BusinessMagazin

Tag: tranzactie

  • McDonald’s vinde afacerea din România către un antreprenor rus

    De achiziţia McDonald’s au fost interesaţi atât antreprenori locali cât şi străini, însă în final a fost vândut businessul către un antreprenor rus despre care există puţine informaţii. În Rusia businessul este deţinut direct de către americani, însă în România businessul a fost vândut către un rus.

    Încheierea acordului urmează să aducă în buzunarele americanilor câteva zeci de milioane de euro. Pe lângă suma obţinută pentru transferul de business, McDonald’s va încasa de la francizat şi procente din cifra de afaceri anuală, care în prezent se apropie de 100 mil. euro. În cazul acestei preluări directorul general – Daniel Boaje – va primi un număr de acţiuni pentru a rămâne în companie şi pentru a se asigura continuitatea businessului, potrivit unor surse apropiate discuţiilor. Americanii au mai încercat să transfere ope­raţiunile locale în mâinile unui francizat în ultimii ani, însă discuţiile nu s-au finalizat. Noul proprietar al businessului va trebui nu doar să plătească procente din vânzări, ci va avea de îndeplinit şi o serie de condiţii, precum un anumit număr de renovări pe an şi un anumit număr de deschideri, spune o sursă apropiată companiei.

    Lanţul de tip fast-food, intrat pe piaţa locală cu un restaurant în zona Piaţa Unirii în 1995, este singurul nume străin de pe piaţa locală a restaurantelor care a venit direct, rivalii de la KFC, Pizza Hut şi Subway operându-şi afacerile în franciză. McDonald’s a mai aplicat acest model de business – intrare directă şi apoi transferul operaţiunilor către un francizat – pe mai multe pieţe din Europa de Est, precum Republica Moldova (businessul a fost preluat de omul de afa­ceri Ilie Năstase), Bulgaria, Georgia sau Azerbaidjan.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Tânăra de 28 de ani care vinde cele mai scumpe apartamente din Bucureşti

    Andreea Comşa povesteşte cum a ajuns în domeniul imobiliar din întâmplare, cum o tranzacţie i-a schimbat viaţa şi cum a ajuns ca acum, la 28 de ani, să aibă o agenţie imobiliară cu 12 angajaţi.

    “Cine a «făcut» imobiliare şi a prins gustul, foarte greu renunţă la domeniu, rămâne nostalgic,“ spune Andreea Comşa, care, fără să fie războinică, este tenace. În ultimul an de liceu venea aproape în fiecare sfârşit de săptămână cu autocarul de la Sibiu la Bucureşti pentru meditaţii, iar în al doilea an de facultate s-a angajat.

    Când şi-a luat licenţa la SNSPA avea deja câţiva ani buni de muncă şi câştigase un comision de peste 50.000 de euro la o tranzacţie pentru care lucrase şapte luni; un an mai târziu, înfiinţa Premier Estate. La 28 de ani conduce propria agenţie imobiliară, are 12 angajaţi, şapte proiecte pentru care firma sa este vânzător exclusiv şi este în negocieri cu doi dezvoltatori pentru alte două proiecte. Dacă bate palma pentru noile proiecte, alţi patru oameni vor intra anul acesta în echipă.

    Faţă de liderii pieţei imobiliare, Premium Estate are o cifră de afaceri de zece ori mai mică, dar şi ratele de creştere sunt mai mari. În 2014, firma a ajuns la 300.000 de euro, cu o marjă de profit de 20%, în creştere faţă de 2013, când cifra de afaceri a companiei a fost de 250.000 de euro.

    „Lucrurile merg mult mai bine decât acum câţiva ani. În 2014 au fost date semnale pozitive, drept dovadă că multe proiecte rezidenţiale au început, proiecte de o calitate mai bună, în zone mai bune“, spune Andreea Comşa. În perioada în care criza era la apogeu, povesteşte ea, şi partea leului reve-nea vânzărilor de apartamente prin programul Prima casă, s-au dezvoltat proiecte în zone ca Popeşti-Leordeni, Militari, pentru că şi dezvoltatorii trebuia să se încadreze în preţurile mici.

