Tag: tanar

  • Tânărul român considerat noul Einstein, a fost premiat de NASA. Unde a primit o bursă de studiu

    Multe universităţi de mare prestigiu din Statele Unite au încercat să-l recruteze pe Costin Dobrin la studii.

    Tânărul din Constanţa a optat să meargă la Universitatea Columbia din Statele Unite, acolo unde va studia ştiinţele pământului. Americanii i-au oferit o bursa de 70.000 de dolari pe an pentru acest lucru.

    “Am aflat ca am fost numit Science Research Fellow. Acesta titulatura o primesc anual cei mai buni 10 studenti. Ei vor primi finantare de cercetare pe timp de vara.”, a spus Costin.

    El spune că a gasit acolo alte metode de studiu şi alte dotări. “Am vazut ce facilitati au, ce laboratoare. Am inteles ce inseamna cercetarea si viata in campusul de la Columbia. Pot sa spun ca asta e exact ce mi-am dorit”, a mai spus acesta.

    Costin a obţinut în timpul liceului trei premii întâi la concursurile organizate de NASA, o medalie de aur la Olimpiada Internaţionala de Geografie şi argint la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe ale Pământului, premii ce au atras interesul americanilor.
     

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Tânărul care a transformat banalul cartof într-o afacere de 10.000 de dolari la doar o lună după lansare

    Alex Craig, un tânăr în vârstă de 24 de ani, a avut o idee de afacere cel puţin neobişnuită: trimiterea prin curier de cartofi inscripţionaţi cu mesaje anonime.

    Craig spune că a vâncut mai mult de 2.000 de cartofi şi a ajuns la un profit de 10.000 de dolari la doar o lună de la lansarea Potato Parcel, potrivit entrepreneur.com

    Utilizatorii Twitter au postat poze în care arată cum cartofii servesc drept o modalitate originală, neaşteptată de comunicare. Aceasta nu este prima afacere care a transformat un produs banal într-unul generator de profit. ShipYourEnemisGlitter permite utilizatorilor să facă exact ce numele firmei promite: să trimită duşmanilor sclipici. Conceptul a câştigat atât de multă notorietate în mediul online, încât fondatorul afacerii, Matthew Carpenter, a ajuns să vândă conceptul în schimbul a 85.000 de dolari.

     

  • Tânărul de 39 de ani care a înfiinţat una dintre companiile IT cu cea mai rapidă creştere din România

    Erik Barna este CEO, fondator şi acţionar al Life is Hard, furnizor de soluţii software B2B, listată în decembrie 2015 pe sistemul alternativ de tranzacţionare al Bursei, piaţa AeRO, fiind prima companie de software românească listată pe bursă. Compania deţine participaţii de 100% în Mobile Technologies SRL şi 51% din Barandi Solutions, iar cifra de afaceri cumulată depăşeşte 6,7 miloane de lei pe 2015.

    Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe, specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune, din cadrul Universităţii din Petroşani, Erik Barna spune că este un autodidact, „îmi place să învăţ lucruri noi şi fac asta în fiecare zi“. În ultimul an de facultate s-a angajat la prima firmă care furniza internet în Hunedoara, ca programator de aplicatii web („o meserie destul de exotică la acea vreme“).

    În 2000 s-a mutat în Cluj-Napoca pe o poziţie similară, refuzând în prealabil o ofertă de la o companie din Caraibe, producătoare de software pentru case de pariuri; în 2003 a preluat o poziţie similară la o firmă italiană, unde a evoluat până la poziţia de director tehnic al sucursalei din Cluj, pe care a deţinut-o până în septembrie 2008, când a decis că este momentul să facă pasul spre sfera antreprenoriatului.

    Această decizie a fost cea mai grea din cariera sa, dar spune că „dacă stau să mă uit în urmă, deşi nu a fost uşor, îmi pare rău că nu am făcut acest pas mai devreme. Mental, a trebuit să depăşesc insecuritatea financiară pe care o generează o afacere la început de drum, faţă de securitatea relativă pe care o ai în poziţia de angajat“.

