuri concrete din partea mediului politic şi de afaceri, menite să încurajeze şi mai mult achiziţiile de echipamente şi soluţii IT”, spune Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România.
De asemenea, începutul de an a adus câştiguri în ceea ce priveşte felul în care se împarte piaţa la nivel global: HP a redevenit lider de piaţă cu o cotă de 22% în T1 2017, de la 19% cât avea în 2016, potrivit IDC. Grupul chinez Lenovo a ajuns la 20,4%, iar Dell la 16%; şi Apple a câştigat, ajungând de la 6,7% la 7%. Pe de altă parte, Gartner îl pune pe Lenovo pe primul loc, urmat de HP şi Dell, în timp ce Apple se situează pe locul 5, sub Acer.
Informaţiile comunicate de cele două firme de cercetare de piaţă diferă, lucru care se explică din prisma modului în care cele două companii numără produsele vândute. Gartner numără desktopurile, notebookurile şi device-urile hibrid precum Surface al lui Microsoft, dar nu şi Chromebookurile. Pe de altă parte, IDC numără Chromebook-urile, dar nu şi Microsoft Surface. Aşadar, diferenţa pare a fi făcută de tot mai popularele Chromebook, laptopuri ieftine bazate pe sistemul de operare al Google, Android. De altfel, şi Lenovo, şi HP şi Dell au modele Chrombook la vânzare. Totuşi, acest tip de laptop este dedicat în principal sectorului educaţional, deoarece sunt foarte ieftine şi uşor de folosit. Aşadar, potrivit IDC, 54% dintre livrările de computere către şcolile din SUA au fost Chromebooke-uri. Cu toate acestea, în 2015 doar 4% din totalul laptopurilor vândute folosesc sistemul de operare la Google, iar în 2016 acest procent ar fi atins 6%.
Deşi situaţia pare a se îmbunătăţi, 2017 nu le dă prea multe motive să zâmbească producătorilor de PC-uri, mai ales din cauza faptului că sunt nevoiţi să crească preţurile deoarece anumite componente cheie (cipurile de memorie DRAM şi NAND flash) se scumpesc; şi asta din pricina unui deficit de componente din industrie, conform lui Mikako Kitagawa, analist la Gartner. Dacă informaţia se adevereşte, ar putea duce din nou piaţa în jos. „Creşterea preţului va suprima cererea de PC-uri şi mai mult pe segmentul consumer, descurajând clienţii să cumpere, cu excepţia cazului în care este absolut necesar. A afectat deja piaţa în 2017”, a declarat Kitagawa.
În ton cu viitorul mai puţin luminos al PC-urilor, producătorul de procesoare Intel a anulat Intel Developers Forum, cea mai mare conferinţă a sa, menţionând „dificultatea de a transmite un mesaj unificat în care să aratăm că produsele noastre nu vor fi folosite doar în PC-uri în viitorul apropiat”. IDF era locul unde compania dezvăluia noile procesoare şi unde anunţa la ce lucrează. Reprezentaţii companiei au declarat pentru publicaţia Anandtech că firma nu se mai concentrează doar pe procesoare şi servere, ci îşi mută atenţia şi spre zone noi, precum maşini autonome, inteligenţă artificială sau Internet of Things, „multe lucruri care ar fi fost dificil de îndesat într-un singur eveniment”. Aşadar, compania ar vrea să organizeze mai multe evenimente, mai mici şi concentrate pe anumite aspecte ale noului Intel. Presa din străinătate consideră această decizie ca un semn al faptului că piaţa de PC a mai făcut o victimă.
Cel mai probabil piaţa locală de PC-uri va urma aceeaşi tendinţă ca şi cea globală, iar şeful HP România este optimist că va reuşi să conducă compania către rezultate pozitive. „Pentru 2017, ne propunem atât o creştere a numărului de angajaţi, cât şi a cifrei de afaceri generate local. În mod cert, evoluţia pieţei IT, indiferent că ne referim strict la piaţa «hardware» sau la piaţa destinată serviciilor IT, este destul de dependentă de evoluţia politico-economică. Mizăm totuşi foarte mult pe dezvoltarea segmentului de piaţă destinat serviciilor IT, sector care are o dinamică pozitivă şi un potenţial de creştere neexploatat încă la adevărata sa valoare”, spune Mugur Pantaia.
260 MILIOANE este numărul de PC-uri vândute pe glob în 2016, potrivit IDC
5,7% REPREZINTĂ PROCENTUL cu care piaţa de PC-uri s-a micşorat în 2016 faţă de 2015
0,6% REPREZINTĂ PROCENTUL de creştere al vânzărilor în T1 2017 comparativ cu T1 2016
700.000 DE UNITĂŢI este volumul pieţei anuale de PC-uri din România, conform estimărilor Lenovo
Totuşi, renunţarea la ţigările convenţionale a tuturor fumătorilor de pe plan local reprezintă principalul obiectiv al lui Branislav Bibic, Director general al Philip Morris România de jumătate de an. Care sunt paşii pe care îi face în această direcţie?