    Acum însă, mai mulţi dezvoltatori vor să înceapă proiecte în zone centrale sau în nordul Capitalei; au deja terenurile, pentru că rar se mai fac acum tranzacţii în zone considerate bune pentru proiec-tele rezidenţiale. „Oamenii care stăteau cu terenurile în portofolii trec acum la dezvoltări. Unii s-au gândit dar nu-şi găsesc curajul, alţii sunt deja pregătiţi“, spune tânăra antreprenoare.

    De fapt, în piaţa rezidenţială a Capitalei începând de anul trecut, este mai mult freamăt decât oricând după 2008. Dovadă şi faptul că din 291 de proiecte rezidenţiale noi (construite după 2006) disponibile la vânzare, 79 au fost finalizate anul trecut, arată o analiză a HomeFinders, care cu-prinde proiectele disponibile pe piaţă la vânzare, deja finalizate sau în curs de livrare, în zona de Centru-Nord a Bucureştiului.

    Aici sunt disponibile 291 de blocuri construite în ultimii ani, iar cele mai multe dintre ele sunt proiecte de mici dimensiuni, care au sub 50 de unităţi. Aproximativ 78% din totalul de proiecte noi cu unităţi la vânzare din zona Centru-Nord a Bucureştiului este concentrat în zona de nord. „2015 marchează o extindere rapidă a pieţei rezidenţiale, dar mai matură faţă de perioada 2006-2008. Ur-mează startul mai multor proiecte de dimensiuni mari, inclusiv cu peste 1.000 de unităţi fiecare, care vor fi realizate în mai multe etape de dezvoltare“, spune Matei Malos, managing partner la Home-Finders.

  • Piaţa de M&A a câştigat un pic peste 10% în 2014. Tranzacţiile se apropie de 400 de milioane de euro

    Astfel, tranzacţiile efectuate s-au apropiat de 400 de milioane de euro, sumă care include doar operaţiunile a căror valoare a fost făcută publică de către părţile implicate, dar care nu ia în calcul listările la bursă, tranzacţiile imobiliare, deal-urile a căror valoare nu a fost făcută publică sau cele care sunt sub 5 milioane de euro. Dacă ar fi luate în calcul şi acestea, valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii ar fi mult mai mare. Datele companiei Mergermarket arată că cea mai mare tranzacţie de anul acesta este vânzarea de către Bank of Cyprus a Societăţii Companiilor Hoteliere Grand, într-un deal complex, care a cuprins 35% din acţiunile firmei, o facilitate de credit şi un împrumut subordonat.

    Pe locul doi se află preluarea de către traderul de cereale Nidera, deţinut de chinezii de la Cofco, a 51% din operatorul portuar United Shipping Agency, deţinut de antreprenorii români Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu. Miza acestui deal a fost faptul că le asigură chinezilor ieşirea pe piaţa de export de la Marea Neagră printr-un terminal de 228.000 de tone, unul dintre cele mai mari din portul Constanţa.

    Iar pe locul trei se află un deal din sectorul financiar, preluarea de către OTP Bank a 100% din acţiunile Millennium Bank România.