    Compania a primit anul trecut premiul Best ERP / CRM Solution of the Year pentru produsul 24Routier.ro în cadrul IT Europe Awards, eveniment organizat la Londra. În plus, este inclusă în Deloitte Fast Technology 50 CET, plasată pe poziţia 34 în topul companiilor de tehnologie cu cea mai accelerată creştere din Europa Centrală şi de Est. Este al doilea an consecutiv în care firma este prezentă în acest top, la fel fiind inclusă pentru al doilea an şi în cadrul Deloitte Fast Technology 500 EMEA (Europe, Middle East and Africa) – faţă de 2014, Life Is Hard, a urcat 91 de poziţii la ediţia din 2015 a clasamentului, de pe locul 362 până pe locul 271.

    Pe termen lung, Erik Barna se vede tot în cadrul Life is Hard, care se aşteaptă să ajungă o companie mai matură: „Dacă ar fi să o comparăm cu viaţa unui om, acum compania se afla în etapa în care tocmai a terminat facultatea şi urmează să arate ce poate, ce a învăţat şi acumulat“.

  • Tânărul de 39 de ani care a înfiinţat una dintre companiile IT cu cea mai rapidă creştere din România

    Erik Barna este CEO, fondator şi acţionar al Life is Hard, furnizor de soluţii software B2B, listată în decembrie 2015 pe sistemul alternativ de tranzacţionare al Bursei, piaţa AeRO, fiind prima companie de software românească listată pe bursă. Compania deţine participaţii de 100% în Mobile Technologies SRL şi 51% din Barandi Solutions, iar cifra de afaceri cumulată depăşeşte 6,7 miloane de lei pe 2015.

    Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe, specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune, din cadrul Universităţii din Petroşani, Erik Barna spune că este un autodidact, „îmi place să învăţ lucruri noi şi fac asta în fiecare zi“. În ultimul an de facultate s-a angajat la prima firmă care furniza internet în Hunedoara, ca programator de aplicatii web („o meserie destul de exotică la acea vreme“).

    În 2000 s-a mutat în Cluj-Napoca pe o poziţie similară, refuzând în prealabil o ofertă de la o companie din Caraibe, producătoare de software pentru case de pariuri; în 2003 a preluat o poziţie similară la o firmă italiană, unde a evoluat până la poziţia de director tehnic al sucursalei din Cluj, pe care a deţinut-o până în septembrie 2008, când a decis că este momentul să facă pasul spre sfera antreprenoriatului.

    Această decizie a fost cea mai grea din cariera sa, dar spune că „dacă stau să mă uit în urmă, deşi nu a fost uşor, îmi pare rău că nu am făcut acest pas mai devreme. Mental, a trebuit să depăşesc insecuritatea financiară pe care o generează o afacere la început de drum, faţă de securitatea relativă pe care o ai în poziţia de angajat“.

    Compania a primit anul trecut premiul Best ERP / CRM Solution of the Year pentru produsul 24Routier.ro în cadrul IT Europe Awards, eveniment organizat la Londra. În plus, este inclusă în Deloitte Fast Technology 50 CET, plasată pe poziţia 34 în topul companiilor de tehnologie cu cea mai accelerată creştere din Europa Centrală şi de Est. Este al doilea an consecutiv în care firma este prezentă în acest top, la fel fiind inclusă pentru al doilea an şi în cadrul Deloitte Fast Technology 500 EMEA (Europe, Middle East and Africa) – faţă de 2014, Life Is Hard, a urcat 91 de poziţii la ediţia din 2015 a clasamentului, de pe locul 362 până pe locul 271.

    Pe termen lung, Erik Barna se vede tot în cadrul Life is Hard, care se aşteaptă să ajungă o companie mai matură: „Dacă ar fi să o comparăm cu viaţa unui om, acum compania se afla în etapa în care tocmai a terminat facultatea şi urmează să arate ce poate, ce a învăţat şi acumulat“.

