BusinessMagazin

Tag: Ungaria

  • Ungaria va bloca integrarea Ucrainei în NATO până la anularea legii lingvistice -2-

    Ungaria va continua să blocheze lansarea procesului de integrare a Ucrainei în Alianţa Nord-Atlantică până când vor fi restabilite drepturile lingvistice ale etnicilor maghiari din Transcarpatia, a afirmat miercuri ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto.

    Ungaria este interesată ca Ucraina să fie o naţiune stabilă, democratică şi sigură. Cu cât este mai puternică şi mai stabilă Ucraina, cu atât va fi mai bună situaţia etnicilor maghiari din Transcarpatia, a declarat Peter Szijjarto, citat de agenţia de presă MTI.

    Drepturile etnicilor maghiari din Ucraina au fost “încălcate grav” în mandatul fostului preşedinte, iar presiunile au continuat recent “în mod ascuns, cu asistenţa poliţiei secrete ucrainene”, a subliniat Szijjarto.

  • Românul care a decis să plece din ţară la 16 ani, după o vacanţă în Grecia. A început cu un post de chelner într-o cafenea, iar acum conduce o companie răspândită în trei ţări

    Ionuţ Eriksen a plecat din ţară pentru prima dată atunci când avea 16 ani. O vacanţă în însorita Grecie avea să schimbe totul şi avea să-l poarte în diferite colţuri de lume pe cel care este astăzi CEO şi Managing Director al Eurodent, un lanţ de clinici stomatologice originar din Norvegia, dar extins şi în Ungaria şi în Danemarca.

    „Am plecat la 16 ani (din ţară – n.red.) în Grecia, într-o vacanţă care a schimbat tot. Acolo am realizat că a venit momentul să încep o viaţă nouă fără să mă mai uit în urmă”, povesteşte chiar el. Şi-a continuat studiile, dar a şi lucrat ca ospătar într-o cafenea pentru a-şi asigura strictul necesar. După aceea, destinul a făcut să ajungă în Norvegia, după cum îşi aminteşte executivul român, unde şi-a continuat studiile universitare la Oslo.
    „După înscrierea la Facultatea de Finanţe din Oslo, am urmat ca un curs firesc un masterat londonez, iar la sfârşitul anului 2005 am preluat postul de controlor financiar la compania de curierat şi logistică DHL.” După doar câteva luni a preluat însă o nouă poziţie, tot în Norvegia, conform profilului său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn. „Următoarea provocare a fost responsabilitatea financiară pentru construirea firmei de telefonie mobilă Lebara.” După alţi doi ani, a schimbat din nou domeniul şi a dat telecomul pe media, mai exact s-a angajat în cadrul uneia dintre cele mai mari edituri scandinave, Aschehoug, fondată în 1872. Aici a preluat poziţia de manager al departamentului financiar, după cum spune chiar el. „Acesta a fost impulsul care m-a determinat să-mi deschid şi firmă proprie de consultanţă, ce poartă numele de Eriksen Consulting. Actualul proiect de suflet, Eurodent, a intrat în viaţa mea după cinci ani de editură (în 2012 – n.red.).” Îşi aminteşte că atunci când a acceptat poziţia actuală – de CEO şi MD –, compania avea două clinici, ajungând astăzi la şapte unităţi, amplasate în Oslo, Bergen, Alta şi Trondheim în Norvegia, precum şi în Copenhaga (Danemarca) şi Budapesta (Ungaria), cu un total de peste 100 de angajaţi.
    „La scurt timp după angajare au urmat astfel investiţii în domeniul construcţiilor, imobiliarelor şi recrutării de forţă de muncă.” În paralel cu poziţia în cadrul Eurodent, Ionuţ Eriksen este şi preşedinte al Camerei de Comerţ Norvegiano-Române. „Am un regim de viaţă foarte strict şi cu reguli bine definite şi nici nu aş putea altfel pentru că în orice business, de la un anumit nivel în sus, concurenţa este acerbă. Ca CEO pe liniile de business şi ca preşedinte al Camerei de Comerţ Norvegiano-Române, factorul decizional şi delegările sunt cele mai importante: cum, când, unde, de ce.”
    Astfel, programul executivului român începe în fiecare dimineaţă la ora 8:00 şi se termină uneori şi noaptea foarte târziu. „Motivaţia însă e mai importantă decât numărul de ore de muncă, mai ales atunci când dezvolţi un business şi vrei să rămâi în top, plus că eu cred foarte mult şi în puterea exemplului.” 
    Uitându-se în urmă, recunoaşte că nu a cochetat niciodată până acum cu ideea de a se întoarce în ţară. Şi totuşi, admite că preferă să nu zică niciodată „niciodată“. Mai mult, vine des acasă, deşi acasă e pentru el acum în trei ţări diferite.
    „Am urmat un parcurs ascendent şi în ceea ce priveşte proiectul de suflet ce uneşte România şi Norvegia, Camera de Comerţ Norvegiano-Română.” A început ca membru în board, apoi a ajuns vicepreşedinte şi acum preşedinte. „E ocazia mea de a promova România, aşa cum m-au învăţat anii de business: pragmatic şi eficient şi nu în ultimul rând cu încăpăţânarea unui originar născut aici care încă vede potenţialul ţării natale.” 
    Când vine vorba de standardul ridicat de viaţă, de curăţenie, de sistemul educaţional sau de transportul în comun, Norvegia este un exemplu înalt funcţional, crede Ionuţ Eriksen. Pe de altă parte, ce au în comun cele două ţări în acest moment este frumuseţea incredibilă a naturii.
    „Cu toate astea, nu am pierdut speranţa că se pot face lucruri şi în România, la standarde europene. Cu seriozitate maximă şi muncă foarte multă se poate ajunge în top. România încă are oameni incredibili, trebuie doar să le dăm o şansă să lucreze, un mediu sigur şi mai ales locul pe care îl merită, astfel încât să poată face lucrurile să meargă.” 
    Dacă ar fi să aleagă trei lucruri care ar trebui îmbunătăţite în România ar începe cu faptul că locuitorii sunt încă deficitari la capitolul punctualitate. Totodată, este nevoie de infrastructură dar şi de digitalizarea masivă a tuturor entităţilor de stat, a serviciilor publice, indiferent cum se numesc în România: de la birouri de taxe şi impozite la evidenţa populaţiei, sistemul de pensii, înregistrările oricărui tip de firmă.
    De altfel, cel mai puţin dor din România îi este de birocraţia excesivă, ce duce la o ineficienţă maximă. Tot pe aceeaşi listă aminteşte infrastructura subdezvoltată. La polul opus, cel mai dor îi e de mama sa şi de câteva dintre felurile de mâncare gătite de ea.
    În ceea ce priveşte o comparaţie între cele două ţări la nivel culinar, Ionuţ Eriksen începe cu cafeaua. „Ador cappuccino, care este asemănător la gust şi aromă în România şi în Norvegia. Despre scena culinară însă, aş dori să specific un detaliu care vorbeşte de la sine: Norvegia are cinci medaliaţi cu aur, trei medaliaţi cu argint şi trei medaliaţi cu bronz la Bocuse d’Or (una dintre cele mai importante competiţii culinare din lume – n.red.).” După Franţa – ţara unde are loc an de an acest concurs – Norvegia deţine locul 2 ca număr de medalii, adaugă el.
    Deşi Norvegia îi oferă varietate şi preparate culinare pe gustul său, mâncarea pregătită de mama sa rămâne pe lista lucrurilor de care îi e dor când vine vorba de România. Un motiv în plus să revină mai des. „În acest moment, datorită Camerei de Comerţ Norvegiano-Române, care a funcţionat ca un catalizator pentru relaţiile de afaceri dintre cele două ţări, s-au intensificat şi proiectele de cooperare ale companiilor române şi norvegiene. Într-un fel, consider că deja m-am întors şi sper ca munca depusă în cadrul Camerei să facă diferenţa”, conchide el.

  • Orban îl sfidează pe Donald Trump: Premierul ungar le permite chinezilor de la Huawei să se implice în construcţia reţelei 5G din Ungaria

    Chinezii de la Huawei Technologies vor participa la dezvoltarea reţelei mobile 5G din Ungaria, în contextul în care premierul ungar Viktor Orban sfidează eforturile lui Donald Trump de a limita businessul gigantului telecom pe baza unor motive de securitate naţională, potrivit Bloomberg.

    Huawei va construi infrastructura din Ungaria alături de grupul Vodafone şi de Deutsche Telekom, anunţă Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei.

