Profesorul Ioan Lascar a spus ca pana acum toti cei care plecau
sa lucreze in strainatate erau medici tineri, majoritatea rezidenti
pana in 30 de ani.
“Din nefericire, in ultimul an au solicitat certificate care sa
le permita lucrul in strainatate persoane peste 35 de ani, medici
cu multa experienta si chiar peste 60 de ani”, a adaugat
presedintele Colegiului Medicilor Bucuresti.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ioana crede ca o vacanta peste hotare este mai
potrivita
Din start trebuie spus ca batalia dintre oferte nu se poate da
decat pe paliere concurente. Cine are planificata o vacanta la
tara, in curtea bunicilor, un tur al manastirilor sau, poate, vrea
sa mearga in Delta, nu va gasi peste hotare acelasi lucru. Daca
insa aveti un buget determinat pentru care incercati sa gasiti
variante, lucrurile se schimba.
PRETUL este foarte clar in favoarea destinatiilor
straine, fie ca este vorba de sejururi la munte sau la mare, cu
demipensiune sau in regim all-inclusive. O vacanta de 10 zile la
schii in Austria este sensibil mai ieftina, in acelasi regim de
cazare, decat acelasi numar de zile petrecut in tara. Punctele in
plus se aduna tot in favoarea strainilor, pentru ca ei au partii de
schi mai bine amenajate dar si logistica atasata – fie ca e vorba
de telescaune, teleschiuri sau soselele pe care turistii ajung in
statiunile dorite.
La fel de multe puncte se aduna si in favoarea statiunilor de
vara. Nu doar Bulgaria, dar si Grecia sunt alternative mai ieftine
pentru acelasi numar de stele. Chiar si cheltuielile in regim de…
pensiune in stilul “2 mai / Vama Veche” sunt absolut comparabile cu
cele din acelasi sistem de pe litoralul grecesc. In favoarea lor se
aduna insa si punctele peisajelor care nu se regasesc la noi in
tara.
Ma repet si spun ca am platit anul trecut pentru un sejur de
sase nopti – doar cazare – 840 de lei in conditii de trei stele,
(ATENTIE!!) in programul social. Cu aceeasi suma se poate achita un
sejur cu demipensiune, pentru acelasi numar de nopti, pe litoralul
bulgaresc.
CONDITIILE. Nu am petrecut foarte multe vacante peste
hotare si nici nu sustin ca de fiecare data am fost pe deplin
multumita. Insa numarul nemultumirilor este de ordinul X² in
situatiile similare din tara. Nu am gasit mobilier invechit,
lenjerii murdare sau perdele imbacsite nici in pensiuni in care
costul cazarii era de 15 euro pe noapte. Aceste experiente mi-au
fost rezervate, exclusiv, in Romania. Cu titul de exemplu, intr-un
hotel fara prea multe pretentii din Eforie pe fata de perna
impecabil calcata se vedea foarte clar o urma de bocanc…
ATITUDINEA. Fie ca este vorba de un hotel de cinci stele,
o pensiune de doua margarete sau o terasa fara pretentii, de regula
persoanele din staff-ul ospitalier nu inteleg, in Romania, ca pe
turist nu-l intereseaza daca are sau nu probleme cu banii, cu
dintii sau cu nevasta. De cate ori am iesit din tara, fie in
vacanta, fie cu treaba, nu s-a intamplat sa ma confrunt cu fete
acre nici in tarile vest europene, nici peste ocean, nici in zona
balcanica. Desigur, exista o exceptie care trebuie sa confirme
aceasta regula: intr-un sejur pe litoralul bulgaresc, anul trecut,
ne-am… lovit de atitudinea specifica angajatilor din hotelurile
romanesti. Erau vadit deranjati de insistenta noastra in a ne
lamuri de ce nu primim ce am platit si au incheiat discutia spunand
ca putem sa plecam daca nu ne convine. Ne-am elucidat rapid de ce
scenariu parea rupt dintr-un film prost: proprietarul hotelului era
bulgar. Si de-aici se trage o concluzie clara: nu bulgarii sunt cei
ce au scos la lumina turismul din tara vecina; dar au fost
suficient de luminati sa ii lase pe straini sa faca treaba. Pe
aceeasi linie, o sugestie: alegeti intotdeauna, indiferent de tara,
hoteluri dintr-o retea internationala.
La capitolul atitudine romanii stau prost chiar si cand e vorba
de propria afacere. Am gasit pensiuni in care ne-am simtit
excelent, chiar daca am mancat supa la plic; zambetul si bunavointa
gazdelor compensa acest minus. Dar nu m-am lamurit cum de intr-o
economie concurentiala si cu turisti care, teoretic, au tot mai
putini bani de cheltuit, proprietara unei pensiuni isi poate
permite sa le spuna turistilor “sper ca azi nu veti manca la noi,
pentru ca sunt obosita”; sau “o temperatura de 19 grade este
suficienta in camera, nu aveti motive sa cereti mai mult”.