“Visul meu numărul 1 este să îi convertesc pe toţi fumătorii din România la IQOS şi nu glumesc când spun acest lucru: este ultimul gând cu care adorm şi primul cu care mă trezesc dimineaţa”, descrie Branislav Bibic, director general al companiei Philip Morris, principala sa preocupare de la preluarea mandatului din România, în cadrul evenimentului Meet the CEO. Philip Morris International (PMI) este prezentă pe piaţa locală prin două entităţi juridice: Philip Morris Trading S.R.L. şi Philip Morris România S.R.L.
Acestea au înregistrat în 2015, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, venituri cumulate de aproximativ 2,4 miliarde de lei şi un profit net de circa 50 de milioane de lei; peste 800 de angajaţi lucrează în cele două companii. Philip Morris ocupă locul trei într-o piaţă estimată de Business Magazin la 3,5 miliarde de euro (după multinaţionala britanică British American Tobacco, cu afaceri cumulate de 1,65 mld. euro în 2015 şi Japan Tobacco International, cu afaceri de 879 mil. euro în 2015). Industria este al doilea cel mai mare contributor la bugetul de stat şi printre cele mai importante în ceea ce priveşte exporturile (exportul de ţigări a crescut de aproape 10 ori în ultimul deceniu şi se apropia anul trecut de 1 miliard de euro).
Producătorul de ţigarete, care are în portofoliu mărci ca Marlboro şi L&M, este prezent pe plan local încă din 1993, perioadă în care Branislav Bibic nu îşi începuse încă parcursul profesional în cadrul companiei. „Vin din Croaţia, am studiat diferite lucruri: de la inginerie mecanică la studii europene, administrarea afacerilor, iar acum conduc afacerea Philip Morris din România”, îşi trasează, în câteva linii, Branislav Bibic povestea carierei. Iar dacă mai demult se autocaracteriza drept un „social smoker”, acum este un utilizator social de IQOS, dispozitivul din categoria celor cu potenţial de risc redus, care reprezintă principalul pariu al companiei americane pentru viitor.
Coincidenţele au marcat cariera lui Branislav Bibic, după cum mărturiseşte înainte de începerea evenimentului Meet the CEO, aspect pe care îl demonstrează apoi în povestea sa profesională; tot coincidenţele l-au adus în câteva dintre cele mai frumoase oraşe europene. „Nu m-am gândit niciodată la cât de frumos este un loc, am căutat mereu oportunităţi de carieră interesante, care aduceau provocări; totuşi, probabil că nu am fost întotdeauna strategic în ceea ce priveşte dezvoltarea mea profesională.” Branislav Bibic este originar din oraşul Zadar de pe coasta dalmată croată.
Pe la mijlocul anilor ’90, când îşi finaliza studiile de inginerie mecanică la o universitate din Zagreb, a plecat în Viena să lucreze la un proiect ştiinţific la Institutul de Termodinamică, ce aparţinea de Universitatea Tehnică din Viena, ca urmare a pasiunii sale pentru termodinamică. În acea perioadă a avut şi primul loc de muncă, într-o funcţie de vânzări în turism. După ce şi-a terminat proiectul de diplomă şi a mai lucrat câţiva ani în turism, a ajuns în oraşul belgian Bruges, cu o bursă de studii în domeniul ştiinţelor europene în cadrul unui program masteral în Colegiul Europei (colegiu belgian cu două campusuri, în Bruges, Belgia, şi în Varşovia, Polonia). După absolvirea studiilor de Integrare Economică Europeană, s-a angajat într-o fundaţie politică din Croaţia; a lucrat aici câţiva ani, iar de acolo a făcut pasul spre Parlamentul croat, unde a rămas pentru o perioadă scurtă de timp. Trecerea în lumea corporate a făcut-o printr-un post în cadrul multinaţionalei croate din FMCG Atlantic Group, de unde a făcut apoi pasul spre Philip Morris.
Branislav Bibic şi-a început cariera în industria tutunului în urmă cu un deceniu, iar traseul său spre funcţia de CEO a fost unul atipic: a început în funcţia de corporate affairs manager pentru Croaţia, Slovenia şi Bosnia, după câţiva ani s-a mutat în centrul de operaţiuni din Lausanne, ca manager regulatory affairs pentru regiunea EEMA (Europa de Est, Orientul Mijlociu şi Africa). Următorul pas a fost promovarea în funcţia de director affairs pentru regiunea Europa Centrală Sud, după aproximativ un an, iar în 2012 a preluat primul rol de general manager, pentru Philip Morris Croaţia. Trecerea la conducerea pieţei croate a fost cea mai mare schimbare, dar şi cea mai dificilă şi frumoasă din cariera lui. „Aveam foarte puţină experienţă comercială pe atunci, aşadar a trebuit să învăţ multe foarte rapid şi a trebuit să am multă încredere în oamenii din jurul meu, dar a fost foarte important, probabil a fost jobul de care m-am bucurat cel mai mult până acum, după rolul pe care îl am acum, din România.”
