Tag: scoli

  • Fermele româneşti dau faliment şi copiilor noştri li se dă la şcoală lapte din Polonia şi Ungaria

    SĂ MÂNCĂM DE LA ŢĂRANII NOŞTRI. Fermierii noştri sunt disperaţi pentru că nu au unde să vândă laptele, unde să-l distribuie şi sunt nevoiţi să-l arunce de multe ori. Într-o criză cruntă a laptelui, noi suntem atât de samariteni încât ne ajutăm vecinii unguri şi polonezi să prospere. Ministerul Agriculturii ar avea banii şi pârghiile pentru un plan naţional: produse româneşti în şcoli, susţine Avram Fiţiu, profesor la USAMV Cluj Napoca.

    Organizaţiile fermierilor români, multitudinea de federaţii şi asociaţii ar putea să-i propună Ministerului Agriculturii să se consume produse româneşti în şcoli. Concret, fermele noastre de creştere a vacilor de lapte se confruntă cu o criză acută. Este aberant ca noi să continuăm să consumăm produse importate de pe la vecini şi nu mişcăm un deget pentru promovarea produselor noastre, din fermele noastre, produsele ţăranilor noştri.

    Un program naţional de 10 milioane de euro pentru consum de alimente româneşti în şcoli, lapte, brânză. Programul există! Dacă mâine vin oamenii ăştia şi vrem să înlocuim laptele polonez, unguresc din şcolile din România, haideţi! Au bani, au 25 de milioane de euro pe asistenţă tehnică, pot să ia fără probleme 10 milioane de euro pentru consum de alimente româneşti în ultima şcoală din România.

    Au banii, dar din ianuarie acest ministru (ministrul agriculturii Achim Irimescu n.r.), am crezut că am o speranţă că vine dintr-o zonă de oieri din ţara asta, m-am înşelat până astăzi, am şi spus-o. A avut două emisiuni în ianuarie şi ne-a promis marea cu sarea, că va veni şi va interveni pentru aceste direcţii ale sectoarelor de agricultură din România. Îl mai aveţi ministru 3 luni! Dacă până la 1 septembrie nu decide aceste două lucruri, îşi ia tălpăşiţa şi pleacă.

    Cititi mai multe pe www.agroinfo.ro

  • Şi-a modernizat satul şi a făcut şcoli doar din banii primăriei. “Degeaba faci drumuri, dacă merg pe ele oameni needucaţi”

    În urmă cu peste şase ani, primarul comunei Peştera din judeţul Constanţa a demisionat din PSD. Câţiva ani mai târziu, a fost urmat de întreg Consiliul Local. De atunci, comuna s-a tot dezvoltat cu propriile resurse şi sponsorizări. Metrul cub de apă costă un leu, iar oamenii au internet wireless pe străzi şi servicii de salubrizare gratuite. Edilul Valentin Vrabie se plimbă mulţumit prin parcul care arată că o imagine de pe felicitările de Crăciun venite de afară.

    În 2008, când a venit la primărie, Valentin Vrabie a filmat tot satul. “Era plin de bălării şi cucută”, îşi aminteşte primarul. Şcoală a fost reparată şi modernizată iar lângă s-a mai construit una. Tot ce s-a făcut aici, s-a făcut din banii primăriei, din taxe şi impozite locale. Nu din bani de la guvern sau din alte fonduri.

    Renovarea şcolii a costat în jur de 300.000 de euro. Toţi elevii au tablete primite de ziua copilului de la primărie, din bugetul local, scriu cei de la Evenimentul Zilei.

    “Bugetul primariei este undeva la 1 milion 7 sute, 17 miliarde de lei vechi. Dupa ce dau la o parte salarii si toate alea raman 100.000 de euro bani de investitii. Si din acesti bani realizam in regie proprie toate lucrarile. Alimentari cu apa, pietruiri de drumuri, curatenia”, a explicat edilul pentru potrivit stirileprotv.ro.



