BusinessMagazin

Tag: sondaj

  • Cât de repede poate să cadă un guvern. Azi: Bulgaria

    Comisia Europeană ceruse ţărilor participante la South Stream să renegocieze acordurile cu Rusia, afirmând că acestea încalcă legislaţia europeană a concurenţei (CE cerea, de pildă, ca gazoductul să nu transporte numai gaze ruseşti sau ca tarifele să nu fie stabilite de Gazprom, ci de un manager independent), iar în aprilie a anunţat că proiectul “nu e o prioritate pentru UE”.

    La sfârşitul lunii aprilie însă, fără nicio repercusiune negativă pentru Austria din partea CE, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum pentru construcţia tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie gata în 2018.

    Guvernul bulgar a încercat şi el să meargă mai departe, motivând că abandonarea proiectului ar însemna pierderi de investiţii de milioane de euro şi pierderi de mii de locuri de muncă pentru economia bulgară, nemaivorbind de securitatea aprovizionării cu gaze. Astfel încât guvernul a modificat legea energiei, scoţând statutul gazoductului de sub incidenţa legislaţiei europene, iar în plus a desemnat un consorţiu condus de Stroitransgaz, companie rusească aflată sub incidenţa sancţiunilor americane, să se ocupe de construcţia părţii bulgăreşti.

    Atât ameninţarea cu o procedură de infringement de la Bruxelles, dar mai ales presiunile aceloraşi trei senatori americani, în frunte cu John McCain, care au vizitat Bucureştiul după ce au fost la Sofia, l-au convins însă pe premierul Plamen Oreşarski să se răzgândească şi să anunţe la 8 iunie că suspendă proiectul.

    South Stream ar urma să lege Rusia şi Bulgaria prin Marea Neagră, continuând spre Grecia, Italia, Serbia, Ungaria, Slovenia şi Austria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), grupul german Wintershall şi cel francez EDF (câte 15%), iar la sfârşitul lunii aprilie, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum pentru construcţia tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie construit până în 2018.

    Lucrurile nu s-au oprit însă aici: Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, partidul minorităţii turce aflat în coaliţia guvernamentală alături de socialişti, a decis că o luptă contra UE nu are sens şi a cerut alegeri anticipate, alăturându-se astfel opoziţiei conduse de fostul premier de centru-dreapta Boiko Borisov. Socialiştii aveau oricum o poziţie fragilă din cauza incapacităţii de a scoate ţara din criză, reflectată în protestele masive de stradă de anul trecut şi în rezultatele slabe la europarlamentare.

    Potrivit unui sondaj Gallup International, citat de Novinite, 47% dintre cetăţeni cer demisia guvernului, faţă de 32% care susţin guvernul, iar alegerile anticipate ar fi câştigate de GERB (Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), partidul de centru-dreapta al fostului premiier Boiko Borisov.

    Şeful socialiştilor, Serghei Stanişev (foto), a acceptat în principiu ca guvernul să-şi dea demisia, iar preşedintele Rosen Plevneliev va convoca la 17 iunie echivalentul bulgăresc al CSAT, pentru a stabili data alegerilor – a doua rundă de anticipate consecutiv, după cele din mai 2013. Ministrul finanţelor, Petăr Ciobanov, a declarat că bugetul îşi poate permite cheltuieli de 25 mil. leva (12,8 mil. euro) pentru alegeri anticipate în cursul acestui an, faţă de 24 mil. leva pentru alegerile anticipate de anul trecut.

    Cu ocazia alegerilor ar putea avea loc şi unul sau mai multe referendumuri – unul pentru a stabili dacă bulgarii susţin introducerea votului obligatoriu, celălalt pentru a vedea dacă bulgarii susţin ridicarea interdicţiei fixate de actualul guvern în privinţa explorării şi a exploatării gazelor de şist. Socialitşii l-au acuzat pe Boiko Borisov că în cursul vizitei sale din SUA din această săptămână a promis oficialilor americani că dacă GERB va ajunge din nou la putere, va elimina această interdicţie.