Computerele au apărut pentru că oamenii aveau nevoie să facă foarte rapid calcule. Treptat, computerele s-au mutat din peisajul industrial în viaţa companiilor şi apoi în casele oamenilor. Aceste produse au însemnat pentru mult timp sursa noastră de entertainment, de internet, o unealtă a productivităţii. |nsă smartphone-urile au mâncat din gloria PC-ului. Care sunt principalele tendinţe de pe piaţa computerelor personale şi care sunt scenariile de viitor?
260 de milioane de PC-uri (fără includerea hibridurilor precum iPad Pro sau Surface Pro) au fost livrate pe glob anul trecut, număr mai mic cu 5,7% faţă de 2015, potrivit firmei de cercetare IDC. 2016 a fost al cincilea an de scădere consecutivă. Această micşorare poate fi atribuită unor factori cheie precum creşterea popularităţii smartphone-urilor şi a tabletelor; stagnarea inovării în domeniul PC-urilor are şi ea un cuvânt greu de spus.
Laptopurile şi desktopurile nu s-au schimbat foarte mult, motiv pentru care oamenii nu-şi mai schimbă PC-urile foarte des. Totuşi, se pare că scăderea valorică a pieţei ar putea fi de bun augur pentru producătorii de PC‑uri, precum HP sau Dell, deoarece anul trecut şi-au crescut vânzările cu 1,3% şi cu 4,3%, în timp ce liderul, Lenovo, a scăzut livrările cu 3% în 2016, potrivit IDC. Apple a fost marele perdant, vânzările companiei din California scăzând cu 9,8% anul trecut.
Cum este de aşteptat, piaţa locală de PC-uri nu a făcut notă discordantă faţă de tendinţele la nivel global, ea marcând un minus de aproximativ 10%, potrivit lui Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România; el menţionează că în aceste condiţii compania pe care o conduce şi-a crescut cota de piaţă de pe plan local la 18%.
În România, Lenovo este lider cu o cotă constantă de 25%, conform estimărilor lui Aurel Neţin, director & country general manager Lenovo România, pe o piaţă ce se învârte în jurul a 700.000 de unităţi vândute anual şi se află acum în scădere faţă de anul trecut. „Consider că este loc de creştere în piaţa de PC-uri din România, în continuare. Dacă mă uit la numărul de oameni şi la gradul de penetrare a PC-ului pe plan local, văd că mai este loc”, este de părere şeful Lenovo, care mai spune că abia în 2016 s-a simţit un declin pe piaţă. „Un fenomen care a început la nivel global, în urmă cu doi-trei ani, dar care nu s-a petrecut până acum aici. Chiar şi anul trecut România era o piaţă constantă, deşi în ţările din regiune vânzările de PC-uri scădeau”, a spus Neţin într-un interviu acordat anterior Business Magazin.
Românii iubitori de gadgeturi şi, în general, consideraţi „early-adopters” se încadrează în tendinţele manifestate la nivel global, „continuând să cumpere desktopuri şi notebookuri însă, în acelaşi timp, arătând un interes din ce în ce mai mare faţă de produsele din categoria 2 in 1”, este de părere Mugur Pantaia; el adaugă că segmentul de piaţă care a înregistrat o evoluţie pozitivă în 2016 a fost reprezentat IMM-uri. „De asemenea, pe finalul anului am identificat o evoluţie pozitivă şi în zona corporate şi a sectorului public. Segmentul consumer reprezintă însă în continuare o provocare, în ciuda măsurilor economice favorabile creşterii consumului. Nu putem vorbi de un impact pozitiv în creşterea achiziţiilor IT”, adaugă Pantaia.
O tendinţă manifestată la nivel global, care prinde tot mai mult contur şi la nivel local în mediul de afaceri, menţionată de şeful HP România, este migrarea de la modelul tranzacţional la cel contractual.
Modelul de business tranzacţional presupune vânzarea de echipamente, pe când cel contractual presupune închirierea unei soluţii – echipamente, software şi servicii; astfel „clientul plăteşte o sumă fixă în fiecare lună pe perioada de derulare a contractului semnat. HP răspunde acestei tendinţe prin implementarea de programe precum Device as a Service. Unele dintre aceste programe sunt deja disponibile şi în România, altele urmează a fi lansate în viitor”, spune Pantaia. Device as a Service este o nouă metodă a HP prin care vrea să-şi crească afacerile, de data aceasta nu prin vânzarea de echipamente, fie ele PC sau imprimante, ci prin închirierea acestora către clienţi.