  • O româncă, cel mai tânăr concurent la un important concurs de muzică. La 10 ani, Andreea are şanse mari să câştige locul I

    Are numai 10 ani, este româncă şi a cucerit publicul şi juriul unui important concurs de muzică din Anglia. Deşi este cel mai mic dintre concurenţi, Andreea Viliman este acum unul dintre favoriţii competiţiei Factor Essex, ajunsă la a şaptea ediţie, care reuneşte 32 de tineri talentaţi din zona de est a Angliei. Andreea este şi singura româncă din competiţie. De fapt este singurul concurent străin din competiţie, restul fiind numai britanici, ne-a declarat mama Andreei, Maria Viliman.

    Andreea a participat la preselecţii pe 4 septembrie acest an, a trecut apoi de trei etape, până să ajungă concurent cu drepturi depline, ne-a spus Maria Viliman. Acum patru săptămâni, Andreea a avut primul ei show live, la săptămâna Rock and Roll de la Factor Essex, iar atât juriul, cât şi publicul, au îndrăgit-o pe loc. „Andreea are un suflet de aur”, ne-a spus una dintre fostele sale profesoare, actriţa Elena Harding. „Andreea e tare scumpă, talentată şi muncitoare”, a continuat ea.

    În cele două luni care s-au scurs de la începerea competiţiei, Andreea a devenit una dintre principalele favorite, iar înainte de semifinale a primit un Golden Buzz, de la unul dintre juraţi. Asta înseamnă că a trecut în etapa următoare, adică în semifinală, fără să mai aibă nevoie de voturile publicului şi ale juriului.

    Cititi mai multe pe www.ziarulromanesc.net

  • O româncă, cel mai tânăr concurent la un important concurs de muzică. La 10 ani, Andreea are şanse mari să câştige locul I

    Are numai 10 ani, este româncă şi a cucerit publicul şi juriul unui important concurs de muzică din Anglia. Deşi este cel mai mic dintre concurenţi, Andreea Viliman este acum unul dintre favoriţii competiţiei Factor Essex, ajunsă la a şaptea ediţie, care reuneşte 32 de tineri talentaţi din zona de est a Angliei. Andreea este şi singura româncă din competiţie. De fapt este singurul concurent străin din competiţie, restul fiind numai britanici, ne-a declarat mama Andreei, Maria Viliman.

    Andreea a participat la preselecţii pe 4 septembrie acest an, a trecut apoi de trei etape, până să ajungă concurent cu drepturi depline, ne-a spus Maria Viliman. Acum patru săptămâni, Andreea a avut primul ei show live, la săptămâna Rock and Roll de la Factor Essex, iar atât juriul, cât şi publicul, au îndrăgit-o pe loc. „Andreea are un suflet de aur”, ne-a spus una dintre fostele sale profesoare, actriţa Elena Harding. „Andreea e tare scumpă, talentată şi muncitoare”, a continuat ea.

    În cele două luni care s-au scurs de la începerea competiţiei, Andreea a devenit una dintre principalele favorite, iar înainte de semifinale a primit un Golden Buzz, de la unul dintre juraţi. Asta înseamnă că a trecut în etapa următoare, adică în semifinală, fără să mai aibă nevoie de voturile publicului şi ale juriului.

    Cititi mai multe pe www.ziarulromanesc.net

  • A pornit afacerea cu banii primiţi de zilele de naştere. Acum face 5 milioane de dolari pe an

    La doar 24 de ani, Ian Purkayastha generează vânzări de peste cinci milioane de dolari anual prin intermediul companiei sale, conform unui articol al publicaţiei Bloomberg. Firma are ca domeniu de activitate comerţul cu „ingrediente de lux”, cum ar fi trufe negre şi albe, caviar, ciuperci de elită şi diverse fructe de mare. Regalis Food lucrează cu peste 300 de chefi de top din întreaga ţară şi furnizează deliciile respective la un nivel pe care alţi distribuitori nu îl pot atinge.  