    Cele mai interesante galerii foto:

    30 de soluţii creative pentru a depozita bicicleta într-un apartament mic. Le puteţi face singuri – GALERIE FOTO

    Primul restaurant din lume cu camere pentru dormit: cum arată locul unde poţi lua o pauză în timpul serviciului – GALERIE FOTO

    Un apartament care are pereţii, mobila şi chiar colacul closetului acoperiţi cu aur este scos la vânzare – GALERIE FOTO

    Stewardesele în bikini au transformat-o în prima miliardară din Vietnam – GALERIE FOTO

    Cum arată cel mai mare vas de croazieră. Este mai lung decât Titanicul şi pleacă pentru prima dată din port, fără pasageri, dar cu un echipaj de 500 de oameni -GALERIE FOTO

    Doi tineri români au venit cu o idee unică: creează şi vând ceasuri de mână din lemn – GALERIE FOTO

    Motivul economic din spatele tatuajelor pe care le au membri cartelurilor de droguri – GALERIE FOTO

    Povestea hotelului deţinut de aceeaşi familie timp de peste 1300 de ani – GALERIE FOTO

    Palatul Primaverii, fosta resedinta a familiei Ceausescu, ar putea fi vandut cu 18-22 milioane euro – GALERIE FOTO

  • Şi-a modernizat satul şi a făcut şcoli doar din banii primăriei. “Degeaba faci drumuri, dacă merg pe ele oameni needucaţi”

    În urmă cu peste şase ani, primarul comunei Peştera din judeţul Constanţa a demisionat din PSD. Câţiva ani mai târziu, a fost urmat de întreg Consiliul Local. De atunci, comuna s-a tot dezvoltat cu propriile resurse şi sponsorizări. Metrul cub de apă costă un leu, iar oamenii au internet wireless pe străzi şi servicii de salubrizare gratuite. Edilul Valentin Vrabie se plimbă mulţumit prin parcul care arată că o imagine de pe felicitările de Crăciun venite de afară.

    În 2008, când a venit la primărie, Valentin Vrabie a filmat tot satul. “Era plin de bălării şi cucută”, îşi aminteşte primarul. Şcoală a fost reparată şi modernizată iar lângă s-a mai construit una. Tot ce s-a făcut aici, s-a făcut din banii primăriei, din taxe şi impozite locale. Nu din bani de la guvern sau din alte fonduri.

    Renovarea şcolii a costat în jur de 300.000 de euro. Toţi elevii au tablete primite de ziua copilului de la primărie, din bugetul local, scriu cei de la Evenimentul Zilei.

    “Bugetul primariei este undeva la 1 milion 7 sute, 17 miliarde de lei vechi. Dupa ce dau la o parte salarii si toate alea raman 100.000 de euro bani de investitii. Si din acesti bani realizam in regie proprie toate lucrarile. Alimentari cu apa, pietruiri de drumuri, curatenia”, a explicat edilul pentru potrivit stirileprotv.ro.



    Cele mai interesante galerii foto:

    30 de soluţii creative pentru a depozita bicicleta într-un apartament mic. Le puteţi face singuri – GALERIE FOTO

    Primul restaurant din lume cu camere pentru dormit: cum arată locul unde poţi lua o pauză în timpul serviciului – GALERIE FOTO

    Un apartament care are pereţii, mobila şi chiar colacul closetului acoperiţi cu aur este scos la vânzare – GALERIE FOTO

    Stewardesele în bikini au transformat-o în prima miliardară din Vietnam – GALERIE FOTO

    Cum arată cel mai mare vas de croazieră. Este mai lung decât Titanicul şi pleacă pentru prima dată din port, fără pasageri, dar cu un echipaj de 500 de oameni -GALERIE FOTO

    Doi tineri români au venit cu o idee unică: creează şi vând ceasuri de mână din lemn – GALERIE FOTO

    Motivul economic din spatele tatuajelor pe care le au membri cartelurilor de droguri – GALERIE FOTO

    Povestea hotelului deţinut de aceeaşi familie timp de peste 1300 de ani – GALERIE FOTO

    Palatul Primaverii, fosta resedinta a familiei Ceausescu, ar putea fi vandut cu 18-22 milioane euro – GALERIE FOTO

  • Ţara în care le este permis copiilor să fumeze în curtea şcolii

    Faptul că liceeni vor avea dreptul să fumeze în incinta şcolii este unul dintre cele mai ciudate efectele secundare ale stării de urgenţă din Franţa, din cauza atacurilor teroriste din noiembrie 2015, scrie The Guardian

    Deşi au trecut patru luni de la atacurile teroriste din Paris în care au murit 130 de oameni şi au fost răniţi 350 de persoane, Franţa încă se află în stare de alertă, iar unul dintre efectele secundare ale acestei stări este faptul că liceeni au primit permisiunea de a fuma în incita şcoli, ca o măsură de securitate împotriva atacurilor teroriste.