    În total, Mergermarket, companie de media specializată pe sectorul financiar, a numărat 25 de deal-uri în primele 11 luni din 2014, dar în continuare sunt aşteptate noi tranzacţii pe final de an. Nu sunt incluse deal-urile din imobiliare, cele mai mari fiind cele realizate de sud-africanii de la NEPI, care au preluat Promenada Mall pentru 148 de milioane de euro, şi de dezvoltatorul imobiliar P3, controlat de fondul american de investiţii TPG şi compania canadiană Ivanhoe Cambridge, care a preluat, pentru aproximativ 120 de milioane de euro, Europolis Logistic Park. Alt deal care nu a fost prins în statisticile Mergermarket este cu 10% din acţiunile Băncii Transilvania (vândute de Bank of Cyprus) pentru 366 milioane lei

    (82,5 milioane euro). Unul dintre principalii cumpărători a fost SIF Moldova, care a devenit al doilea mare acţionar după BERD. În aceeaşi situaţie se află tranzacţiile cu pachete de acţiuni ale unor companii precum bauMax, Congaz, Urgent Curier, Eni România, Emon Electric, Blue Coffee Service, Romprest, World Class, Praktiker, Lemarco.

    2014 a adus şi o mai mare activitate a fondurilor de investiţii. Spre exemplu, Axxess Capital a preluat Nextebank şi furnizorul de soluţii IT Star Storage. Achiziţii a realizat şi Oresa Ventures, care a consolidat poziţia companiilor din portofoliu, dar a parafat şi o nouă achiziţie.

    Iar ultimele zile din 2014 ar putea să mai aducă tranzacţii precum exitul Enel, după ce italienii au scos la vânzare, în această vară, activele de distribuţie şi furnizare a energiei din România, în încercarea de a-şi reduce datoriile; este posibil ca şi omul de afaceri Ion Ţiriac să vândă şi participaţia de 45% pe care o mai deţine la UniCredit Ţiriac Bank către grupul italian UniCredit, după cum anunţa presa italiană în vară.

  • Atos a cumpărat Xerox IT Outsourcing cu 1,05 miliarde de dolari

    În urma achiziţiei companiei Xerox IT Outcourcing (ITO), Atos îşi va tripla volumul operaţiunilor pe piaţa din SUA, aceasta urmând să devină regiunea geografică în care compania desfăşoară cele mai multe operaţiuni. Atos va deveni astfel unul dintre principalii furnizori de servicii IT ai Xerox, iar clienţii diviziilor Business Process Outsourcing (BPO) şi Document Outsourcing din cadrul Xerox vor avea acces la capacităţile IT ale Atos la nivel global.

    Atos şi Xerox vor avea o colaborare strategică la nivel mondial, în cadrul căreia vor crea împreună proiecte  şi se vor prezenta împreună pe piaţă, cu scopul de a maximiza oportunităţile în ceea ce priveşte furnizarea de servicii IT pentru Atos, respectiv servicii BTO pentru Xerox, atât în Europa cât şi în America de Nord.

     „Consolidarea poziţiei în SUA este un pas important în realizarea planului nostru strategic – structurat pe trei ani – şi răspunde unei cereri puternice din partea clienţilor la nivel global. Această tranzacţie ne va permite să creăm o amprentă mai puternică pe piaţa din SUA, o piaţă care încă de la început a fost interesată de adoptarea tehnologiilor inovative şi accesarea resurselor de specialişti talentaţi şi calificaţi. Suntem încântaţi să le urăm în curând bun venit celor 9.800 de noi colegi, care vor face parte dintr-o companie care e lider în domeniul în care activează şi este dedicată celor mai avansate servicii IT” a declarat Thierry Breton, preşedinte şi CEO Atos.

    Atos SE (Societate Europeană) este o companie de servicii în tehnologia informaţiei cu venitul anual în 2013 de 8,6 miliarde euro şi 76.300 angajaţi în 52 de ţări. Compania are clienţi globali şi oferă servicii de consultanţă în tehnologie, integrare sisteme şi gestionare infrastructură informatică pentru sectoare precum: producţie, vânzări, servicii; sectorul public, sănătate şi transporturi; servicii financiare; telecomunicaţii; media şi tehnlogie; energie şi utilităţi.   