Se anunţă 2017 ca fiind un an mai bun pentru vânzarea de PC‑uri? Producătorii sigur vor asta, iar rezultatele primului trimestru financiar le dau speranţe. La începutul anului, IDC preconiza că piaţa PC-urilor ar urma să crească în 2017, bazându-se pe faptul că mediul de afaceri îşi va reînnoi dotările cu calculatoare. Acest factor, cumulat cu faptul că inovaţia în domeniul telefoanelor inteligente a cam bătut pasul pe loc, ar motiva oamenii să cumpere PC-uri.
Vestea bună a venit în aprilie, odată cu anunţarea rezultatelor în primul trimestru financiar. Se pare că piaţa s-a mişcat pe un trend ascendent pentru prima dată în ultimii cinci ani, chiar dacă câştigul a fost mai mic de 1% faţă de anul precedent, bifând un plus de 0,6%. Astfel, în primele trei luni ale lui 2017, livrările de PC-uri au ajuns la 60,3 milioane de unităţi, în comparaţie cu 59,9 milioane în perioada similară anul trecut, potrivit IDC. Primul trimestru pozitiv din 2012 încoace.
Totuşi, producătorii de PC-uri nu trebuie să se îmbete cu apă rece, deoarece firma de cercetare Gartner a raportat un declin de 2,4% al vânzărilor de PC-uri la nivel global. Ambele companii au declarat că vânzările pe segmentul de business s-au îmbunătăţit, dar nu îndeajuns pentru a compensa cu scăderea din segmentul consumatorilor. „Cred că piaţa de IT din România, incluzând aici atât PC-uri cât şi imprimante, îşi va tempera în general în 2017 scăderea manifestată pe parcursul anului trecut. Acest lucru a fost de altfel deja vizibil încă din ultimul trimestru al anului 2016 şi sperăm ca această recentă tendinţă să fie susţinută în perioada următoare şi prin măsuri concrete din partea mediului politic şi de afaceri, menite să încurajeze şi mai mult achiziţiile de echipamente şi soluţii IT”, spune Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România.
De asemenea, începutul de an a adus câştiguri în ceea ce priveşte felul în care se împarte piaţa la nivel global: HP a redevenit lider de piaţă cu o cotă de 22% în T1 2017, de la 19% cât avea în 2016, potrivit IDC. Grupul chinez Lenovo a ajuns la 20,4%, iar Dell la 16%; şi Apple a câştigat, ajungând de la 6,7% la 7%. Pe de altă parte, Gartner îl pune pe Lenovo pe primul loc, urmat de HP şi Dell, în timp ce Apple se situează pe locul 5, sub Acer.
Informaţiile comunicate de cele două firme de cercetare de piaţă diferă, lucru care se explică din prisma modului în care cele două companii numără produsele vândute. Gartner numără desktopurile, notebookurile şi device-urile hibrid precum Surface al lui Microsoft, dar nu şi Chromebookurile. Pe de altă parte, IDC numără Chromebook-urile, dar nu şi Microsoft Surface. Aşadar, diferenţa pare a fi făcută de tot mai popularele Chromebook, laptopuri ieftine bazate pe sistemul de operare al Google, Android. De altfel, şi Lenovo, şi HP şi Dell au modele Chrombook la vânzare. Totuşi, acest tip de laptop este dedicat în principal sectorului educaţional, deoarece sunt foarte ieftine şi uşor de folosit. Aşadar, potrivit IDC, 54% dintre livrările de computere către şcolile din SUA au fost Chromebooke-uri. Cu toate acestea, în 2015 doar 4% din totalul laptopurilor vândute folosesc sistemul de operare la Google, iar în 2016 acest procent ar fi atins 6%.
Deşi situaţia pare a se îmbunătăţi, 2017 nu le dă prea multe motive să zâmbească producătorilor de PC-uri, mai ales din cauza faptului că sunt nevoiţi să crească preţurile deoarece anumite componente cheie (cipurile de memorie DRAM şi NAND flash) se scumpesc; şi asta din pricina unui deficit de componente din industrie, conform lui Mikako Kitagawa, analist la Gartner. Dacă informaţia se adevereşte, ar putea duce din nou piaţa în jos. „Creşterea preţului va suprima cererea de PC-uri şi mai mult pe segmentul consumer, descurajând clienţii să cumpere, cu excepţia cazului în care este absolut necesar. A afectat deja piaţa în 2017”, a declarat Kitagawa.