    Între timp, agenţia de rating Standard & Poor’s a tăiat cu o treaptă ratingul Bulgariei, la BBB-, acuzând climatul politic instabil. “Ne aşteptăm ca peisajul politic să rămână volatil în următoarele luni, ceea ce nu va fi de natură să permită aplicarea unor reforme economice nepopulare”, arată agenţia. Pentru 2014, Banca Mondială prevede o creştere economică de 1,7% în Bulgaria.

  • Iohannis, despre candidatul dreptei: Politician serios, recunoscut, cu rezultate bune în sondaje. În esenţă întrunesc aceste calităţi

     Liderul interimar al PNL, Klaus Iohannis, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că “discuţiile cu PDL merg bine”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Eu sunt destul de încrezător că vom reuşi în timp scurt să ajungem la un rezultat pozitiv în aceste discuţii. Noi ne străduim cu toţii să progresăm repede, dar nu putem să vă dăm acum un termen”, a spus Iohannis.

    Întrebat dacă el va fi candidatul dreptei reunite la Preşedinţie, Iohannis a răspuns: “Este o decizie pe care o vor lua structurile competente din PNL şi PDL, după o analiză a unor date, sondaje, opinii. Această decizie se va lua relativ repede după Congresul nostru. Până la finalul lunii iulie, este necesar să avem o decizie”.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • SONDAJ: Chiriile pe piaţa de birouri din România ar putea să crească în perioada următoare

    “Datorită, în parte a activităţii puternice de pre-închiriere în sectorul de birouri, indicele încrederii chiriaşilor este la cel mai înalt nivel înregistrat comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2011, în timp ce cererea de spaţii rămâne evident pozitivă şi simţitor mai mare decât creşterea aşteptată în totalul spaţiului de birouri disponibil în viitorul apropiat.

    Decalajul dintre cele două a crescut în ultimul trimestru, ceea ce a rezultat într-o creştere bruscă a aşteptărilor asupra evoluţiei chiriilor în trimestrul următor, această tendinţă pozitivă înregistrându-se pentru prima data în ultimii patru ani”, relevă rezultatele unui sondaj realizat de The Royal Institution of Chartered Surveyors România- Institutul Regal al Inspectorilor Acreditaţi (RICS) în rândul a circa 1.000 de companii din domeniul imobiliar din lume.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trei megatendinţe vor schimba cursul afacerilor în următorii ani

    Aproape toţi sunt de părere că progresul tehnologic va avea un impact semnificativ asupra companiilor lor. Mai mult de jumătate dintre respondenţi declară că vor resimţi influenţa schimbărilor demografice, precum şi pe cea a epuizării resurselor şi a schimbărilor climatice. Urbanizarea este, de asemenea, una dintre tendinţele globale care pot remodela afacerile.

    92% dintre directorii generali din România au menţionat progresul tehnologic ca fiind una dintre primele trei tendinţe globale care le vor transforma cel mai mult afacerea în următorii cinci ani. Procentul este mai mare comparativ cu cel înregistrat la nivel global şi european (81%). Atât schimbările demografice cât şi epuizarea resurselor şi schimbările climatice au fost menţionate de către 51% dintre directorii de companii din ţara noastră. Urbanizarea este menţionată de către 47% dintre aceştia.

    Progresul tehnologic şi schimbările demografice sunt cele mai importante tendinţe şi în opinia directorilor generali la nivel global. Răspunsurile lor plasează pe a treia poziţie schimbările în echilibrul puterii economice globale. Această tendinţă este menţionată de 59% dintre respondenţii la nivel global, în vreme ce doar 41% dintre omologii lor din ţara noastră o includ pe lista primelor trei tendinţe care le vor transforma afacerile.