     

     

  • Omul Anului 2014. Andrei Dunca, creierul afacerii pentru care Facebook a plătit o sumă fabuloasă

    Andrei Dunca are 30 de ani şi a dezvoltat afacerea pentru care Facebook a plătit în iulie 2014 o sumă cuprinsă între 400 şi 500 de milioane de dolari, fiind cea mai spectaculoasă tranzacţie a anului şi prima achiziţie a gigantului social media din România.

    Business Magazin a acordat titlul „Omul Anului“ lui Andrei Dunca deoarece acesta reprezintă valorile susţinute de revistă în cei zece ani de apariţie: este tânăr, este antreprenor, este determinat şi a realizat un produs spectaculos şi vizionar, apreciat pe plan internaţional.

    „This journey is 1% finished“, răspunde cu lozinca Facebook Andrei Dunca la o întrebare privind viitorul său profesional. Are 30 de ani, face proiecte online de aproape 15 şi simte că este abia la început. Se declară pasionat de fizică şi de tehnologie.

    Foloseşte termenul „extracurricular“ când se referă la modul cum a învăţat programare şi web design în timpul liceului. Spune că nu a avut modele, ci că a fost pasionat. Menţionează că până la vârsta asta a acordat atenţie exclusiv dezvoltării profesionale. Mai mult, ca să nu fie distras, a plecat din ţară şi s-a concentrat pe muncă. Are adresa @fb.com, dar spune că în jumătatea de an de când lucrează în Menlo Park, campusul Facebook, nu a avut încă ocazia să schimbe opinii cu Zuck (Mark Zuckerberg, fondatorul şi preşedintele Facebook).

    Are o poveste obişnuită, de om determinat să înveţe şi să îşi depăşească limitele, de tânăr preocupat de carieră mai mult decât de orice altceva, dar şi de tehnician continuu nemulţumit de ceea ce ştie şi de cât ar trebui să mai acumuleze: „Trebuie să recunosc că, încă din facultate şi până în prezent, am pus pe primul loc proiectele şi businessurile pe care am lucrat. Tot timpul asta a fost cea mai mare prioritate, iar orice altceva a avut un rol secundar. După multă muncă, nişte decizii bune şi o anumită cantitate de noroc, am ajuns să realizez lucruri la care nu m-aş fi gândit sau pe care nu le-aş fi putut prevedea. Sunt mândru de ce am reuşit să realizez şi foarte recunoscător că am ajuns să cunosc şi să lucrez împreună cu atâţia oameni extraordinari“.

    A făcut şcoala la Cluj (Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu“ şi ulterior Facultatea de Calculatoare de la UTCN). A început să lucreze organizat încă din liceu, din clasa a zecea, când a început, împreună cu câţiva colegi, să aibă proiecte („destul de mici, pentru companii locale, site-uri construite pentru 100 de euro“). Echipa încropită în liceu nu s-a dovedit suficient de serioasă şi nu au progresat foarte mult. La sfârşitul liceului a început să lucreze din ce în ce mai mult cu Sergiu Biriş (pe care îl cunoştea dinainte de liceu, pentru că jucau baschet împreună) – „Sergiu făcea partea de design şi eu partea de programare, am început să avem proiecte mai mari şi, în premieră pentru noi, pentru clienţi internaţionali, deşi toată echipa eram doar noi doi, lucrând fiecare de acasă“.

    Prin 2004-2005, fluxul de proiecte al celor doi a început să devină mai serios şi au început să lucreze din primul lor birou. În 2006, după nenumărate site-uri construite pentru clienţi, s-au hotărât să construiască unul al lor şi să aibă şi un alt fel de business – aşa s-a născut Trilulilu, prima platformă românească de video sharing, în ianuarie 2007. Tot atunci l-au cunoscut pe Mark Trefgarne (cel care va deveni CEO-ul LiveRail), care făcea la Londra consultanţă şi construcţie de site-uri pentru companii britanice.