    Deşi fumatul este permis doar persoanelor peste 18 ani şi deşi fumatul este interzis în şcoli şi la locul de muncă, un număr mare de directori, încurajaţi de ministerul educaţiei, le permit fumatul în şcoală elevilor până când se încheie starea de alertă, pe 26 mai.

    Potrivit statisticilor oficiale, în jur de o treime din adolescenţii francezi între 15 şi 19 ani fumează.

     

  • FOCUS: Ce efect va avea finanţarea din fonduri publice a învăţământului privat

    În baza unei Hotărâri de Guvern aprobate recent, începând cu 1 ianuarie 2016, şcolile particulare din România vor fi finanţate per elev, de la stat, aşa cum prevede Legea Educaţiei încă din 2011. Chiar şi aşa, unităţile şcolare particulare nu vor scădea taxele de studiu, spun directorii. În schimb, banii primiţi de la stat vor fi folosiţi pentru dezvoltarea bazei materiale din şcoli, pentru echipamente, calculatoare şi rechizite. În momentul de faţă, toţi cei 27.000 de elevi din învăţământul privat (clasa pregătitoare – clasa a XII- a) vor beneficia de pe urma acestei finanţări, potrivit datelor transmise de Ministerul Educaţiei la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.

    În ceea ce priveşte impactul acestei decizii, în primul rând nu mai vorbim de discriminarea elevilor din privat care nu primeau finanţare per elev, deşi legea prevedea că finanţarea urmează toţi copiii. Expertul în educaţie şi cofondatorul platformei Edusfera, Tincuţa Apăteanu, a explicat pentru MEDIAFAX că finanţarea învăţământului privat înseamnă practic un sprijin financiar pentru cei care vor să deschidă şcoli private şi se confruntă cu un deficit de fonduri. Deşi banii din finanţarea per elev se duc în salariile profesorilor şi în dotarea infrastructurii şcolare, fondurile din bugetul statului nu acoperă toate costurile şi până acum, şcolile private care nu cereau taxe foarte mari de la părinţi, erau nevoite să se întreţină din sponsorizări. Practic, prin finanţarea învăţământului privat, se încurajează dezvoltarea acestuia, apariţia mai multor şcoli private şi îmbunătăţirea bazei materiale şi umane a celor deja existente.

    „E vorba însă despre echitate. Nu există niciun motiv pentru ca taxele părinţilor cu copii la şcoli private să nu fie direcţionate către astfel de şcoli. Şcolile private sunt entităţi nonprofit şi sunt parte din sistemul naţional de învăţământ, cu atât mai mult trebuie susţinute şi de către stat. Cred că e foarte greu să supravieţuieşti ca şcoală privată. Şcolile de stat nu intra în faliment, nu se desfiinţează, scad calitatea doar, se descurcă cu banii pe care îi primesc, pe când şcolile private trebuie să găsească tot timpul clienţi şi nu poţi face asta decât daca au o calitate superioară a resursei umane şi a infrastructurii”, a explicat Apăteanu.

    Există şi voci care critică finanţarea şcolilor private, care susţin că de ce ar trebui să primească bani de la stat cei care oricum îşi permit să plătească o educaţie scumpă? De asemenea, unii se tem că asta ar putea însemna mai puţini bani la şcolile de stat, a mai explicat Apăteanu.