În ton cu viitorul mai puţin luminos al PC-urilor, producătorul de procesoare Intel a anulat Intel Developers Forum, cea mai mare conferinţă a sa, menţionând „dificultatea de a transmite un mesaj unificat în care să aratăm că produsele noastre nu vor fi folosite doar în PC-uri în viitorul apropiat”. IDF era locul unde compania dezvăluia noile procesoare şi unde anunţa la ce lucrează. Reprezentaţii companiei au declarat pentru publicaţia Anandtech că firma nu se mai concentrează doar pe procesoare şi servere, ci îşi mută atenţia şi spre zone noi, precum maşini autonome, inteligenţă artificială sau Internet of Things, „multe lucruri care ar fi fost dificil de îndesat într-un singur eveniment”. Aşadar, compania ar vrea să organizeze mai multe evenimente, mai mici şi concentrate pe anumite aspecte ale noului Intel. Presa din străinătate consideră această decizie ca un semn al faptului că piaţa de PC a mai făcut o victimă.
Cel mai probabil piaţa locală de PC-uri va urma aceeaşi tendinţă ca şi cea globală, iar şeful HP România este optimist că va reuşi să conducă compania către rezultate pozitive. „Pentru 2017, ne propunem atât o creştere a numărului de angajaţi, cât şi a cifrei de afaceri generate local. În mod cert, evoluţia pieţei IT, indiferent că ne referim strict la piaţa «hardware» sau la piaţa destinată serviciilor IT, este destul de dependentă de evoluţia politico-economică. Mizăm totuşi foarte mult pe dezvoltarea segmentului de piaţă destinat serviciilor IT, sector care are o dinamică pozitivă şi un potenţial de creştere neexploatat încă la adevărata sa valoare”, spune Mugur Pantaia.
260 MILIOANE este numărul de PC-uri vândute pe glob în 2016, potrivit IDC
5,7% REPREZINTĂ PROCENTUL cu care piaţa de PC-uri s-a micşorat în 2016 faţă de 2015
0,6% REPREZINTĂ PROCENTUL de creştere al vânzărilor în T1 2017 comparativ cu T1 2016
700.000 DE UNITĂŢI este volumul pieţei anuale de PC-uri din România, conform estimărilor Lenovo
Computerele au apărut pentru că oamenii aveau nevoie să facă foarte rapid calcule. Treptat, computerele s-au mutat din peisajul industrial în viaţa companiilor şi apoi în casele oamenilor. Aceste produse au însemnat pentru mult timp sursa noastră de entertainment, de internet, o unealtă a productivităţii. |nsă smartphone-urile au mâncat din gloria PC-ului. Care sunt principalele tendinţe de pe piaţa computerelor personale şi care sunt scenariile de viitor?
260 de milioane de PC-uri (fără includerea hibridurilor precum iPad Pro sau Surface Pro) au fost livrate pe glob anul trecut, număr mai mic cu 5,7% faţă de 2015, potrivit firmei de cercetare IDC. 2016 a fost al cincilea an de scădere consecutivă. Această micşorare poate fi atribuită unor factori cheie precum creşterea popularităţii smartphone-urilor şi a tabletelor; stagnarea inovării în domeniul PC-urilor are şi ea un cuvânt greu de spus.
Laptopurile şi desktopurile nu s-au schimbat foarte mult, motiv pentru care oamenii nu-şi mai schimbă PC-urile foarte des. Totuşi, se pare că scăderea valorică a pieţei ar putea fi de bun augur pentru producătorii de PC‑uri, precum HP sau Dell, deoarece anul trecut şi-au crescut vânzările cu 1,3% şi cu 4,3%, în timp ce liderul, Lenovo, a scăzut livrările cu 3% în 2016, potrivit IDC. Apple a fost marele perdant, vânzările companiei din California scăzând cu 9,8% anul trecut.
Cum este de aşteptat, piaţa locală de PC-uri nu a făcut notă discordantă faţă de tendinţele la nivel global, ea marcând un minus de aproximativ 10%, potrivit lui Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România; el menţionează că în aceste condiţii compania pe care o conduce şi-a crescut cota de piaţă de pe plan local la 18%.
În România, Lenovo este lider cu o cotă constantă de 25%, conform estimărilor lui Aurel Neţin, director & country general manager Lenovo România, pe o piaţă ce se învârte în jurul a 700.000 de unităţi vândute anual şi se află acum în scădere faţă de anul trecut. „Consider că este loc de creştere în piaţa de PC-uri din România, în continuare. Dacă mă uit la numărul de oameni şi la gradul de penetrare a PC-ului pe plan local, văd că mai este loc”, este de părere şeful Lenovo, care mai spune că abia în 2016 s-a simţit un declin pe piaţă. „Un fenomen care a început la nivel global, în urmă cu doi-trei ani, dar care nu s-a petrecut până acum aici. Chiar şi anul trecut România era o piaţă constantă, deşi în ţările din regiune vânzările de PC-uri scădeau”, a spus Neţin într-un interviu acordat anterior Business Magazin.