    “Există un larg consens între directorii generali din România în privinţa rolului progresului tehnologic în remodelarea afacerilor în următorii ani. în acest context, în care avem tot mai mult sentimentul că viitorul a început ieri, inovaţia este cea mai importantă oportunitate de creştere. Iar inovaţia nu se mai rezumă doar la tehnicile de fabricare a produselor sau la maniera de prestare a serviciilor, ci şi la modalităţile de abordare şi atragere a clienţilor”, spune Vasile Iuga, Country Managing Partner, PwC România.

    După experienţa ultimilor cinci ani în care directorii generali din România şi-au condus companiile încercând să le menţină profitabile în condiţii economice vitrege, cei mai mulţi dintre ei se bazează pe creşterea organică a afacerilor lor. Aceştia văd ca principală oportunitate de creştere a afacerii inovaţia în privinţa produselor şi serviciilor, într-o proporţie (47%) mai mare decât cea a omologilor la nivel global (35%) şi european (33%).

    Această tendinţă s-a accentuat atât în România cât şi pe plan global faţă de ediţia anterioară a studiului, când 29% dintre respondenţii din ţara noastră considerau crearea unui nou produs sau serviciu cea mai importantă sursă de dezvoltare a afacerilor (25% pe plan global).
    Aproape jumătate (46%) dintre respondenţii din România se aşteaptă la o creştere a numărului de angajaţi. Procentul depăşeşte valoarea înregistrată în Europa (42%) şi pe cea din Europa Centrală şi de Est (33%). Omologii la nivel global sunt mai ambiţioşi în privinţa planurilor cu personalul, jumătate dintre ei mizând pe creştere.

    În acelaşi timp însă, circa o treime (32%) dintre directorii de companii din România se aşteaptă ca numărul angajaţilor să scadă, acesta fiind al patrulea cel mai mare procentaj din lume, după Italia (43%), Australia (39%) şi Spania (37%). La nivel global, 20% dintre directorii generali împărtăşesc această opinie, iar în Europa Centrală şi de Est procentul lor este de 28%.

    Disponibilitatea personalului cu abilităţi cheie este percepută ca o provocare majoră pentru companii de către directorii generali din întreaga lume. Cei mai mulţi respondenţi la nivel global (63%) indică acest aspect ca fiind un potenţial risc. Procentul directorilor generali din România care sunt îngrijoraţi de acest risc a crescut faţă de ediţia precedentă, până la 59%. Pe locul al doilea în topul ameninţărilor percepute de directorii de companii la nivel global se regăseşte creşterea costurilor cu forţa de muncă pe pieţele cu creştere ridicată (58% dintre respondenţi).

    Pentru cea de-a 17-a ediţie anuală a raportului PwC Global CEO Survey au fost derulate 1344 de interviuri în 68 de ţări din întreaga lume în ultimul trimestru al anului 2013. În funcţie de regiune, 445 de interviuri au fost derulate în Asia Pacific, 442 în Europa, 212 în America de Nord, 165 în America Latină, 45 în Africa şi 35 în Orientul Mijlociu. În România au fost realizate 49 de interviuri.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 26 mai – 1 iunie

    26.05
    Consiliul UE pentru Competitivitate (Bruxelles)

    27.05
    Cină informală a şefilor de state şi guverne din UE, pentru bilanţul alegerilor europarlamentare (Bruxelles)

    28.05
    INSSE publică tendinţele în evoluţia activităţii economice pentru perioada mai-iunie

    28.05
    DG-ECFIN publică sondajul privind încrederea companiilor şi a consumatorilor UE în mai

    28.05
    INSSE difuzează datele privind autorizaţiile de construire pentru clădiri pe primele 4 luni

    28.05 – 1.06
    Salonul de carte Bookfest (Romexpo Bucureşti)

    29.05 – 1.06
    Târgul internaţional de bunuri de consum TIBCO şi expoziţia de produse pentru copii Kidex (Romexpo Bucureşti)