    „Din punctul meu de vedere există un element foarte important şi care trebuie clarificat, fiind sursa tuturor neînţelegerilor şi adversităţii – dacă finanţăm şcolile private de la bugetul de stat, asta înseamnă că şcolile de stat vor primi mai puţini bani? Răspunsul este nu, fiindcă nu scade costul standard per elev, aşadar şcolile vor fi în continuare finanţate aşa – costul standard per elev ori numărul de elevi din şcoală, deci nu are cum să scadă investiţia statului”, a explicat Apăteanu.

    Mai departe, ea spune că învăţământul de stat este în pericol, dar nu din cauza şcolilor private, ci din cauza subfinanţării cronice care se întâmplă de foarte mulţi ani.

    Preşedintele Complexului Educaţional Lauder-Reut, Tova Ben Nun-Cherbis, a explicat pentru MEDIAFAX unde se vor direcţiona banii veniţi de la stat. „O să facem fonduri de investiţii, o să investim în echipament, în dezvoltare, în calculatoare, în rechizite şi în activităţi de sprijin a comunităţii, spre exemplu noi avem seminare educaţionale cu elevi din comunitate”, a explicat preşedintele Lauder. Însă, taxele nu vor putea fi scăzute fiindcă banii primiţi de la stat acoperă doar o mică parte din cheltuielile pentru o şcoală dotată la zi cu tot ce trebuie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • FOCUS: Ce efect va avea finanţarea din fonduri publice a învăţământului privat

    În baza unei Hotărâri de Guvern aprobate recent, începând cu 1 ianuarie 2016, şcolile particulare din România vor fi finanţate per elev, de la stat, aşa cum prevede Legea Educaţiei încă din 2011. Chiar şi aşa, unităţile şcolare particulare nu vor scădea taxele de studiu, spun directorii. În schimb, banii primiţi de la stat vor fi folosiţi pentru dezvoltarea bazei materiale din şcoli, pentru echipamente, calculatoare şi rechizite. În momentul de faţă, toţi cei 27.000 de elevi din învăţământul privat (clasa pregătitoare – clasa a XII- a) vor beneficia de pe urma acestei finanţări, potrivit datelor transmise de Ministerul Educaţiei la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.

    În ceea ce priveşte impactul acestei decizii, în primul rând nu mai vorbim de discriminarea elevilor din privat care nu primeau finanţare per elev, deşi legea prevedea că finanţarea urmează toţi copiii. Expertul în educaţie şi cofondatorul platformei Edusfera, Tincuţa Apăteanu, a explicat pentru MEDIAFAX că finanţarea învăţământului privat înseamnă practic un sprijin financiar pentru cei care vor să deschidă şcoli private şi se confruntă cu un deficit de fonduri. Deşi banii din finanţarea per elev se duc în salariile profesorilor şi în dotarea infrastructurii şcolare, fondurile din bugetul statului nu acoperă toate costurile şi până acum, şcolile private care nu cereau taxe foarte mari de la părinţi, erau nevoite să se întreţină din sponsorizări. Practic, prin finanţarea învăţământului privat, se încurajează dezvoltarea acestuia, apariţia mai multor şcoli private şi îmbunătăţirea bazei materiale şi umane a celor deja existente.

    „E vorba însă despre echitate. Nu există niciun motiv pentru ca taxele părinţilor cu copii la şcoli private să nu fie direcţionate către astfel de şcoli. Şcolile private sunt entităţi nonprofit şi sunt parte din sistemul naţional de învăţământ, cu atât mai mult trebuie susţinute şi de către stat. Cred că e foarte greu să supravieţuieşti ca şcoală privată. Şcolile de stat nu intra în faliment, nu se desfiinţează, scad calitatea doar, se descurcă cu banii pe care îi primesc, pe când şcolile private trebuie să găsească tot timpul clienţi şi nu poţi face asta decât daca au o calitate superioară a resursei umane şi a infrastructurii”, a explicat Apăteanu.

    Există şi voci care critică finanţarea şcolilor private, care susţin că de ce ar trebui să primească bani de la stat cei care oricum îşi permit să plătească o educaţie scumpă? De asemenea, unii se tem că asta ar putea însemna mai puţini bani la şcolile de stat, a mai explicat Apăteanu.