Românii iubitori de gadgeturi şi, în general, consideraţi „early-adopters” se încadrează în tendinţele manifestate la nivel global, „continuând să cumpere desktopuri şi notebookuri însă, în acelaşi timp, arătând un interes din ce în ce mai mare faţă de produsele din categoria 2 in 1”, este de părere Mugur Pantaia; el adaugă că segmentul de piaţă care a înregistrat o evoluţie pozitivă în 2016 a fost reprezentat IMM-uri. „De asemenea, pe finalul anului am identificat o evoluţie pozitivă şi în zona corporate şi a sectorului public. Segmentul consumer reprezintă însă în continuare o provocare, în ciuda măsurilor economice favorabile creşterii consumului. Nu putem vorbi de un impact pozitiv în creşterea achiziţiilor IT”, adaugă Pantaia.
O tendinţă manifestată la nivel global, care prinde tot mai mult contur şi la nivel local în mediul de afaceri, menţionată de şeful HP România, este migrarea de la modelul tranzacţional la cel contractual.
Modelul de business tranzacţional presupune vânzarea de echipamente, pe când cel contractual presupune închirierea unei soluţii – echipamente, software şi servicii; astfel „clientul plăteşte o sumă fixă în fiecare lună pe perioada de derulare a contractului semnat. HP răspunde acestei tendinţe prin implementarea de programe precum Device as a Service. Unele dintre aceste programe sunt deja disponibile şi în România, altele urmează a fi lansate în viitor”, spune Pantaia. Device as a Service este o nouă metodă a HP prin care vrea să-şi crească afacerile, de data aceasta nu prin vânzarea de echipamente, fie ele PC sau imprimante, ci prin închirierea acestora către clienţi.
Se anunţă 2017 ca fiind un an mai bun pentru vânzarea de PC‑uri? Producătorii sigur vor asta, iar rezultatele primului trimestru financiar le dau speranţe. La începutul anului, IDC preconiza că piaţa PC-urilor ar urma să crească în 2017, bazându-se pe faptul că mediul de afaceri îşi va reînnoi dotările cu calculatoare. Acest factor, cumulat cu faptul că inovaţia în domeniul telefoanelor inteligente a cam bătut pasul pe loc, ar motiva oamenii să cumpere PC-uri.
Vestea bună a venit în aprilie, odată cu anunţarea rezultatelor în primul trimestru financiar. Se pare că piaţa s-a mişcat pe un trend ascendent pentru prima dată în ultimii cinci ani, chiar dacă câştigul a fost mai mic de 1% faţă de anul precedent, bifând un plus de 0,6%. Astfel, în primele trei luni ale lui 2017, livrările de PC-uri au ajuns la 60,3 milioane de unităţi, în comparaţie cu 59,9 milioane în perioada similară anul trecut, potrivit IDC. Primul trimestru pozitiv din 2012 încoace.
Totuşi, producătorii de PC-uri nu trebuie să se îmbete cu apă rece, deoarece firma de cercetare Gartner a raportat un declin de 2,4% al vânzărilor de PC-uri la nivel global. Ambele companii au declarat că vânzările pe segmentul de business s-au îmbunătăţit, dar nu îndeajuns pentru a compensa cu scăderea din segmentul consumatorilor. „Cred că piaţa de IT din România, incluzând aici atât PC-uri cât şi imprimante, îşi va tempera în general în 2017 scăderea manifestată pe parcursul anului trecut. Acest lucru a fost de altfel deja vizibil încă din ultimul trimestru al anului 2016 şi sperăm ca această recentă tendinţă să fie susţinută în perioada următoare şi prin măsuri concrete din partea mediului politic şi de afaceri, menite să încurajeze şi mai mult achiziţiile de echipamente şi soluţii IT”, spune Mugur Pantaia, managing director al HP Inc. România.
De asemenea, începutul de an a adus câştiguri în ceea ce priveşte felul în care se împarte piaţa la nivel global: HP a redevenit lider de piaţă cu o cotă de 22% în T1 2017, de la 19% cât avea în 2016, potrivit IDC. Grupul chinez Lenovo a ajuns la 20,4%, iar Dell la 16%; şi Apple a câştigat, ajungând de la 6,7% la 7%. Pe de altă parte, Gartner îl pune pe Lenovo pe primul loc, urmat de HP şi Dell, în timp ce Apple se situează pe locul 5, sub Acer.
Informaţiile comunicate de cele două firme de cercetare de piaţă diferă, lucru care se explică din prisma modului în care cele două companii numără produsele vândute. Gartner numără desktopurile, notebookurile şi device-urile hibrid precum Surface al lui Microsoft, dar nu şi Chromebookurile. Pe de altă parte, IDC numără Chromebook-urile, dar nu şi Microsoft Surface. Aşadar, diferenţa pare a fi făcută de tot mai popularele Chromebook, laptopuri ieftine bazate pe sistemul de operare al Google, Android. De altfel, şi Lenovo, şi HP şi Dell au modele Chrombook la vânzare. Totuşi, acest tip de laptop este dedicat în principal sectorului educaţional, deoarece sunt foarte ieftine şi uşor de folosit. Aşadar, potrivit IDC, 54% dintre livrările de computere către şcolile din SUA au fost Chromebooke-uri. Cu toate acestea, în 2015 doar 4% din totalul laptopurilor vândute folosesc sistemul de operare la Google, iar în 2016 acest procent ar fi atins 6%.
Deşi situaţia pare a se îmbunătăţi, 2017 nu le dă prea multe motive să zâmbească producătorilor de PC-uri, mai ales din cauza faptului că sunt nevoiţi să crească preţurile deoarece anumite componente cheie (cipurile de memorie DRAM şi NAND flash) se scumpesc; şi asta din pricina unui deficit de componente din industrie, conform lui Mikako Kitagawa, analist la Gartner. Dacă informaţia se adevereşte, ar putea duce din nou piaţa în jos. „Creşterea preţului va suprima cererea de PC-uri şi mai mult pe segmentul consumer, descurajând clienţii să cumpere, cu excepţia cazului în care este absolut necesar. A afectat deja piaţa în 2017”, a declarat Kitagawa.
În ton cu viitorul mai puţin luminos al PC-urilor, producătorul de procesoare Intel a anulat Intel Developers Forum, cea mai mare conferinţă a sa, menţionând „dificultatea de a transmite un mesaj unificat în care să aratăm că produsele noastre nu vor fi folosite doar în PC-uri în viitorul apropiat”. IDF era locul unde compania dezvăluia noile procesoare şi unde anunţa la ce lucrează. Reprezentaţii companiei au declarat pentru publicaţia Anandtech că firma nu se mai concentrează doar pe procesoare şi servere, ci îşi mută atenţia şi spre zone noi, precum maşini autonome, inteligenţă artificială sau Internet of Things, „multe lucruri care ar fi fost dificil de îndesat într-un singur eveniment”. Aşadar, compania ar vrea să organizeze mai multe evenimente, mai mici şi concentrate pe anumite aspecte ale noului Intel. Presa din străinătate consideră această decizie ca un semn al faptului că piaţa de PC a mai făcut o victimă.
Cel mai probabil piaţa locală de PC-uri va urma aceeaşi tendinţă ca şi cea globală, iar şeful HP România este optimist că va reuşi să conducă compania către rezultate pozitive. „Pentru 2017, ne propunem atât o creştere a numărului de angajaţi, cât şi a cifrei de afaceri generate local. În mod cert, evoluţia pieţei IT, indiferent că ne referim strict la piaţa «hardware» sau la piaţa destinată serviciilor IT, este destul de dependentă de evoluţia politico-economică. Mizăm totuşi foarte mult pe dezvoltarea segmentului de piaţă destinat serviciilor IT, sector care are o dinamică pozitivă şi un potenţial de creştere neexploatat încă la adevărata sa valoare”, spune Mugur Pantaia.
260 MILIOANE este numărul de PC-uri vândute pe glob în 2016, potrivit IDC
5,7% REPREZINTĂ PROCENTUL cu care piaţa de PC-uri s-a micşorat în 2016 faţă de 2015
0,6% REPREZINTĂ PROCENTUL de creştere al vânzărilor în T1 2017 comparativ cu T1 2016
700.000 DE UNITĂŢI este volumul pieţei anuale de PC-uri din România, conform estimărilor Lenovo
Una dintre direcţiile în care vor să se dezvolte ţine de eficienţa energetică: „Sună cam ironic ca furnizorul de energie să îşi înveţe clientul cum să cheltuiască mai bine şi preţul utilităţii respective să scadă”. El explică însă că pentru clienţii mari este vorba despre găsirea de soluţii complexe, pe termen lung „şi în mod cert noi, ca furnizor tradiţional, avem cunoştinţele şi ştim cum să-i asistăm în această direcţie”. Această strategie include dezvoltarea de mici centrale de generare de energie electrică pentru complexe industriale, parte dintr-o strategie care vizează asigurarea de servicii complexe pentru clienţii mari, astfel încât ei să fie mai independenţi şi să-şi administreze mai bine utilităţile. În ceea ce priveşte adaptarea la noile tehnologii, România se află printre ţările europene care au acceptat ca obiectiv ca până în 2020, 80% din consumatori să aibă contoare inteligente: „cred că se va încerca depăşirea acestui nivel, toţi derulăm proiecte pilot în acest sens”.
„Dacă mă întrebaţi care este prioritatea mea aici, în România, aş spune că este mai întâi calitatea mai bună a reţelelor de electricitate şi apoi să aplic proiecte mai complexe. Cred că aici clientul preferă stabilitatea în ce priveşte alimentarea cu electricitate.” Industria merge însă înainte, iar adaptarea la noile tehnologii este una dintre principalele provocări în special pe această piaţă: „începem să copiem produsele din alte ţări care sunt încă înaintea noastră pentru încă 10 ani, să le ajustăm şi să le creăm pentru aici. În ceea ce priveşte anumite lucruri sunt sceptic, dar, per ansamblu, toţi încercăm să găsim soluţia potrivită prin prisma tehnologiilor noi – proiectul contoarelor inteligente se desfăşoară acum. Pentru alte lucruri se va merge spre gestionarea fluxului de lucru; cu toţii trebuie să trecem de la mentenanţă corectivă la mentenanţă preventivă. Un alt trend, digitalul, se leagă mai mult de informaţiile pe care le avem disponibile, aş spune că acolo se află adevărata valoare. Nu cred că furnizorul tradiţional de electricitate s-ar putea transforma peste noapte, să spunem, într-un start-up cu o gândire ca în Silicon Valley, dar cred că viitorul depăşeşte sfera de furnizor de electricitate”.
Că industria trece printr-o schimbare de mentalitate este dovedit şi de activităţile companiei în ţara-mamă, unde au o strategie de achiziţii de mici companii şi start-up-uri. „Pe de o parte, jucătorii mari, tradiţionali, asigură stabilitate şi e nevoie de ei pentru a asigura stabilitatea. Totuşi, există noi activităţi, mai diverse, mai conectate, pentru care este nevoie de o modalitate diferită de gândire. Una dintre provocări ar fi modul de gândire şi cum am vrea să facem afaceri – nu cred că putem ignora trendurile în tehnologie, în primul rând pentru că, cel puţin pe anumite pieţe, clientul le vrea şi tu trebuie să le înglobezi în activitate, apoi fiindcă activităţile tradiţionale sunt puternic reglementate şi aş spune că veniturile şi beneficiile sunt diminuate. Punem la colţ ceea ce ar trebuie să fie un furnizor de servicii publice. Dacă vrei să păstrezi toate activităţile, trebuie să dezvolţi şi alte produse.” Achiziţiile vizează afacerile care au legătură cu domeniul energiei, indiferent că este vorba despre dezvoltarea de noi tehnologii sau noi produse – poate fi vorba despre o soluţie pentru o casă inteligentă, de pildă. Zmelik oferă ca exemplu achiziţia unei companii germane, producătoare de baterii, precum şi a unui producător de aparate de aer condiţionat; de asemenea, este vorba despre soluţii în domeniul energiei solare. „În general, este vorba doar despre afaceri conexe energiei electrice, care pot aduce plusvaloare companiei.” De altfel, CEO-ul CEZ nu exclude orientarea spre achiziţii şi pe piaţa locală; în prezent vor să se axeze pe eficienţa energetică deopotrivă organic, prin construcţii ale CEZ, dar şi prin achiziţii, care vizează mai multe companii din acest domeniu. „Nu avem încă încă nume de astfel de companii, dar facem o monitorizare de piaţă. Criteriile de alegere a acestora se vor lega de calitatea companiilor respective, dar ideea noastră este cumva să începem procesul în cea de a doua jumătate a anului – nu avem un buget specific de investit, vrem să vedem care sunt posibilităţile pe piaţă şi apoi să ne uităm la bugetul care va fi investit.”
Alături de aceste obiective, printre priorităţile de anul acesta în România se află concentrarea pe îmbunătăţirea calităţii reţelei şi reducerea pierderilor, pe întărirea poziţiei pe segmentul vânzărilor de electricitate şi pe creşterea portofoliului de clienţi pe segmentul de gaze (anul acesta, de pildă, CEZ Vânzare şi-a completat portofoliul de activităţi după ce a preluat operaţiunile de furnizare a gazelor naturale de la compania C-Gaz & Energy Distribuţie). În ceea ce priveşte producţia, concentrarea este pe îmbunătăţirea operaţiunilor şi pe stabilizarea performanţei şi în ce priveşte ferma eoliană. Iar dacă mai demult se vorbea despre posibila vânzare a unor active ale companiei din România, acum infirmă ferm această informaţie: „Nu vrem să vindem nimic, iese din discuţie acest lucru”.