    30.05
    INSSE anunţă situaţia locurilor de muncă vacante în T1

    30.05
    INSSE publică statistica activităţii de silvicultură în 2013

    31.05
    Gala “Zamfir – 50 de ani pe scenă” (Ateneul Român, Bcuureşti)

    până la 24.08
    Expoziţia “Haina îl face pe om. şase secole de istorie vestimentară” (MNIR, Bucureşti)
     

  • Germanii vor să muncească mai puţin de 8 ore pe zi

     Potrivit sondajului, 45% dintre persoanele intervievate vor o săptămână de lucru de 35 de ore, 18,5% vor să muncească între 21 de ore şi 34 de ore, iar 4,8% mai puţin. În prezent, 17,9% dintre participanţii la cercetare muncesc 35 de ore, iar circa 9% mai puţin.

    Oficial, săptămâna de lucru din Germania este de 40 de ore.

    “Oamenii vor un nou echilibru între muncă şi viaţa privată”, a declarat preşedintele sindicatului, Detlef Wetzel, în timpul unei conferinţe la care au participat aproape 1.000 de membri, pentru a asista la prezentarea rezultatului sondajului, la Frankfurt.

    Wetzel a spus că acesta va fi unul dintre subiectele de discuţie ale societăţii în anii următori şi a cerut ca munca să se adapteze vieţii oamenilor şi nu invers.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Germanii vor să muncească mai puţin de 8 ore pe zi

     Potrivit sondajului, 45% dintre persoanele intervievate vor o săptămână de lucru de 35 de ore, 18,5% vor să muncească între 21 de ore şi 34 de ore, iar 4,8% mai puţin. În prezent, 17,9% dintre participanţii la cercetare muncesc 35 de ore, iar circa 9% mai puţin.

    Oficial, săptămâna de lucru din Germania este de 40 de ore.

    “Oamenii vor un nou echilibru între muncă şi viaţa privată”, a declarat preşedintele sindicatului, Detlef Wetzel, în timpul unei conferinţe la care au participat aproape 1.000 de membri, pentru a asista la prezentarea rezultatului sondajului, la Frankfurt.

    Wetzel a spus că acesta va fi unul dintre subiectele de discuţie ale societăţii în anii următori şi a cerut ca munca să se adapteze vieţii oamenilor şi nu invers.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Candidatul dreptei la preşedinţie? Procedăm prin eliminare

    CSCI, institut de sondaje apropiat puterii, a estimat imediat că Victor Ponta ar avea 40% intenţie de vot, urmat de M. R. Ungureanu (14%), Crin Antonescu (12%) şi Elena Udrea (9%) şi că Antonescu ar pierde alegerile indiferent cine ar fi contracandidatul său în turul al doilea, iar preşedintele Traian Băsescu s-a lansat din nou la televiziune într-o campanie deschisă în favoarea PMP şi a potenţialului candidat la prezidenţiale al partidului său de suflet, afirmând că dacă poate să creadă în cineva, acestea sunt persoanele pe care le cunoaşte cel mai bine – Emil Boc şi Elena Udrea.

    Preşedintele nu s-a oprit aici, ci s-a expus conştient criticilor din partea USD, dar şi a propriilor săi fani, atunci când a comentat laudativ săritura cu paraşuta executate de Elena Udrea pentru lansarea tricourilor electorale ale PMP şi când s-a pozat pe plajă împreună cu Udrea şi cu alţi membri ai partidului, îmbrăcat în tricou cu inscripţia “Vote PMP”. Şeful statului ştie însă că nu-l mai aşteaptă acum din partea USD nicio suspendare dacă susţine deschis un partid ori un candidat şi atunci profită la maximum de puţinul timp până la alegerile europarlamentare şi prezidenţiale spre a încerca să ralieze cât mai mult suport politic şi popular în jurul Elenei Udrea, după ce a văzut că nici PDL-Blaga (cu Cătălin Predoiu), nici FC (cu Mihai-Răzvan Ungureanu), nici PNL (cu Klaus Iohannis sau chiar cu Crin Antonescu) nu dau semne că ar avea capacitatea de a construi o opoziţie suficient de credibilă electoral a “dreptei unite” faţă de USD în general şi faţă de prezidenţiabilul Victor Ponta în particular, iar Emil Boc nici măcar n-a plecat din PDL. Ca atare, importantă în apariţia televizată a preşedintelui a fost eliminarea în premieră a ipotezei Antonescu ca potenţial candidat al dreptei, în numele criteriului considerat acum de Băsescu decisiv pentru calitatea de prezidenţiabil: capacitatea de a se opune nu numai lăcomiei baronilor (cum spusese cu două săptămâni în urmă), ci şi dorinţei “mogulilor” sau a aceloraşi baroni de a decapita DNA şi de a numi la conducerea ei un procuror “prietenos”.