    Acesta spune că Ungaria respinge discriminarea la adresa companiilor pe motive de naţionalitate, adăugând că singurul criteriu pe care îl impune este conformarea legilor naţionale şi respectarea reglementărilor.

    Decizia de a lăsa sau nu Huawei să participe la dezvoltarea reţelelor 5G reprezintă un subiect sensibil pentru guvernele lumii, iar până acum nicio ţară europeană nu a restricţionat accesul chinezilor la proiect.

    Oficialii statelor lumii trebuie să analizeze potenţialele riscuri de securitate şi riscul de a intra în conflict cu Washingtonul pe acest subiect, în balanţă cu excluderea unui jucător cheie pentru menţinerea relaţiilor cu China.

    Huawei a respins în mod repetat acuzaţiile conform cărora ar reprezenta un risc la adresa securităţii naţionale pentru ţările în care operează. Săptămâna trecută, şeful Serviiciilor de Inteligenţă din Germania s-a alăturat dezbaterii, susţinând că Huawei „nu este total de încredere” din cauza „nivelului ridicat de dependenţă” faţă de statul chinez.

    Szijjarto nu a specificat rolul pe care îl va avea Huawei în construcţia reţelei 5G din Ungaria.

     

  • Guvernatorul Băncii Ungariei: Trebuie să admitem că euro a fost o greşeală

    Guvernatorul Băncii Ungariei, Gyorgy Matolcsy semnează în Financial Times o opinie în care afirmă că multora dintre ţările care au adoptat moneda euro le era mai bine din punct de vedere economic înainte de adoptarea acesteia, euro fiind o eroare care trebuie corectată. 

    Matolcsy spune că moneda euro este “o capcană” din care e momentul să găsească “o ieşire”, şi că moneda euro a fost o “eroare strategică”, menită să concureze cu dolarul american şi care a generat un “război” tacit între SUA şi UE.

    “A sosit momentul să ne trezim din acest vis nociv şi lipsit de rezultate. Un bun punct de plecare ar fi să recunoaştem că moneda unică este, practic, o capcană pentru toţi membrii Uniunii Monetare – din diferite motive. Statele UE, atât cele din zona euro, cât şi cele din afara acesteia, ar trebui să admită că euro a fost o eroare strategică. Obiectivul construirii unei monede occidentale globale care să concureze cu dolarul american a fost o reală provocare pentru SUA. Viziunea Statelor Unite ale Europei a dus la un război deschis şi ascuns al SUA împotriva Uniunii Europene şi a zonei euro în ultimele două decenii”, a explicat acesta.

    Guvernatorul Băncii Ungariei a adăugat că “de-a lungul crizei financiare din 2008 şi a crizei economice din zona euro din 2011-2012, majoritatea membrilor din zona Euro au fost grav afectaţi, după ce acumulaseră datorii guvernamentale uriaşe”.

    Gyorgy Matolcsy a susţinut că ţările care au adoptat moneda euro, aveau o situaţie economică mai bună înaintea adoptării şi consideră că acum e timpul să găsească o ieşire din această “capcană”.

    “Celor mai multe ţări din zona euro le mergea mai bine înaintea adoptării monedei europene decât după ce acest lucru a avut loc. Conform analizei Centrului pentru Politică Europeană, în primele două decenii ale existenţei euro au fost mulţi învinşi, dar puţini învingătorii. (…) ​A sosit momentul să căutăm o cale de ieşire din capcana monedei euro”, a mai scris guvernatorul Băncii Naţionale a Ungariei în Financial Times.

  • Ucraina şi NATO au emis un angajament comun privind protecţia drepturilor minorităţilor naţionale

    Kievul şi NATO au transmis joi angajamentul colectiv pentru protejarea drepturilor minorităţilor naţionale din Ucraina, după ce Ungaria a ameninţat autorităţile ucrainene cu blocarea statutului de membru în cadrul orgaizaţiei militare dacă acestea nu vor fi asigurate, relatează agenţia Reuters.

    Demersul făcut de reprezentanţii celor două entităţi vine ca reacţie la avertismentele transmise de Budapesta privind blocarea Ucrainei în cadrul NATO dacă aceasta nu va începe să asigure minorităţii maghiare dreptul de a se exprima în limba maternă.

    Ungaria a salutat demersul colectiv al Ucrainei şi al organizaţiei NATO. Pe teritoriul statului ucrainean trăiesc aproximativ 150.000 de etnici maghiari; acestora li s-a îngrădit dreptul la educaţie în limba maternă, ca urmare a unei legi emise de Kiev în 2017.