    Fondatorul Regalis Food este un tânăr brunet, liniştit, genul de persoană studioasă, care stă în spatele clasei şi nu iese în evidenţă decât atunci când are ceva de spus. Purkayastha a fost ademenit de lumea ciupercilor de lux încă de la 14 ani, când a mâncat pentru prima dată trufe negre cu sos de foie gras.

    Deoarece părinţii nu i-au susţinut ideea de a crea un business cu trufe, Purkayastha şi-a strâns banii primiţi la zilele de naştere şi Crăciun, iar la un moment dat a găsit pe eBay Franţa o companie mică din Provence care a fost dispusă să-i vândă un kilogram de trufe. Cu produsele obţinute, acesta a mers la cele mai bune trei restaurante din Fayetteville, Ark., unde a făcut 600 de dolari de la cei 100 de dolari investiţi. Avea doar 15 ani.

     De atunci, Purkayastha s-a făcut remarcat  nu doar ca  un agent de vânzări de top, ci şi unul foarte ingenios. Îi place foarte mult să negocieze, cel mai mare succes al său fiind tranzacţionarea unei cutii de trufe pentru un ceas de 20.000 de dolari în Caraibe. Tânărul este, de asemenea, co-autorul unui unui memoriu- Truffle Boy –  care va fi publicat în februarie.

    Poate cel mai interesant este faptul că Purkayastha are o nouă sursă de trufe negre de iarnă: propria sa fermă. În urmă cu şase ani, un vecin – susţinător al afacerii sale cu trufe- i-a dat 100 de metri pătraţi de teren în zona Fayetteville pentru a începe producerea de trufe. Purkayastha a plantat alune de pădure, copaci şi se pregăteşte să înceapă recoltarea de trufe.

    A cumpărat anticipativ un câine de trufe pe care îl formează. „Porcii nu nu mai sunt alegerea preferată de mult deoarece sunt dificil de controlat. Oamenii şi-au pierdut degetele încercând să tragă trufele din gura porcului”, a spus el. În cel mai bun an, livada sa a produs 113 kg de trufe negre, pe care le vindea cu circa 400 de dolari pe kilogram.

     

  • A început afacerea într-o garsonieră cu doi programatori, iar acum conduce cel mai mare studio de gaming independent din România. În trei ani a ajuns la afaceri de 4 mil. de euro

    Dragoş Hâncu conduce azi cel mai mare studio de gaming independent din România, iar în trei ani a dus afacerea de la zero la o cifră de afaceri de  4 milioane de euro. Hâncu a făcut Facultatea de Automatică (electronică şi ştiinţe aplicate) şi pe cea de ştiinţe politice. Dar, în timpul facultăţii, mai mult s-a jucat, „eram toată ziua în internet cafe-uri“.

    „Ceea ce s-a transformat în cariera mea putea la fel de bine să mă doboare“, povesteşte Dragoş Hâncu despre primele sale contacte cu industria jocurilor.

    În 2005, Hâncu s-a angajat la Gameloft (ca producător), apoi la Jamdat, care a devenit din 2006 Electronic Arts, în cadrul căreia a ocupat mai multe poziţii şi de unde a plecat în ianuarie 2013.  La sfârşitul lui 2012 „nu îmi mai găseam locul“, aşa că în prima zi de lucru din 2013 şi-a dat demisia. „Nu ştiam exact ce o să fac; am primit şi oferte foarte bune, bine plătite şi călduţe, dar mi-am dat seama că dacă nu mă apuc atunci de ceva al meu, nu o să mă mai fac acest pas niciodată“, spune Dragoş Hâncu.

    Cu bonusul de exit de la Electronic Arts a deschis Amber Studio într-o garsonieră cu doi programatori, punând la punct un serviciu de deployment („Modelul nostru de la început urma câţiva paşi simpli: Disney, clientul nostru principal de la început, ne dădea un joc, de obicei dezvoltat pe iOS, iar noi trebuia să îl portăm pe alte platforme, de la smart TV la telefoane şi PC“), dar având în plan să facă dezvoltare. 