    Cei trei au început să lucreze împreună, firma lui Mark Trefgarne ocupându-se de vânzări şi de servicii clienţi, iar Andrei şi Sergiu de partea de execuţie, web design/development: „Mark făcea outsourcing pentru web design/development către echipele noastre din Cluj pentru proiectele pe care le prindea la Londra. În timp am ajuns să lucrăm foarte strâns şi să devenim prieteni şi parteneri. Iar după câţiva ani de construit site după site pentru alţii, venise momentul să facem ceva mai serios şi mai durabil, un business adevărat. Eu şi Sergiu începuserăm deja să lucram pe Trilulilu la sfârşitul lui 2006. În paralel, lui Mark i-a venit ideea unui business de video advertising şi a scris prima specificaţie de produs pentru LiveRail în timpul vacanţei de Crăciun din 2006“.

    În ianuarie 2007, Trefgarne le-a propus lui Andrei şi lui Sergiu să devină toţi trei parteneri în acest business şi să înceapă să îl dezvolte – Mark urma să se ocupe de viziunea de produs şi de vânzări, Sergiu de design, iar Andrei de programare. Astfel a început povestea LiveRail: „Am lansat primul produs în 2007 – era un ad exchange pentru reclame video, unde publisherii şi advertiserii puteau să tranzacţioneze. Mark era în continuare la Londra, încercând simultan să obţină finanţare pentru LiveRail şi să începem să funcţionăm pe piaţa americană. Ca să aibă şanse mai mari de a obţine venture capital, Mark s-a mutat în San Francisco la începutul lui 2008, ca să fie în Silicon Valley, unde toate aceste fonduri funcţionează“.

    LiveRail a reuşit să obţină prima rundă de finanţare la mijlocul lui 2008, de la Pond Ventures, un fond americano-britanic, în valoare de 500.000 de dolari (în total, LiveRail a fost finanţat cu 12 milioane dolari, cel mai mare cost fiind cu oamenii, deoarece, după cum spune Dunca: „în ziua de azi tehnologia e destul de ieftină“). La momentul când LiveRail a primit prima rundă de finanţare, echipa era formată din 5 oameni, Andrei Dunca avea 24 de ani şi Mark Trefgarne 25 de ani, fiind, din punctul de vedere al investitorilor, „foarte tineri, mai ales pentru un produs B2B, enterprise“.

  • Papalekas face “tripla”: după ce a atras Vodafone şi Telekom în birourile sale, a cumpărat şi noul sediu al Orange

    Clădirea celor de Skanska are o suprafaţă închiriabilă de 19.500 de metri pătraţi, iar cel mai important chiriaş este grupul Orange, care a început să îşi mute în Green Court sediul secundar în care vor lucra în jur de 1.500 de angajaţi.

    Astfel, după ce în acest an a reuşit să atragă în birourile pe care le dezvoltă şi grupurile Vodafone şi Telekom, Papalekas reuşeşte să aibă contracte cu cei mai importanţi operatori de telefonie mobilă de pe piaţa locală.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Dragoş Bîlteanu a vândut un teren de 10 milioane euro pe care va fi extins mallul Promenada

     Grupul Romenergo, controlat de omul de afaceri Dragoş Bîlteanu, a vândut fondului sud-african NEPI terenul de 1,2 hectare de sub fostul sediu al companiei din Calea Floreasca, tranzacţie evaluată de ZF la circa 10 milioane de euro şi care va permite extinderea mallului Promenada cumpărat recent de NEPI.

    Romenergo a început demolarea clădirii fostului sediu pentru a curăţa terenul şi a închiriat un spaţiu în Floreasca Tower în care şi-a stabilit biroul.