    Secretarul General al NAO, Jens Stoltenberg, a efectuat o vizită în Uraina, în semn de solidaritate militară, în aceeaşi săptămână în care preşedintele rus Vladimir Putin se afla în vizită în Ungaria.

    Diplomaţii maghiari au blocat un proiect de declaraţie comună a Ucrainei şi organizaţiei Atlanticului de Nord întrucât nu prevedea, în mod explicit, protecţia etnicilor unguri de pe teritoriul ucrainean.

  • Doi români au fost numiţi la conducerea Sony Ungaria

    Gheorghe Mareş va păstra şi funcţia de commercial cluster head România, pe care o deţine începând cu anul 2017, transmite compania prin intermediul unui comunicat de presă.

    Cătălin Neagu va ocupa în continuare şi poziţia de Marketing Manager în România, urmând să supervizeze şi echipa locală de management de produs din Ungaria, începând cu 1 noiembrie.

    Gheorghe Mareş s-a alăturat echipei Sony România în anul 2000 şi a fost responsabil de coordonarea proceselor de business pentru Sony România şi Republica Moldova (2000-2010), dar şi de dezvoltarea canalelor locale de parteneri Sony (2010-2012). Din 2012, a deţinut funcţia de National Sales Manager în cadrul Sony România şi Republica Moldova, iar în mai 2017 a fost numit Commercial Cluster Head pentru România şi Republica Moldova.

    Cătălin Neagu face parte din echipa Sony în 2007, când a preluat dezvoltarea business-ului pentru brandul VAIO. În anul 2014, Cătălin Neagu a devenit Marketing Manager Sony România.

  • Compania suedeză Haldex îşi mută producţia de EBS, produse de suspensie pneumatică din Germania în Ungaria

    Furnizorul suedez pentru industria auto Haldex a anunţat că-şi va transfera producţia de sisteme electronice de frânare (EBS) şi produse de suspensie pneumatică în Ungaria după ce-şi va închide fabrica din Heidelberg, Germania, scrie Budapest Business Journal.

    Mutarea producţiei din Germania în Ungaria este aşteptată a fi finalizată complet până la mijlocul anului viitor.

    Divizia din Ungaria a companiei suedeze are în medie 308 angajaţi.

  • Creştere fără frontiere

    „Dorim să ne extindem regional, iar în prezent pregătim intens intrarea pe piaţa din Bulgaria, pe care o avem programată pentru acest trimestru. Avem un birou local în Budapesta de anul trecut. Acolo avem deja o echipă locală de colegi specializaţi în vânzări şi consultanţă tehnică la care clienţii noştri din Ungaria apelează”, povesteşte Liviu Mihai Sima, cofondatorul şi managing partner al IT Genetics, despre planurile de expansiune ale companiei. El a pornit businessul IT Genetics de la zero în 2007, alături de partenerul său Ştefan Axinte, când amândoi erau studenţi. Liviu Mihai Sima a studiat Matematică-Informatică la Universitatea din Bucureşti, iar Ştefan Axinte Facultatea de Marketing din cadrul ASE Bucureşti.

    „Eu şi Ştefan eram prieteni de câţiva ani şi, la un moment dat, ne-am dat seama că amândoi vrem să pornim un business. Deşi eram colegi de birou de un an, nu discutaserăm niciodată despre asta. Nu conta exact ce business pornim la vremea aceea, ştiam doar că vrem să fim antreprenori în IT datorită experienţei pe care am avut-o în două companii de IT de dimensiuni reduse”, a spus el.

    La început, cei doi au dezvoltat mici aplicaţii software şi site-uri web, iar apoi s-au orientat către soluţii specializate: nişa de identificare automată, colectare de date şi puncte de vânzare, care pe scurt se traduce în piaţa de soluţii DC/POS (data collection/point of sale).
    „Ne-am îndreptat către piaţa de soluţii complexe, cu precădere în domeniul DC/POS (colectare de date şi puncte de vânzare), în anul 2009, când am decis să extindem portofoliul care cuprindea până în acel moment doar imprimante de bonuri şi cititoare de coduri de bare (cu linia de produse POS all-in-one). Acela a fost momentul în care am anunţat că IT Genetics a devenit un furnizor complet pe piaţa DC/POS”, a explicat antreprenorul.

    Astăzi, IT Genetics este unul dintre cei mai mari furnizori de soluţii hardware şi software pe piaţa DC/POS din România, compania dezvoltând soluţiile formate din echipamente hardware şi aplicaţii software care se completează şi funcţionează împreună pentru automatizarea activităţilor dintr-o companie. Fiecare soluţie se personalizează după nevoile clienţilor, în funcţie de tipul de business şi de necesitatea de moment a acestuia, cu actualizări realizate periodic, odată cu ritmul de creştere a companiei, după cum reiese din explicaţiile lui Liviu Mihai Sima.
    „Cea mai mare creştere în zona de automatizare şi captură de date o avem pe soluţiile de gestiune a inventarului – WMS (Warehouse Management System), inventariere, asset management, iar pentru divizia POS o creştere mare a avut-o soluţia de etichete electronice pe care am implementat-o în mai multe lanţuri de supermarketuri. Creşterea numărului de implementări este de aproximativ 50% pentru ambele soluţii”, a completat el.

    Anul trecut, cel mai vândute soluţii ale IT Genetics au fost soluţia POS (point of sale) pentru retail şi HoReCa şi soluţia de imprimare de etichete. Soluţia POS simplifică întreg procesul de vânzare dintr-un magazin sau restaurant, fiind formată din sisteme POS touchscreen, monitoare tactile, aparatură fiscală (casă de marcat sau imprimantă fiscală), sertar de bani, cititoare de carduri şi cântar electronic, la care se adaugă şi conectarea la cititoare de coduri de bare sau scannere performante. Soluţia de imprimare etichete este formată din imprimantă de etichete – desktop, industrială sau portabilă, software pentru creare design etichetă şi consumabile – role de etichetă şi ribbon pentru imprimare.

    „Acestea sunt cel mai vândute soluţii, complet sau parţial, în funcţie de nevoile companiilor, prin urmare cererea mare a continuat şi în acest an. În plus, anul acesta a crescut interesul pentru soluţia de imprimare carduri pentru retail sau HoReCa. Sunt carduri de preţ negre elegante, care pot fi imprimate cu text alb, pentru a evidenţia produsele vândute vrac (în supermarketuri de exemplu) şi pe cele vândute în vitrine (cum sunt cofetăriile, ciocolateriile şi boulangeriile)”, a punctat cofondatorul IT Genetics. 

    În 2018, compania a lansat şi aplicaţia mobilă ITGStore.ro, dedicată platformei de comerţ onlice cu acelaşi nume, pentru a putea prelua comenzi de pe dispozitivele mobile cu Android şi iOS. De asemenea, IT Genetics a lansat anul trecut şi soluţia pentru gestionare de evenimente EventsClip, pentru care cererea a fost foarte mare.

    „Noua soluţie de organizare şi check-in la evenimente business, EventsClip, a avut în ultimul an o creştere spectaculoasă de 200% ca număr de implementări”, a menţionat el. Businessul IT Genetics a crescut în fiecare an de la înfiinţare, inclusiv în anii de criză economică, ratele anuale de creştere fiind de minimum 20%. Astfel, de la afaceri de circa 100.000-200.000 lei în primii doi ani de activitate, cifra de afaceri a companiei a ajuns anul trecut la 26,7 milioane lei (5,8 milioane euro), în creştere cu 25% faţă de 2017. Avansul businessului IT Genetics din 2018 a fost susţinut în principal de menţinerea unor parteneriate strategice – peste 85% din cifra de afaceri a fost generată de proiectele şi parteneriatele încheiate cu companiile client, iar restul de vânzările online care au crescut cu peste 20%. Ca atare, compania şi-a dublat anul trecut numărul de clienţi activi la aproximativ 3.200 de companii.

    „În ultimul an ne-am axat pe clienţii mari şi medii care activează în logistică şi retail. Prin soluţiile oferite, dar mai ales prin consultanţa personalizată acordată clienţilor contribuim major la optimizarea proceselor de lucru din depozitele mari de logistică, precum şi depozitele magazinelor (care fac sau nu parte din reţele mai mari). Soluţiile complete (software şi hardware) implementate până acum au redus considerabil costurile clienţilor noştri în activităţi de recepţie, livrare, inventariere şi vânzare”, a explicat el. Printre clienţii IT Genetics se numără companii precum Mega Image, Optiplaza, eMAG, Chicco, Oro Toro, Gealan şi Network One Distribution.

    Deşi afacerile IT Genetics au fost până acum într-o creştere continuă, profitul companiei a avut suişuri şi coborâşuri de-a lungul celor 12 ani. Astfel, în 2018, profitul net al IT Genetics s-a redus la aproximativ 500.000 lei în 2018, de la peste un milion lei în urmă cu doi ani, ca urmare a investiţiilor realizate de companie atât în soluţii noi, cât şi în extinderea businessului în străinătate.

    „2018 a fost un an în care am accelerat investiţiile şi ritmul de dezvoltare. Anul trecut am investit aproximativ 500.000 euro în intrarea pe piaţa din Ungaria, în dezvoltarea primei aplicaţii mobile B2B pentru comenzi şi în dezvoltarea primei aplicaţii de food service management din România (Foork – Food @ Work) pentru companii mari care oferă beneficiul de masă angajaţilor. Bugetul nostru se menţine şi anul acesta”, a precizat antreprenorul.

    IT Genetics a intrat pe piaţa din Ungaria în luna iulie a anului trecut, iar în primul an de activitate în ţara vecină a realizat o cifră de afaceri de 200.000 de euro.

    „Ungaria este o piaţă în care businessurile au o deschidere mai mare pentru implementarea tehnologiilor de ultimă generaţie pentru optimizarea activităţii, completând foarte bine specificul pieţei din România. Dacă pe plan local avem parteneriate solide cu businessuri din retail, HoReCa, transport şi logistică, farma, în Ungaria avem cerere foarte mare de echipamente şi de la companii din industriile auto, FMCG, educaţie, financiar-bancar, ceea ce ne provoacă să gândim şi să consolidăm strategii şi pe această piaţă”, a precizat Ştefan Axinte, managing partner la IT Genetics.

    Pentru anul acesta, fondatorii companiei se aşteaptă la triplarea afacerii în Ungaria. Pe plan local, IT Genetics va investi în lansarea unei noi versiuni a platformei e-commerce ITGStore.ro, cu o interfaţă intuitivă, care asigură o navigare uşoară atât pe desktop, cât şi pe mobil, şi lansarea platformei ITG Business Kit prin care este oferită consultanţa necesară clienţilor pentru alegerea unor soluţii complete, gândite să optimizeze activitatea businessului. 

    Per total, IT Genetics mizează anul acesta pe creşterea businessului cu 30%, cifra de afaceri urmând să ajungă astfel la peste 7,5 milioane de euro la finalul lui 2019. În prima jumătate a acestui an, compania şi-a majorat deja cifra de afaceri cu peste 25%.nul trecut. Investim în lansarea unor soluţii software noi care se pot personaliza pentru fiecare client, în stocuri mai mari de echipamente şi consumabile, astfel încât să putem livra rapid şi eficient. Ne mărim echipa cu noi profesionişti şi atacăm sectoare de business noi cum ar fi domeniul medical, industria textilă şi industria producătoare”, a menţionat Liviu Mihai Sima, legat de factorii pe care se bazează ţinta de creştere a businessului.

    Pe termen mediu – 2-3 ani – IT Genetics are în plan să continue investiţiile în dezvoltarea de soluţii specializate şi în echipa sa, care în prezent este formată din 62 de specialişti, cu 12 mai mulţi comparativ cu anul trecut. Anul acesta, compania vrea să recruteze în total 10 persoane, în special pentru departamentele de vânzări, IT, marketing şi cel fiscal.

    „Vom continua investiţiile în toate direcţiile, păstrând profitabilitatea pozitivă. Credem că în următorii cinci ani piaţa DC/POS din România va diminua ritmul de dezvoltare, ne aşteptăm şi la o eventuală recesiune tehnică generală a economiei, dar fără mari fluctuaţii. Ne propunem să păstrăm ritmul bun de creştere de până acum, cu siguranţă din două cifre”, a afirmat el, adăugând că soluţiile DC/POS reprezintă o nişă de piaţă pe care concurenţa este strânsă. „Potenţial există ca în orice industrie – întotdeauna este loc să optimizezi procesele din mai multe departamente ale unei companii pentru a avea timpi de răspuns mai mici şi acurateţe mai mare a datelor”, a conchis Liviu Mihai Sima. 

  • Ungaria ameninţă că va bloca prin veto bugetul UE pentru 2021-2027: Ce îl nemulţumeşte pe Viktor Orban

    ”Ceea ce noi respingem este că nu standardul de viaţă şi performanţa fiscală vor conta” în alocarea fondurilor europene, a declarat Gulyas, precizând despre proiectul cadrului financiar multianual al UE că ”în forma sa actuală Ungaria cu siguranţă va opune veto”.

    Oficialul maghiar a adăugat că Ungaria este dispusă să accepte o suplimentare a contribuţiei sale la bugetul UE pentru a compensa din pierderea generată de retragerea Regatului Unit, fiind de asemenea dispusă să accepte, în situaţia opusă, o scădere a fondurilor europene ce-i revin dacă Bruxelles-ul decide să nu fie compensată pierderea contribuţiei britanice prin sporirea contribuţiei celor 27 de state membre.

    Reacţia apare în contextul în care Germania, sprijinită de Olanda şi Suedia, cere o reducere a cheltuielilor în viitorul cadru bugetar multianual al UE şi ”stimulente suplimentare şi puternice” privind migraţia şi proiectele climatice, insistând totodată ca alocarea fondurilor europene să fie supusă condiţionalităţii privind situaţia statului de drept, solicitare neagreată în special de Polonia şi Ungaria, cele două vizate în mod deosebit de această condiţionalitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • IT Genetics a ajuns la o cifră de afaceri totală de 5,8 milioane de euro în 2018

    Compania romaneasca IT Genetics, cel mai mare furnizor de solutii hardware si software pe piata DC/POS (colectare de date si puncte de vanzare), a inregistrat o cifra de afaceri de 5,8 milioane euro in anul 2018, in crestere cu 25% fata de anul precedent, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Totodata, compania a avut rezultate peste asteptari in primul an de activitate pe piata din Ungaria.

    Rezultatele financiare ale IT Genetics au crescut datorita mentinerii unor parteneriate strategice si a dublarii numarului de clienti activi la aproximativ 3.200 de companii. Per total, mai mult de 85% din cifra de afaceri a fost generat de proiectele si parteneriatele incheiate cu companiile client, iar restul de vanzarile online care au crescut cu peste 20%.

    „Am avut un 2018 efervescent, cu lansari esentiale, cum ar fi aplicatia mobila ITGStore.ro pentru comenzi de pe Android si iOS si solutia pentru gestionare de evenimente EventsClip, imbogatirea portofoliului de echipamente si, cel mai important, intrarea pe piata din Ungaria. Toate aceste investitii fac parte din strategia pe termen lung de a consolida business-ul IT Genetics la nivel local si de a extinde compania la nivel international, influentand in acelasi timp cresterea afacerii per ansamblu”, declara Liviu Mihai Sima, managing partner IT Genetics.

    O miza importanta din business este activitatea din Ungaria, piata pe care IT Genetics a intrat in iulie 2018 si unde a fost inregistrata o cifra de afaceri de 200.000 de euro.

    „Ungaria este o piata in care business-urile au o deschidere mai mare pentru implementarea tehnologiilor de ultima generatie pentru optimizarea activitatii, completand foarte bine specificul pietei din Romania. Daca pe plan local avem parteneriate solide cu business-uri din retail, HoReCa, transport si logistica, farma, in Ungaria avem cerere foarte mare de echipamente si de la companii din industriile auto, FMCG, educatie, financiar-bancar, ceea ce ne provoaca sa gandim si sa consolidam strategii si pe aceasta piata”, precizeaza Stefan Axinte, managing partner IT Genetics.

    In 2019, fondatorii companiei estimeaza o crestere de 30% a business-ului din Romania si se asteapta la triplarea afacerii in Ungaria.

    IT Genetics este o companie cu capital 100% romanesc şi este lider pe piata DC/POS, avand peste 12 ani de experienta in optimizarea proceselor si a activitatii business-urilor. In portofoliul IT Genetics se afla peste 10.000 de echipamente hardware si solutii software pentru companii din retail, HoReCa, transport si logistica, productie, farma, banking, educatie si alte industrii. Pentru performanta in vanzari, IT Genetics beneficiaza de grade inalte de parteneriate cu producatori renumiti international, Zebra, Honeywell, Brother, Star, Citizen, Datalogic si altii.