    Ceea ce a urmat în 2013, dar mai ales în 2014 şi în 2015, a întrecut însă aşteptările cu care pornise la drum. De la aproape 1 milion de dolari atins în primul an de funcţionare, 2013, compania a încheiat 2014 cu venituri de peste 2 milioane, iar în 2015 a ajuns la o cifră de afaceri de 4 milioane de euro. Printre cele mai mari proiecte la care studioul a lucrat în 2015 se află jocurile Cinderella Free Fall, Little Leader, Star Wars Rebels şi The Martian.

    În plus, Hâncu a contribuit la construirea primului incubator românesc dedicat jocurilor video, Carbon, prin care se doreşte sprijinirea dezvoltării de jocuri video din ţară.

     
  • Business Magazin a premiat cei mai admiraţi CEO în cadrul Galei CEO Awards

    Revista Business Magazin a acordat, joi seara, premiile celor mai admiraţi CEO din România. Florin Talpeş, CEO al Bitdefender, a primit titlul de “Cel mai admirat CEO din România”.

    În continuare vă prezentăm lista premianţilor:

    CEO-ul cu cea mai mare cifra de afaceri – Yves Caracatzanis, director general Dacia şi Grup Renault România;

    Cel mai admirat bancher – Steven van Groningen, preşedinte & CEO Raiffeisen Bank SA România;

    Premiul “O boare de premiu” – Lavinia Ivas, country manager Douglas;

    Cel mai admirat industriaş – Mariana Gheorghe CEO OMV PETROM;

    Premiul “Pentru inspiraţie în consiliere” – Ionuţ Simion, country managing partner PWC România;

    Premiul “Cea mai spectaculoasă intrare în topul admiraţilor” – Sergiu Manea, preşedinte executiv, preşedinte al comitetului executiv BCR;

    CEO-ul cu cea mai dinamică ascensiune în business – Hezi Shayb, CEO New Kopel Group;

    Premiul “Antreprenorul anului” – Mihai Marcu, acţionar majoritar şi preşedintele Consiliului de Administraţie, Medlife;

    Premiul “Cel mai optimist antreprenor” – Marcel Bărbuţ, CEO, AdePlast;

    Premiul special din partea redacţiei pentru “25 de ani de excelenţă în avocatura de business” – Gheorghe Muşat, Senior Partner Muşat & Asociaţii.

  • Cum să creşti un geniu. “Nu cred că există niciun alt studiu în lume care să ofere o imagine atât de completă asupra modului în care evoluează elevii supradotaţi”

    Cum trebuie stimulaţi copiii supradotaţi şi ce anume îi ajută să-şi atingă potenţialul? Sunt universităţi care au dezvoltat programe speciale pentru susţinerea copiilor şi tinerilor cu abilităţi cognitive ieşite din comun. Un studiu întins pe mai multe zeci de ani dezvăluie ce trebuie făcut pentru a stimula copiii care vor ajunge oamenii de ştiinţă ai secolului XXI.

    Anul 1968, o zi călduroasă de vară: profesorul Julian Stanley întâlneşte un copil, de 12 ani sclipitor, dar în acelaşi timp şi extrem de plictisit, pe nume Joseph Bates. Elevul din Baltimore era atât de avansat faţă de colegii săi din clasa de matematică încât părinţii aranjaseră ca el să urmeze un curs de informatică la Universitatea Johns Hopkins, acolo unde Stanley era profesor. Dar nici asta nu părea a fi de ajuns pentru tânărul Bates: pentru a scăpa de mediocritate, el luase decizia de a preda limbajul de programare FORTRAN studenţilor pe cale de absolvire.

    Neştiind cum să procedeze cu Bates, profesorul său de informatică îi făcuse cunoştinţă cu Stanley, binecunoscut pentru activitatea sa în domeniul performanţei cognitive. Pentru a afla mai multe despre copil, acesta l-a supus unui număr de teste precum examenul de admitere la facultate (SAT), rezervat în mod normal celor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani.

    Scorul obţinut de Bates a fost mult peste media obţinută de candidaţii de la Johns Hopkins, aşa că profesorul a decis să caute o şcoală care să ofere cursuri avansate de  matematică şi ştiinţă; atunci când planul său a dat greş, Stanley a convins conducerea universităţii să îl accepte pe tânărul de 12 ani ca student. În lucrările sale ulterioare, Julian Stanley a face referire la Bates ca „studentul zero“ din cadrul Studiului Precocităţii Matematice; acest experiment avea să transforme modul în care tinerii supradotaţi sunt identificaţi şi susţinuţi de sistemul american de educaţie.

    Experimentul realizat de Julian Stanley reprezintă cel mai longeviv studiu al intelectului copiiilor, urmărind evoluţia şi activitatea a peste 5.000 de subiecţi timp de 45 de ani. Cantitatea uriaşă de date generată de-a lungul anilor a dus la scrierea a peste 400 de lucrări ştiinţifice şi a oferit aspecte unice în ceea ce priveşte dezvoltarea abilităţilor în ştiinţă, tehnologie, inginerie, matematică (STEM) şi altele.

    În martie 1972, Julian Stanley a strâns 450 de copii cu vârste între 12 şi 14 ani şi le-a dat un test de matematică. „Prima mare surpriză a fost să văd atât de mulţi adolescenţi care pot rezolva probleme pe care nu le mai întâlniseră“, explică Daniel Keating, la acea vreme doctorand în cadrul Universităţii Johns Hopkins. „A doua a fost să văd că mulţi dintre cei adunaţi au obţinut rezultate mai bune decât alţi studenţi care se aflau deja pe băncile facultăţii.“

    Stanley nu imaginase experimentul ca un proiect care să se întindă pe zeci de ani, dar după primul interviu de follow-up, la cinci ani după examen, un coleg pe nume Benbow i-a propus să extindă studiul astfel încât să poată urmări subiecţii de-a lungul vieţii, adăugând factori precum interese, preferinţe dezvoltate şi starea generală de bunăstare. „Nu cred că există niciun alt studiu în lume care să ofere o imagine atât de completă asupra modului în care evoluează elevii performanţi în domeniul ştiinţelor exacte“, subliniază şi Cristoph Perleth, psiholog la Universitatea Rostock din Germania.

    Atunci când Stanley a demarat experimentul său, alegerile erau destul de limitate pentru adolescenţii cu o inteligenţă peste medie din Statele Unite, aşa că el a căutat un mediu care să favorizeze talentul. „Era evident pentru Julian că identificarea potenţialului nu este suficientă; acesta trebuie dezvoltat într-un mod corespunzător pentru a menţine interesul activ“, povesteşte Linda Brody, care a participat la studiu alături de Stanley şi conduce, în prezent, un program similar la Johns Hopkins.

    La început, atenţia a fost împărţită egal între elevi; părinţii altor copii au început însă să îi scrie lui Stanley după ce auziseră de rezultatele obţinute cu Joseph Bates. Până la vârsta de 17 ani, Bates luase deja licenţa şi masterul în informatică şi urma cursuri de doctorat la Universitatea Cornell din Ithaca. Ani mai târziu, în rolul de profesor la Carnegie Mellon, el avea să devină unul din pionerii inteligenţei artificiale. „Eram destul de timid, iar presiunea exercitată la liceu nu m-ar fi ajutat prea mult“, spune Joseph Bates, ajuns la vârsta de 60 de ani. „Dar la facultate, alături de alţi tocilari m-am potrivit perfect, chiar dacă eram mult mai tânăr.“

    Atunci când primii absolvenţi ai programului şi-au atins potenţialul maxim, a devenit clar cât de mare este diferenţa dintre aceştia şi restul societăţii. Mulţi dintre cei care inovează în ştiinţă, tehnologie sau cultură sunt chiar cei identificaţi devreme, prin programe aşa cum este cel lansat de Stanley la Universitatea Johns Hopkins. Printre cei care au absolvit se numără Mark Zuckerberg, Sergey Brin şi chiar Stefani Germanotta, cunoscută mai bine sub numele de scenă Lady Gaga.