Si pentru a nu exista niciun dubiu, tin sa precizez ca de cate
ori pot, aleg sa cumpar produse romanesti, sau, macar, fabricate
aici. Dar uneori nu avem ce sa alegem. Iar un concediu al carui rol
este sa-ti incarce bateriile nu merita riscat – nici de mutre acre,
nici de lenjerii murdare, nici de mobilierul care se poate prabusi
din senin.
Razvan crede ca o vacanta in Romania nu este o tragedie.
Important e locul ales
Vacanta trebuie sa fie, dincolo de orice, o metoda de destindere si
de incarcare a bateriilor pentru a avea cat mai multa energie la
finele ei. Cu toate ca Romania este obositoare, iar a parcurge
doua-trei sute de kilometri intr-o zi este o experienta
indrazneata, e bine sa nu judecam totul in alb si negru. Asa cum
spunea mai sus Ioana, raportul calitate-pret in batalia Romaniei cu
alte destinatii este defavorabil tarii noastre. Dar e important sa
intelegem ca turism nu inseamna strict statiunile scumpe de pe
litoral sau “perlele” de pe Valea Prahovei.
De ceva vreme, romanii au inteles ca nordul Moldovei,
Maramuresul, Apusenii sau de ce nu Valea Oltului, a Jiului sau alte
locuri minunate pot fi o alternativa ieftina si extrem de placuta
manelelor de pe litoral sau snobismului de la Predeal, Sinaia,
Bran-Moeciu sau Poiana Brasov. In plus, se evita si cosmarul
aglomeratiei de pe DN1 si A2 din fiecare sfarsit de saptamana. Si
in ce priveste sporturile de iarna, statiuni cu dotari rezonabile
au aparut in fiecare judet, ca alternativa la cele patru-cinci
partii de pe Valea Prahovei.
Trebuie spus de asemenea ca banii cheltuiti contribuie la
dezvoltarea turismului din zonele vizitate si, pana la urma, raman
in tara.
Cata vreme dorinta e de a ne refugia de aglomeratia din marile
orase in fiecare weekend, Romania este mult mai facila ca acces
decat alte destinatii din strainatate. E mai costisitor si obositor
sa zbori vineri catre o localitate din afara tarii si sa revii
duminica.
Nu in cele din urma, nu putem condamna definitiv Romania, pana
nu am reusit sa o vedem de la cap la coada. E firesc sa ne
cunoastem tara, pentru ca suntem romani si, mai mult decat orice, e
pacat sa nu stim sa recomandam cateva locuri pentru o vacanta
ideala, daca suntem vreodata intrebati de un roman sau, mai grav,
de un strain. Daca nici dupa ce am vizitat tara, nu putem spune ca
am avut o vacanta asa cum ne-o doream, e normal, firesc si logic sa
ne indreptam spre alte locuri.
Ana sustine munca in Romania
1. Este foarte usor sa te lasi cuprins de mirajul strainatatii,
mai ales acum, cand in Romania nu se intrevede nicio perspectiva
pozitiva. De altfel, motive clare, concrete pentru a convinge pe
cineva sa ramana aici nu sunt. Salariile nu sunt mai mari, taxele
nu sunt mai mici si nici mai putine, oamenii nu sunt mai
civilizati, utilitatile nu costa mai putin, iar cumparaturile nu
sunt mai ieftine. Sunt insa o multime de motive circumstantiale
pentru care poate tocmai acum nu ar fi cel mai bun moment sa
emigram. In primul rand, acela ca si in afara lucrurile merg prost.
Poate nu la fel de prost ca la noi, insa atunci cand sunt probleme,
primii sacrificati sunt imigrantii
2. Da, medicii si inginerii au toate motivele sa plece. Isi fac
meseria si sunt platiti poate chiar de zeci de ori mai bine decat
aici. In rest, sunt mii si zeci de mii de oameni care pleaca pentru
un loc de munca sub calificarea lor si care, atunci cand vor sa se
intoarca in tara, se trezesc ca nu se mai pot integra pe piata
muncii, intrucat experienta ultimilor ani a fost acumulata in
domenii nu ar mai vrea sa lucreze.
3. Am mai putea ramane in Romania si pentru ca, oriunde ne-am
angaja, avem avantajul de a cunoaste piata, de a cunoaste
specificitatile locale, criteriu care de multe ori a facut
departajarea dintre romani si expati, in defavoarea celor din
urma.
4. In urma cu aproape doi ani, vorbeam cu un roman care a lucrat
pe Wall Street. Desi a avut cat timp a stat in SUA o viata plina de
impliniri profesionale, atinut sa sublinieze un lucru foarte
important – povestea imigrantilor care nu se lovesc de xenofobie e
doar in filme. Era suficient ca doar o data sa se simta accentul de
est european pentru ca stigmatul de “intrus” sa ajunga sa te
urmareaca.
Ioana sustine munca peste hotare
1. Primul si poate cel mai convingator argument in favoarea
muncii peste hotare este plata. Este indeobste stiut ca mai orice
tip de slujba, munca, pozitie este mai bine remunerata peste
hotare. O bona primeste intre 800 si 1.000 de euro in Grecia, un
muncitor necalificat are o chenzina saptamanala de cateva sute de
euro in constructii in tari ca Italia sau Spania. E drept ca
locurile de munca s-au imputinat foarte mult peste hotare, dar
acelasi lucru se intampla si in Romania. Un lucru demn de luat in
seama este insa ca pentru cei cu diplome, orizonturile raman
deschise: mai mult de 7.000 de medici au plecat de la inceputul
acestui an din tara si e complet de inteles: in afara faptului ca
sistemul sanitar din Romania se zgaltaie din temelii, in tarile din
Vest un medic poate castiga cateva mii bune de euro lunar. Un
specialist in terapie intensiva si anestezie, care a plecat in
Marea de piata Britanie in luna aprilie a acestui an, castiga nu
mai putin de 40.000 de lire anual. E o diferenta fata de Romania…
In aceeasi situatie se regasesc insa si alti licentiati – mai cu
seama ingineri – pe care alte tari ii asteapta nu numai sa le ofere
slujbe, ci si un trai decent.
2. Traiul decent este un alt aspect important care impinge oamenii
sa caute un loc de munca in afara. Traiul decent inseamna, dincolo
de bani, aproape orice: de la sosele decente, posiblitatea de a
parcurge 100 km pe autostrazi fara carute sau biciclisti si pana la
lipsa unei permanente batai de cap in relatia cu autoritatile (ne
sunt tuturor familiare cozile de la plata impozitelor sau grimasa
acrita a functionarilor de dupa ghiseele de aproape orice fel), sau
pana la faptul ca sistemele sociale sunt atat de bine puse la punct
incat locuitorii nu se tem sa moara cu zile de la o mana rupta sau
pentru ca nu-si gasesc de munca (in cazul in care doresc).
3. Respectul fata de munca este mai mare peste hotare, sunt de
parere peste doua treimi dintre respondentii unui studiu realizat
de compania de cercetare de piata 360insights. Cu alte cuvinte,
indiferent de tipul meseriei prestate – de la cele fara calificare
si mergand pana la cele mai inalte distinctii – atitudinea fata de
cel care presteaza o munca este mai… respectuoasa. Este adevarat,
ca, de regula, in tarile civilizate nu se regaseste acea
incrancenare pe care o vedem cu totii in viata de zi cu zi si care,
implicit, este vizibila in orice latura a vietii. Dar punctele in
plus se numara tot in favoarea muncii peste hotare.
Nu in ultimul rand, trebuie sa ne aducem aminte de milioanele de
“capsunari” care nu numai ca au pus in mod incontestabil umarul la
cresterea economica an dupa an, dar au capatat un simt pragmatic al
economiei de piata. Multi dintre ei s-au intors in tara stiind cum
sa aplice “retete” pe care le-au invatat in strainatate. Un reper
excelent este chiar unul dintre cei mai mari proprietari ai unui
producator de inghetata care a ridicat din temelii, cu cunostintele
capatate in munca peste hotare, o afacere care rivalizeaza acum cu
multinationalele.
Utilizarea cardului este recomandata atunci cand plecam in
vacanta, insa trebuie sa tinem cont ca fiecare tara are
particularitatile ei. Un studiu realizat de MasterCard Europe in
cinci tari europene, destinatii favorite pentru vacantele
romanilor, prezinta elementele la care trebuie sa fim atenti.
In Turcia, bancile deschid filiale speciale pe timpul verii si
instaleaza ATM temporare in destinatiile de vacanta, asa ca nu veti
avea nevoie de numerar daca aveti card. In restaurantele din marile
orase si in zonele turistice, sunt prezente POS mobile, care sunt
aduse direct la masa clientului pentru a plati.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Trei, patru ani (nu multi) au fost suficienti pentru ca Spania
si Italia sa devina paradisul emigrantilor romani, dispusi sa
munceasca si sa castige. Oameni care in tara nu aveau unde sa
munceasca sau care traiau de pe o zi pe alta au plecat acolo unde
auzisera ca e loc pentru oricine, iar cei mai multi au gasit ce
cautau: locuri de munca platite cu mult peste nivelul din Romania
si o viata mai confortabila. In scurt timp, cateva plecari s-au
transformat intr-un fenomen de pe urma caruia au avut de castigat
ei, familiile de acasa si bugetul de stat, alimentat consistent din
banii trimisi in fiecare an in tara. Drept urmare, la sfarsitul
anului 2007, BUSINESS Magazin le dedica un cover story
“capsunarilor”, considerati in mod colectiv personalitatea anului,
dupa ce, cu 7,16 mld. euro, adusesera in tara aproape la fel de
multi bani precum investitorii straini directi.
Euforia banilor castigati rapid in strainatate a inceput sa se
dilueze insa catre sfarsitul lui 2008, cand multi dintre cei ce
munceau in strainatate au inceput sa castige mai putin sau chiar
si-au pierdut locul de munca. Pentru 2010, banii trimisi acasa de
romanii care lucreaza in afara au scazut in primele patru luni cu
37% fata de anul trecut, ajungand la 1,55 miliarde de euro.
Spania, tara unde au plecat cei mai multi, a ajuns sa aiba cea
mai ridicata rata a somajului din toata Europa, iar imigrantii au
fost primii care au ramas fara serviciu. Potrivit Eurostat, in luna
iunie, Spania avea o rata a somajului de 19,9%, aproape de trei ori
mai mare decat in Romania. Romanii, ca si alti straini, au fost
pusi in fata unei decizii dificile – sa ramana in Spania, in
speranta ca piata isi va reveni, sa se intoarca acasa, acolo unde
lucrurile mergeau si mai rau decat atunci cand au plecat sau sa
gaseasca o alta tara unde sa se mute.
“Tarile atractive din punctul de vedere al ofertei de munca au
fost pana de curand Spania si Italia datorita cresterii uriase din
constructii. Scaderea economica din aceste tari a provocat insa
stagnarea si chiar diminuarea migratiei, tarile respective avand
acum dificultati cu asigurarea locurilor de munca inclusiv pentru
autohtoni”, comenteaza Florin Gogianu, sales representative la
Lugera & Makler.
Cum ar fi, de exemplu, inginerii in petrol si gaze sau
personalul medical! Comparativ cu salariile de la noi, insa, nici
castigurile de 1.600 de euro, in transporturi, sau de 1.400 de
euro, ca angajat in restaurant, nu sunt deloc de neglijat.
Mai multe amanunte pe
www.incont.ro
Chestorul Ioan Bala a declarat, intr-o conferinta de presa
organizata la Centrul Crestin de Reintegrare Sociala Onisim din
Bistrita, care gazduiesti fosti detinuti, ca exista o recomandare
europeana care prevede ca, din 2012, cei care au savarsit
infractiuni in alte tari decat cea de bastina, dupa condamnare, sa
fie returnati statului de origine, transmite corespondentul
MEDIAFAX.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Agentiile de turism si partenerii externi au decis sa
prelungeasca pana pe 30 aprilie programul de inscrieri timpurii,
reducerile aplicate pachetelor turistice fiind cuprinse intre 10 si
35%, in functie de destinatie. Oferta vine dupa ce, in urma cu
cateva zile, agentiile si hotelierii din Rominia au decis sa
prelungeasca programul de inscrieri timpurii pentru destinatiile
interne pana pe 15 aprilie. Astfel, cei interesati mai au ocazia sa
cumpere un sejur cu pana la 30% mai ieftin intr-una din statiunile
din tara.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Oferte dintre cele mai pestrite la Targul International de
Turism Holiday Market, care s-a inchis ieri seara la Palatul
Parlamentului din Bucuresti. Pentru cei cu bani putini, ofertele
low-cost au pornit de la 49 de euro pentru o saptamana de cazare
intr-o vila de trei stele la Paralia, iar cei cu dare de mana au
fost imbiati cu vacante in Africa, la preturi de peste 1.000 de
euro.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
De exemplu, in aceasta tara, dobanda la depozitele in euro este
de maximum 2%. Spre comparatie la noi in prezent cea mai mare
dobanda la depozitele in euro a ajuns la 2,9%. Anul trecut
numerarul si depozitele detinute de romani in strainatate au
crescut cu 80,6%, la 4,46 miliarde de euro, arata datele BNR. Un
maxim in acest sens a fost atins in septembrie, cand sumele
romanilor detinute in strainatate urcasera la circa 5,4 miliarde de
euro. La randul lor, strainii si-au diminuat numerarul si
depozitele detinute in Romania cu peste 40%, de la 9,46 miliarde la
5,63 miliarde de euro. Unii analisti apreciaza ca si semnalele de
declansare a crizei, din toamna anului 2008, au indemnat unele
persoane sa isi transfere averilor in banci din strainatate.
Cititi mai multe pe www.gandul.info