    Tema DNA a fost propulsată în prim-plan de scandalul legat de anchetarea la DNA pentru corupţie a judecătorului Stan Mustaţă de la Curtea de Apel, unul dintre cei ce judecă dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, în care este implicat Dan Voiculescu, fondatorul PC. Voiculescu a cerut Parchetului să facă o anchetă la DNA, ca să vadă dacă nu cumva judecătorul a fost şantajat. Cum ostilitatea liderilor PNL şi PC faţă de instituţiile “justiţiei băsiste” în frunte cu DNA este binecunoscută, ba chiar a dus la conflicte între PNL şi PSD de-a lungul guvernării USL pe motiv că Ponta nu taie ghearele DNA, această temă de campanie vine ca o mănuşă atât pentru preşedintele Băsescu, cât şi pentru viitorul candidat la prezidenţiale al PMP.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 28 aprilie – 4 mai

    28.04
    INSSE difuzează datele despre autorizaţiile de construire eliberate pentru clădiri în T1

    28.04
    Conferinţa europeană despre ameliorarea condiţiilor de muncă în UE (Bruxelles)

    29.04
    Concert Amon Amarth (Arenele Romane, Bucureşti)

    29.04
    DG-ECFIN difuzează rezultatele sondajelor privind încrederea consumatorilor şi a mediului de afaceri din UE şi zona euro în aprilie

    28-29.04
    Al cincilea summit anual european în domeniul energetic, organizat de Platts (Berlin)

    30.04
    INSSE publică cercetarea despre grupurile de întreprinderi din România în 2013

    30.04
    Festivalul de jazz “Compas Live in Museum” (Curtea Veche şi Palatul Suţu, Bucureşti)

    până la 4.05
    Microexpoziţia “Preţiosul Tetraevanghel al Parohiei Sf. Sava cel Sfinţit, Iaşi” (MNIR, Bucureşti)

    până la 8.05
    Expoziţie “Portret / Atelier VI – Meşteri Horezu” (MŢR, Bucureşti)

  • Favoritul la alegerile prezidenţiale din Ucraina îndeamnă Germania să boicoteze gazul rusesc

     “Uneori trebuie să plăteşti preţul democraţiei”, a afirmat el pentru cotidianul german Bild. “O boicotare a gazului rusesc ar fi o sancţiune corectă şi ar pune în genunchi Rusia din punct de vedere economic”, a adăugat Petro Poroşenko, un om de afaceri şi deputat în vârstă de 48 de ani care are o avere estimată de Forbes la 1,6 miliarde de dolari.

    “Există posibilitatea unor noi sancţiuni, unor embargouri economice, chiar ca Germania să boicoteze gazul rusesc până când Rusia va pune capăt invaziei în Crimeea”, a mai afirmat miliardarul proeuropean.

    Petro Poroşenko şi-a oficializat vineri candidatura la Preşedinţia Ucrainei.

    Potrivit unui sondaj publicat săptămâna trecută, el ar obţine 24,9% din sufragii, plasându-se în faţa fostului campion mondial la box Vitali Kliciko (8,9%), care s-a retras din cursă, şi a fostului premier Iulia Timoşenko (8,2%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro