BusinessMagazin

Tag: venit

  • România ţara cu unul dintre cele mai ridicate niveluri ale inegalităţii veniturilor din Uniunea Europeană

    România are unul dintre cele mai ridicate niveluri ale inegalităţii veniturilor din Uniunea Europeană (UE), iar acesta este în creştere, în contextul în care sărăcia este în scădere. Sărăcia şi excluziunea socială se menţin în rândul tinerilor, al familiilor cu copii, al persoanelor cu dizabilităţi, al populaţiei rome, al oamenilor din zona rurală şi al populaţiei inactive, deşi rata sărăciei este în scădere, apreciază Comisia Europeană.

    De asemenea, raportul Comisiei evidenţiază o diferenţă între regiuni şi o divizare între zonele rurală şi urbană. În România, venitul mediu în zonele rurale este de doar 67% din venitul mediu din zona urbană, în comparaţie cu media UE de 80%. România are a doua cea mai redusă rată din UE.

    Şomajul se apropie de nivelul scăzut existent înaintea crizei şi este prevăzut să scadă în perioada 2017-2018. Rata angajării a scăzut uşor în 2016 şi este aşteptată să crească într-un ritm moderat, apreciază raportul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum să faci 1 milion de euro pe hectar dintr-o afacere agrosilvică?

    Răspunsul ar putea fi: plantaţie de nuc forestier ecologic.
     
    Piaţa de desfacere pentru cheresteaua ecologică de nuc se învârte astăzi între 1700 şi 2500 euro/m3 cu o clientelă orientată pe cumpărarea de case ecologice.
     
    Piaţa europeană a caselor ecologice active sau pasive se situează la 1300-2000 euro/m2 de construcţie cu o tendinţă de creştere anuală a pieţei de 15-20% în ultimii 10 ani, informează site-ul romanianoastra.ro
     
    La ora actuală, oferta mondială de cherestea de nuc acoperă circa 25 % din nevoile de consum. Ţinând cont de timpul necesar pentru recoltare (30 de ani) oferta mondială nu va putea satisface nevoile în următorii o sută de ani.
     
    Din punct de vedere tehnic o astfel de afacere presupune o schemă de plantare de 3,5 m/3,5 m cu un număr de 800 de plante/ha. Cu un randament mediu de 0,75 m3 pe arbore, la un preţ mediu de 1700 euro/m3 de cherestea ecologică, vorbim de un venit de 1 milion de euro/ha peste 30 de ani.
     
    Ca întreţinere anuală, plantaţia nu este pretenţioasă. Are nevoie de trei elemente principale şi anume fertilizare, întreţinere covor ierbos respectiv toaletarea arborilor. Fertilizarea şi întreţinerea covorului ierbos se pot realiza simultan prin introducerea a 7 oi/ha în plantaţia de nuc. Într-o astfel de variantă, arborii trebuie protejaţi de iepuri şi căprioare cu un manşon de sârmă. Toaletarea este o operaţie simplă realizată de către ţăran/investitor, timp de 2 săptămâni pe an cu un secator mecanic.
     
    Investiţia în această afacere se duce la cca 7000 euro/ha, din care 3000 euro puieţii, 1000 euro operaţia de plantare, 1000 euro protecţia împotriva animalelor, cca. 1000 euro fertilizarea de bază respectiv cca. 1000 euro împrejmuirea.
     
    Pentru Transilvania soiul cel mai adaptabil este Geoagiu 65 pe rădăcină proprie din nuci selecţionaţi. Datorită habitusului mare al plantei este obligatorie plantarea de nuci pe rădăcini proprii.
     
    Plantarea de nuci altoiţi este exclusă datorita profunzimii mai reduse a sistemului radicular ceea ce la un vânt mediu de 50 km/oră,  ţinând cont de înălţimea acestora, duce la căderea arborilor ca la un joc de domino.
     
    Pentru românii care nu au răbdare 30 de ani, există formulă un pic mai rapidă. Este vorba de aceeaşi plantaţie de nuc forestier dar pe o schemă de plantare de 4/4m cu un număr de 625 de arbori/ha.
     
    Într-o astfel de plantaţie, după primii 10 ani se pot recolta cca. 1000 de kg/nuci/fructe pe ha. La un randament de sâmbure de 50 % rezultă 500 de kg/ha, cu un preţ de vânzare directă de 6 euro/kg rezultând un venit anual de 3000 de euro şi unul multianual de 60 000 euro/20 de ani.
     
    Din punct de vedere financiar o astfel de soluţie este mai puţin interesantă decât varianta de bază, datorită reducerii numărului de plante de la 800 la 625.
     
    Plantaţia fiind ecologică beneficiază anual de la APIA de o subvenţie de conversie de 619 euro/ha în primii 3 ani  şi de 400 de euro/ha după cei trei ani. Costul certificării ecologice anuale a unei ferme de 3 ha este de cca. 1000 lei.
     

  • Cum să faci 1 milion de euro pe hectar dintr-o afacere agrosilvică?

    Răspunsul ar putea fi: plantaţie de nuc forestier ecologic.
     
    Piaţa de desfacere pentru cheresteaua ecologică de nuc se învârte astăzi între 1700 şi 2500 euro/m3 cu o clientelă orientată pe cumpărarea de case ecologice.
     
    Piaţa europeană a caselor ecologice active sau pasive se situează la 1300-2000 euro/m2 de construcţie cu o tendinţă de creştere anuală a pieţei de 15-20% în ultimii 10 ani, informează site-ul romanianoastra.ro
     
    La ora actuală, oferta mondială de cherestea de nuc acoperă circa 25 % din nevoile de consum. Ţinând cont de timpul necesar pentru recoltare (30 de ani) oferta mondială nu va putea satisface nevoile în următorii o sută de ani.
     
    Din punct de vedere tehnic o astfel de afacere presupune o schemă de plantare de 3,5 m/3,5 m cu un număr de 800 de plante/ha. Cu un randament mediu de 0,75 m3 pe arbore, la un preţ mediu de 1700 euro/m3 de cherestea ecologică, vorbim de un venit de 1 milion de euro/ha peste 30 de ani.
     
    Ca întreţinere anuală, plantaţia nu este pretenţioasă. Are nevoie de trei elemente principale şi anume fertilizare, întreţinere covor ierbos respectiv toaletarea arborilor. Fertilizarea şi întreţinerea covorului ierbos se pot realiza simultan prin introducerea a 7 oi/ha în plantaţia de nuc. Într-o astfel de variantă, arborii trebuie protejaţi de iepuri şi căprioare cu un manşon de sârmă. Toaletarea este o operaţie simplă realizată de către ţăran/investitor, timp de 2 săptămâni pe an cu un secator mecanic.
     
    Investiţia în această afacere se duce la cca 7000 euro/ha, din care 3000 euro puieţii, 1000 euro operaţia de plantare, 1000 euro protecţia împotriva animalelor, cca. 1000 euro fertilizarea de bază respectiv cca. 1000 euro împrejmuirea.
     
    Pentru Transilvania soiul cel mai adaptabil este Geoagiu 65 pe rădăcină proprie din nuci selecţionaţi. Datorită habitusului mare al plantei este obligatorie plantarea de nuci pe rădăcini proprii.
     
    Plantarea de nuci altoiţi este exclusă datorita profunzimii mai reduse a sistemului radicular ceea ce la un vânt mediu de 50 km/oră,  ţinând cont de înălţimea acestora, duce la căderea arborilor ca la un joc de domino.
     
    Pentru românii care nu au răbdare 30 de ani, există formulă un pic mai rapidă. Este vorba de aceeaşi plantaţie de nuc forestier dar pe o schemă de plantare de 4/4m cu un număr de 625 de arbori/ha.
     
    Într-o astfel de plantaţie, după primii 10 ani se pot recolta cca. 1000 de kg/nuci/fructe pe ha. La un randament de sâmbure de 50 % rezultă 500 de kg/ha, cu un preţ de vânzare directă de 6 euro/kg rezultând un venit anual de 3000 de euro şi unul multianual de 60 000 euro/20 de ani.
     
    Din punct de vedere financiar o astfel de soluţie este mai puţin interesantă decât varianta de bază, datorită reducerii numărului de plante de la 800 la 625.
     
    Plantaţia fiind ecologică beneficiază anual de la APIA de o subvenţie de conversie de 619 euro/ha în primii 3 ani  şi de 400 de euro/ha după cei trei ani. Costul certificării ecologice anuale a unei ferme de 3 ha este de cca. 1000 lei.
     

  • Secretul parfumului fără miros

    În fiecare produs Escentric Molecules există, scrie The Independent, o singură moleculă care defineşte aroma, celelalte ingrediente – inodore – fiind astfel alese încât să-i amplifice acesteia calităţile, iar creatorul acestui concept este parfumierul Geza Schoen.

    Creaţiile Escentric Molecules sunt unisex şi miros diferit în funcţie de purtător şi şi-au câştigat deja fani printre vedete, cum ar fi  Rihanna, Beyoncé, Jay-Z ori Kate Moss.
     

  • Moştenitoarea unui imperiu al cafelei dezvăluie în exclusivitate pentru Business Magazin ultimele inovaţii în domeniu

    „Mulţi dintre prietenii mei spun că îmi curge cafea prin vene. Cafeaua face parte din viaţa noastră de familie şi iubesc cafeaua, altfel nu aş putea să lucrez în acest domeniu. Mă fascinează faptul că această licoare merge pe urmele vinului. Sunt atât de multe inovaţii în domeniu şi atât de multe moduri de a o degusta. Sunt cursuri unde oamenii învaţă cum să deguste cafeaua, exact cum se întâmplă şi în cazul vinului”, a povestit într-un interviu Christina Meinl, head of group innovations & digital marketing Julius Meinl, o afacere care are o istorie de peste 150 de ani.

    În România, Julius Meinl este unul dintre cele mai puternice branduri de pe segmentul cafelei premium, fiind prezent în peste 2.300 de unităţi de cafenele, restaurante şi hoteluri, dar şi în câteva lanţuri de hipermarketuri. „România este o piaţă importantă pentru noi. Cred că există pasiune pentru cafea în România, avem mulţi clienţi fideli aici. De asemenea, echipa din România vine de fiecare dată cu idei inovative. În plus, echipa din România este de multe ori pionieră în implementarea inovaţiilor.” România a avut şi una dintre cele mai mari creşteri ale vânzărilor de la nivelul grupului, de 25% faţă de anul precedent.

    Astfel, businessul Julius Meinl a ajuns la peste 6,6 milioane de euro, conform calculelor BM. Julius Meinl a intrat în peste 600 de unităţi noi anul trecut, ceea ce arată un semnal bun pentru piaţă, având în vedere că în România consumul este unul foarte redus, de doar circa 2,5 kilograme per capita anual. Christina Meinl nu este la prima vizită în România şi spune că vine de fiecare dată când trebuie să se consulte cu echipa locală. Profită de toate vizitele pe care le face pe glob să simtă pulsul unei ţări din interiorul unei cafenele. „Încerc să găsesc puţin timp să merg într-o cafenea locală atunci când călătoresc pentru că de acolo pot afla mai multe lucruri despre ţara respectivă. Cafeaua este la fel în toate ţările, dar cultura din jurul ei nu este. Şi atunci caut pe internet unde pot ajunge şi mă duc să beau o cafea, să privesc oamenii. Îmi place să văd cum este poziţionat brandul nostru în ţări diferite şi acest obicei mă ajută să-mi fac o imagine despre ţara respectivă”.

    HoReCa este sectorul pe care se concentrează însă businessul Julius Meinl şi aici compania investeşte cel mai mult în inovaţii. De altfel, Christina Meinl a venit recent la Bucureşti pentru a lansa soluţia „1862“ Premium, care foloseşte tehnologia „măcinare la cerere“ şi care face parte din cea mai nouă generaţie de soluţii ale brandului austriac. „Vrem să fim lideri în inovaţia în domeniul cafelei, iar cu lansarea „1862” am făcut paşi importanţi în această direcţie şi ne dorim să aducem constant inovaţii. Merg la târguri internaţionale, vorbesc cu alţi producători de cafea şi producători de aparate pentru cafea, încerc să văd unde vor fi următoarele inovaţii”, mai spune Christina Meinl, care cu o săptămână înaintea lansării produsului în Bucureşti a fost la Miami pentru a prezenta şi acolo noul produs. Gama «1862» este în faza de lansare pe cele mai importante 15 pieţe ale Julius Meinl din cele 70 pe care este prezent brandul. Şi România face parte din grupul restrâns de ţări unde este lansată inovaţia Julius Meinl – Christina Meinl spunând că piaţa locală este una foarte importantă pentru afacerea familiei Meinl.

    Christina Meinl consumă mai mult de zece ceşti de cafea pe zi şi spune că nu are un mod de preparare preferat. „Nu vreau să beau acelaşi vin zilnic, să mânânc acelaşi lucru zilnic şi nu vreau să gust aceeaşi cafea zilnic. Sunt atât de multe feluri în care poţi să prepari o cafea, încât îmi place să o aleg în funcţie de ce simt că vreau să beau în acel moment. (…) Mă fascinează toate aceste feluri de preparare a cafelei, faptul că nu există un singur gust al cafelei, ci mai multe. Am degustat o cafea şi a fost ca şi cum aş fi mâncat un strugure.”  Moştenitoarea imperiului Meinl ştie tot ce se întâmplă în industria cafelei la nivel mondial, merge la toate târgurile importante ale cafelei; în aprilie, de pildă, va merge la târgul din Seattle (SUA).

    Direcţia în care vor merge în următorii ani piaţa cafelei şi celelalte industrii este determinată de generaţia Millennials, potrivit Christinei Meinl. „Generaţia Millennials vrea ca produsul pe care îl consumă să aibă în spate o poveste, să fie un brand de familie, vrea să afle trasabilitatea produsului şi toate aceste lucruri să fie transparente. Este generaţia Millennials la fel peste tot în lume? Răspunsul este da şi asta datorită social media, a telefoanelor inteligente. Oamenii devin asemănători, poveştile sunt distribuite în social media. Suntem predispuşi să ne placă ce le place şi prietenilor noştri.” Christina Meinl mai spune şi că clasa de mijloc a consumatorilor de cafea începe să dispară. „Oamenii vor să aibă produse cât mai bune, premium, dar va exista întotdeauna o clasă de consumatori care se uită la preţ. Clasa de consumatori de mijloc este tot mai mică”, a conchis ea.

  • Un bărbat a cumpărat mâncare pentru doi copii ai străzii. Ce i-a scris chelnerul pe nota de plată a făcut înconjurul lumii

    Un bărbat din India, care se afla în delegaţie şi servea masa la restaurant a avut parte de o întâmplare care l-a lăsat fără cuvinte.

    În timp ce mânca la masă, Kumae Akhilesh a observat că cineva îl privea de dincolo de geam. Când s-a uitat a observat că era vorba despre un băieţel sărman, aşa că l-a invitat înăuntru, iar acesta a venit în restaurant alături de sora lui, scriu cei de la turism.bzi.ro.

    Văzând atâtea bunătăţi pe masă, copiii au început să mănânce cu poftă, fiind flămânzi. După ce au mâncat tot la îndrumarea lui Kumar, cei doi copii i-au mulţumit şi au părăsit restaurantul.

    Când a vrut să achite nota de plată, Kumar a avut parte însă de o surpriză. Chelnerul i-a adus, în loc de bon fiscal, un bileţel pe care scria: “Nu avem o casă de marcat pe care să bătem generozitatea. Să ai parte numai de bine.” Poza cu respectiva notă de plată a devenit virală, oamenii ţinând să aprecieze gestul făcut de bărbat.

    Anul trecut, proprietarul restaurantului PYT din Philadelphia, Statele Unite ale Americii, a postat pe o reţea de socializare nota de plată în valoare de peste 60 de dolari a unui client, pe care se poate citi că acesta a lăsat un bacşiş de doar 20 de cenţi, adică 0,03%. Nu ar fi fost ceva ieşit din comun, dar clientul era un cunoscut jucător de fotbal american, o adevărată legendă pentru cei din oraş.

    Iniţial, reacţiile au fost extrem de dure la adresa gestului făcut de proprietar, acesta fiind acuzat de publicarea unor informaţii confidenţiale. Mulţi clienţi au ameninţat că nu vor mai frecventa restaurantul, iar alţii i-au transmis că lipsa de responsabilitate îi poate aduce chiar falimentul.

    Bărbatul a postat pe aceeaşi reţea de socializare un gest prin care a încercat să explice de ce a ales să facă publică respectiva notă de plată.

  • Aşteptările unui nou-venit

    Taxa clawback este, probabil, cea mai mare povară suportată de profitul producătorilor de medicamente. „Este o taxă impredictibilă, care face medicamentele să dispară. Da, recunosc, mă sperie această taxă”, declară Daniel Bran, directorul general al Accord Healthcare România. Liderii industriei au descris-o de-a lungul timpului în numeroase feluri pentru a arăta cât de mult îi afectează. La rândul său, executivul de la Accord Healthcare România explică în prima întâlnire cu presa locală viziunea sa asupra acestui mare impediment: „Să spunem că ai un magazin alimentar pentru care îţi plăteşti absolut toate taxele către stat. Imaginează-ţi că la sfârşitul zilei statul vine şi îţi mai ia încă 15% din vânzări. Pur şi simplu, fără să înţelegi de ce şi cum se calculează acest procent”. Taxa clawback a fost, la un moment dat, o taxă temporară, însă acum nu ar mai trebui să se calculeze după aceleaşi valori din 2009, adaugă oficialul companiei. Soluţia ar fi un clawback diferenţiat,  măsură susţinută şi promovată de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). Compania Accord Healthcare este, de asemenea, membru APMGR.

    În trimestrul III al anului 2016, taxa clawback a ajuns să reprezinte 14,91% din valoarea medicamentelor decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în creştere faţă de nivelul de 12,3% înregistrat în acelaşi trimestru al anului 2015, „fără nicio justificare”, spun producătorii de medicamente. „Taxa clawback ar fi trebuit să fie printre cele 102 taxe la care au renunţat autoritaţile române. Aceasta a fost impusă iniţial ca o măsură de control al bugetului alocat medicamentelor într-o perioadă de criză. În condiţiile în care economia României este în creştere, nu se mai justifică menţinerea unei astfel de reglementări, care are rolul de a transfera responsabilitatea tratării unei importante părţi din pacienţii români pe umerii producătorilor de medicamente”, spun cei din ARPIM într-un comunicat de presă. Prezenţa companiilor farmaceutice pe piaţa din România este descurajată şi de metodologia de calcul al preţurilor medicamentelor aprobată în toamna anului trecut de guvern. „Preţul medicamentelor în România este deja calculat la nivelul minim european. Scăderea cu 10% sub acest nivel, aşa cum prevede hotărârea aprobată, va duce la creşterea exportului paralel şi la dispariţia unui număr tot mai mare de medicamente de pe piaţă”, spune Dan Zaharescu, directorul executiv al ARPIM. 

    Cu toate acestea, perspectivele lui Daniel Bran par optimiste – estimează vânzări de circa 3 milioane de euro pentru primul an fiscal, ce se va încheia la sfârşitul lui martie anul acesta. Compania a fost înregistrată în octombrie 2015, iar în februarie-martie 2016 şi-a început vânzările. Unul dintre obiectivele Accord Healthcare pe plan local este să devină unul dintre furnizorii preferaţi de către spitale, dar şi de retail. „În prezent, compania înregistrează rezultate foarte bune la nivelul Europei, unde deţine, pentru toate moleculele pe care le comercializează, o cotă de piaţă de circa 30%. Având aceste premise, putem spune că obiectivul nostru este să ajungem în următorii 3-5 ani şi în România la cifre similare”, punctează Daniel Bran.

    În prezent, Accord Healthcare activează în România doar prin distribuitori, deţinând un portofoliu dedicat în special spitalelor şi cu o prezenţă în creştere pe zona de retail (farmacii). Producătorul are un portofoliu de 15 produse înregistrate în România, majoritatea pentru afecţiuni din sferele oncologiei şi hematologiei, iar planurile sale vizează extinderea portofoliului cu cel puţin 15 produse noi pe an, vizând şi arii terapeutice precum sistem nervos, antiinfecţioase, imunologie.

    „Anul acesta ne dorim peste 15 lansări. Unele sunt molecule vechi, dar necesare. Am văzut o prezentare care arăta că, pentru anumite produse, acum trei-cinci ani erau 5-6 companii care le vindeau pe piaţă, iar acum sunt mai greu de găsit, fiind comercializate de unu, doi, maximum trei producători. Pe partea de oncologie, aducem exact acele molecule mai greu de găsit”, a explicat Daniel Bran.

    Accord Healthcare este divizia internaţională de generice a grupului Intas, una dintre cele mai mari companii private din India, cu o cifră de afaceri anuală de peste un miliard de dolari. Accord este o companie farmaceutică tânără, implicată în dezvoltarea, producţia şi distribuţia de medicamente pe mai mult de 70 de pieţe la nivel mondial. Firma este activă pe piaţa europeană de peste 10 ani, cu un portofoliu ce numără, în prezent, peste 7.000 de produse.

     

    ERATĂ 

    În varianta print a ediţiei Business Magazin (nr. 599 – 5/2017), în cadrul articolului „Aşteptările unui nou-venit”, pe pagina nr. 2 a articolului, prima coloana, paragraful nr. 2 scrie că  ,,Soluţia ar fi un clawback diferenţiat, asa cum sugerează şi Asociatia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), din care face parte şi Accord Healthcare”. 

    VARIANTA CORECTĂ a acestei afirmaţii este  „Clawback-ul diferenţiat este măsura susţinută şi promovată de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). Compania Accord Healthcare este, de asemenea, membru APMGR.”

  • Dragnea: Grindeanu nu a venit la discursului lui Iohannis la sugestia lui Tăriceanu

    “Ieri am avut o discuţie în trei, domnul Tăriceanu cu mine şi cu primul ministru. Domnul Tăriceanu a atenţionat şi a avut dreptate, am fost de acord amândoi cu dumnealui, că este o solicitare de a adresa un mesaj Parlamentului României. Asta a fost motivaţia pentru care, împreună, am convenit ca guvernul să nu fie prezent”, a declarat preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

    Liviu Dragnea a afirmat că acesta este motivul pentru care nici ale instituţii (ambasade-n.r.) nu au fost prezente.

    Întrebat de ce nu l-a întâmpinat personal pe Klaus Iohannis, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, Dragnea a afirmat că “nu scrie nicărieri” că trebuia să facă asta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum şi-a transformat Călugăru Frumosu numele într-un brand. A investit în acesta 300.000 de euro până acum

    „Ştiind că modelul de cafenea cu servire la masă nu mai este atât de popular şi nici atât de profitabil din cauza crizei de personal cu care HoReCa se confruntă (începând de la barmani, picoli, ospătari, etc.), finalul anului anterior a reprezentat o oportunitate pentru conceptul de cafenea pe care noi l-am gândit“, explică el motivaţia pentru care a ales dezvoltarea unui bar de preparare a cafelei, unde clienţii sunt asistaţi de un specialist. 

    Spune că pentru dezvoltarea acestui concept s-a inspirat din originile cafelei, de la descoperirea acesteia, din zonele de cultivare, procesul de culegere, până la metodele de preparare folosite pe parcursul firului istoric. „Legenda spune că nişte călugări au fost cei care au preparat pentru prima dată «licoarea magică» şi au folosit-o pentru a-i ţine noaptea treji“, povesteşte proprietarul. Handsome Monk Coffee House se poziţionează ca un local destinat persoanelor cu vârste cuprinse între 14 şi 45 de ani, cu studii medii sau superioare şi cu un venit cel puţin mediu. Valoarea medie a bonului fiscal este de 18-20 de lei. „Principalii clienţi sunt adolescenţii şi tinerii, atraşi de specialităţile de la barul de self-service, însă, spre suprinderea noastră, am identificat o categorie nouă de vârsă, cuprinsă între 40 şi 55 de ani – persoane care apreciază metodele alternative de preparare a cafelei de la Brew CoffeeBar.“ 

    Investiţia în cafeneaua deschisă în centrul comercial ParkLake din Capitală a fost de 300.000 de euro; mare parte din sumă a fost direcţionată spre amenajare. Atât materialele de construcţie, cât şi elementele de design interior sunt într-o formă brută, cât mai apropiată de forma lor naturală, descrie fondatorul Handsome Monk decorul, în care predomină lemnul masiv, betonul şi fierul. În afară de elementele de decor, comandate din mai multe colţuri ale lumii (ca Australia, SUA, Marea Britanie), o parte consistentă a bugetului a fost alocată aparaturii. Spre exemplu, Trifecta, un aparat de preparare a cafelei despre care proprietarul spune că este unic la noi în ţară, este o alternativă a cafelei la filtru; principalul beneficiu este aroma mai pronunţată. Brandingul a jucat şi el un rol important în bugetul alocat investiţiilor. Călugăru Frumosu se aşteaptă ca investiţia să se amortizeze în aproximativ 12-24 de luni de la deschiderea cafenelei. 

    Următorul pas în dezvoltarea conceptului este introducerea sistemului de franciză. Proprietarul Handsome Monk Coffee House intenţionează să dezvolte şi locaţii stradale, iar antreprenorul spune că a primit deja solicitări de franciză atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe din România. Investiţiile preconizate pentru acest an sunt de aproximativ 100.000 – 180.000 de euro, sumă care va fi direcţionată pentru deschiderea unei locaţii stradale şi achiziţionarea de echipamente. „Efervescenţa de pe piaţa cafenelelor apărute în ultimii doi ani este benefică, în primul rând, pentru consumatorii de cafea. Cafenelele artizanale se bucură de succes, deoarece pun accent pe calitatea cafelei şi pe procesul corect de preparare a acesteia“, adaugă proprietarul Handsome Monk Coffee House.

     

  • Cum şi-a transformat Călugăru Frumosu numele într-un brand. A investit în acesta 300.000 de euro până acum

    Călugăru Frumosu (41 ani) a intrat în domeniul cafenelelor la finalul anului trecut, după 15 ani de antreprenoriat în HoReCa. Ideea lansării conceptului de cafenea Handsome Monk Coffee House a venit în urma unei analize ample a situaţiei din domeniu. „Ştiind că modelul de cafenea cu servire la masă nu mai este atât de popular şi nici atât de profitabil din cauza crizei de personal cu care HoReCa se confruntă (începând de la barmani, picoli, ospătari, etc.), finalul anului anterior a reprezentat o oportunitate pentru conceptul de cafenea pe care noi l-am gândit“, explică el motivaţia pentru care a ales dezvoltarea unui bar de preparare a cafelei, unde clienţii sunt asistaţi de un specialist. 

    Spune că pentru dezvoltarea acestui concept s-a inspirat din originile cafelei, de la descoperirea acesteia, din zonele de cultivare, procesul de culegere, până la metodele de preparare folosite pe parcursul firului istoric. „Legenda spune că nişte călugări au fost cei care au preparat pentru prima dată «licoarea magică» şi au folosit-o pentru a-i ţine noaptea treji“, povesteşte proprietarul. Handsome Monk Coffee House se poziţionează ca un local destinat persoanelor cu vârste cuprinse între 14 şi 45 de ani, cu studii medii sau superioare şi cu un venit cel puţin mediu. Valoarea medie a bonului fiscal este de 18-20 de lei. „Principalii clienţi sunt adolescenţii şi tinerii, atraşi de specialităţile de la barul de self-service, însă, spre suprinderea noastră, am identificat o categorie nouă de vârsă, cuprinsă între 40 şi 55 de ani – persoane care apreciază metodele alternative de preparare a cafelei de la Brew CoffeeBar.“ 

    Investiţia în cafeneaua deschisă în centrul comercial ParkLake din Capitală a fost de 300.000 de euro; mare parte din sumă a fost direcţionată spre amenajare. Atât materialele de construcţie, cât şi elementele de design interior sunt într-o formă brută, cât mai apropiată de forma lor naturală, descrie fondatorul Handsome Monk decorul, în care predomină lemnul masiv, betonul şi fierul. În afară de elementele de decor, comandate din mai multe colţuri ale lumii (ca Australia, SUA, Marea Britanie), o parte consistentă a bugetului a fost alocată aparaturii. Spre exemplu, Trifecta, un aparat de preparare a cafelei despre care proprietarul spune că este unic la noi în ţară, este o alternativă a cafelei la filtru; principalul beneficiu este aroma mai pronunţată. Brandingul a jucat şi el un rol important în bugetul alocat investiţiilor. Călugăru Frumosu se aşteaptă ca investiţia să se amortizeze în aproximativ 12-24 de luni de la deschiderea cafenelei. 

    Următorul pas în dezvoltarea conceptului este introducerea sistemului de franciză. Proprietarul Handsome Monk Coffee House intenţionează să dezvolte şi locaţii stradale, iar antreprenorul spune că a primit deja solicitări de franciză atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe din România. Investiţiile preconizate pentru acest an sunt de aproximativ 100.000 – 180.000 de euro, sumă care va fi direcţionată pentru deschiderea unei locaţii stradale şi achiziţionarea de echipamente. „Efervescenţa de pe piaţa cafenelelor apărute în ultimii doi ani este benefică, în primul rând, pentru consumatorii de cafea. Cafenelele artizanale se bucură de succes, deoarece pun accent pe calitatea cafelei şi pe procesul corect de preparare a acesteia“, adaugă proprietarul Handsome Monk Coffee House.