    “NEPI a finalizat achiziţia unui teren de 1.2 hectare adiacent Promenada Mall. Pe acest teren există o clădire de birouri în curs de demolare. Terenul este reglementat din punct de vedere urbanistic pentru dezvoltarea unei noi clădiri de birouri de aproximativ 50.000 de metri pătraţi. NEPI intenţionează să solicite modificarea reglementărilor urbanistice în vederea dezvoltării unei extensii a Promenada Mall integrată cu o nouă dezvoltare de birouri de clasă A pe acest teren”, au anunţat reprezentanţii NEPI.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cinci investitori sunt interesaţi de activele Enel

    Electrica, cea mai mare companie locală de distribuţie a energiei, şi Nuclearelectrica, firma care asigură 20% din producţia de energie a României, sunt companiile care vor acţiona din partea statului român la această tranzacţie. Pentru Nuclearelectrica, cel puţin, com­pania care i-ar completa cel mai bine por­tofoliul din cele scoase de Enel la vânzare este fosta Electrica Dobrogea.

    Nuclearelectrica este administratorul centralei nucleare de la Cernavodă. De procesul de vânzare mai sunt interesaţi E.ON, GDF şi State Grid Cor­po­ration of China, au precizat surse citate de Ziarul Financiar. Potrivit acestora, francezii de la GDF Suez ar fi interesaţi de preluarea Muntenia Sud mai ales în contextul în care ei controlează şi distribuţia de gaze din această regiune prin intermediul fostului Distrigaz Sud.

    Germanii de la E.ON ar fi interesaţi de preluarea fostei Electrica Banat, au mai spus sursele citate.

    La începutul lunii octombrie, CEO Enel, Francesco Starace, spunea că firmele chineze sunt interesate de cumpărarea activelor din România şi Slovacia pe care compania italiană Enel vrea să le vândă. CEO-ul Enel a precizat că State Grid Corporation of China, cea mai mare companie de stat de utilităţi din lume după venituri, s-a arătat interesată să cumpere operaţiunile de distribuţie şi vânzare din România.

  • Cinci investitori sunt interesaţi de activele Enel

    Electrica, cea mai mare companie locală de distribuţie a energiei, şi Nuclearelectrica, firma care asigură 20% din producţia de energie a României, sunt companiile care vor acţiona din partea statului român la această tranzacţie. Pentru Nuclearelectrica, cel puţin, com­pania care i-ar completa cel mai bine por­tofoliul din cele scoase de Enel la vânzare este fosta Electrica Dobrogea.

    Nuclearelectrica este administratorul centralei nucleare de la Cernavodă. De procesul de vânzare mai sunt interesaţi E.ON, GDF şi State Grid Cor­po­ration of China, au precizat surse citate de Ziarul Financiar. Potrivit acestora, francezii de la GDF Suez ar fi interesaţi de preluarea Muntenia Sud mai ales în contextul în care ei controlează şi distribuţia de gaze din această regiune prin intermediul fostului Distrigaz Sud.

    Germanii de la E.ON ar fi interesaţi de preluarea fostei Electrica Banat, au mai spus sursele citate.

    La începutul lunii octombrie, CEO Enel, Francesco Starace, spunea că firmele chineze sunt interesate de cumpărarea activelor din România şi Slovacia pe care compania italiană Enel vrea să le vândă. CEO-ul Enel a precizat că State Grid Corporation of China, cea mai mare companie de stat de utilităţi din lume după venituri, s-a arătat interesată să cumpere operaţiunile de distribuţie şi vânzare din România.

  • NEPI a cumpărat mallul Promenada din Floreasca într-o tranzacţie de circa 150 de milioane de euro

     “Tranzacţia a fost semnată astăzi”, au declarat pentru ZF surse apropiate discuţiilor. Reprezentanţii NEPI şi cei ai Raiffeisen Evolution nu au putut fi contactaţi până la transmiterea acestei ştiri.

    Despre negocierile dintre NEPI şi Raiffeisen Evolution cu privire la vânzarea mallului Promenada a scris iniţial agenţia Mediafax la finalul lunii septembrie, când Martin Slabbert, CEO-ul NEPI, admitea că derulează un proces de due diligence asupra mallului din Calea Floreasca

    Cititi mai multe pe www.zf.ro