    „Din punctul meu de vedere există un element foarte important şi care trebuie clarificat, fiind sursa tuturor neînţelegerilor şi adversităţii – dacă finanţăm şcolile private de la bugetul de stat, asta înseamnă că şcolile de stat vor primi mai puţini bani? Răspunsul este nu, fiindcă nu scade costul standard per elev, aşadar şcolile vor fi în continuare finanţate aşa – costul standard per elev ori numărul de elevi din şcoală, deci nu are cum să scadă investiţia statului”, a explicat Apăteanu.

    Mai departe, ea spune că învăţământul de stat este în pericol, dar nu din cauza şcolilor private, ci din cauza subfinanţării cronice care se întâmplă de foarte mulţi ani.

    Preşedintele Complexului Educaţional Lauder-Reut, Tova Ben Nun-Cherbis, a explicat pentru MEDIAFAX unde se vor direcţiona banii veniţi de la stat. „O să facem fonduri de investiţii, o să investim în echipament, în dezvoltare, în calculatoare, în rechizite şi în activităţi de sprijin a comunităţii, spre exemplu noi avem seminare educaţionale cu elevi din comunitate”, a explicat preşedintele Lauder. Însă, taxele nu vor putea fi scăzute fiindcă banii primiţi de la stat acoperă doar o mică parte din cheltuielile pentru o şcoală dotată la zi cu tot ce trebuie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Care sunt cele mai bune şcoli de business din lume

    În clasamentul realizat de Financial Times primul loc îi revine lui Insead, care a uract trei locuri faţă de anul trecut. Instituţia care are campusuri în Franţa, Singapore şi Abu Dhabi a bătut Harvard Business School şi London Business School, adjucându-şi primul loc.

    Spre deosebire faţă de alte instituţii de învăţământ, Insead are un program de un an, ceea ce înseamnă costuri mai scăzute pentru studenţi. În plus, absolveţii Insead din 2012 au, în prezent, un salariu mediu de aproximativ 167.000 de dolari, la trei ani după absolvire.

    Carroll School of Management de la Boston College a înregistrat cea mai mare creştere, a urcat de pe locul 93 până pe locul 69.

    Din acelaşi articol reiese faptul că mai multe femei urmează cursurile unei şcoli de business. Numărul femeilor studenţi a crescut de la 30% în 2005 la 35% în prezent. Şcolile din China au cele mai multe studente, 44% din totalul studenţilor sunt femei. 

  • „Taxa de protecţie“ din şcolile româneşti. „Mi-a zis fata că nu înţelege nimic, dar de când merge la el la meditaţii îi dă note mari“

    Considerate imorale, dar tolerate de lege şi acceptate tacit în învăţământ, meditaţiile date de profesori propriilor elevi ridică mari semne de întrebare. Atât elevi, cât şi părinţi sau profesori, vorbesc despre acest fenomen periculos ca unul imoral, dar nimeni nu face nimic concret în această direcţie.

    „La începutul clasei a IX-a, le-a dat copiilor un test la care au luat foarte mulţi nota 3. A mers la profesorul respectiv la meditaţii. Au fost şi alţi elevi. Erau împărţiţi pe ture şi nu făceau nimic. Mi-a zis fata că nu înţelege nimic, dar de când merge la meditaţii primeşte note mari. A dat Bacul din materia respectivă şi a luat notă bună, însă pe toată perioada clasei a dousprezecea a luat ore de meditaţii şi de la un alt profesor”, a declarat un părinte din Lugoj, judeţul Timiş, sub protecţia anonimatului. „Dacă nu mergeai la ore, te scotea la tablă. Nu ştiai cât ştie cel de la ore, îţi dădea exerciţii foarte grele şi primeai notă mică.

    Dacă mergeai, la ore erai privilegiat. Stăteai în bancă tot semestul şi luai note bune şi foarte bune, fără prea mult efort”, povesteşte un fost elev de la Colegiul Naţional Coriolan Brediceanu din Lugoj mecanismul prin care elevii au fost „ajutaţi” să meargă la ore. „Eu merg la ore, dar nu la profesorii cu care fac cursuri la şcoală. Am colegi care merg la ore la profesorii de la şcoală, dar nu am sesizat să fie avantajaţi”, a declarat o elevă de clasa a VIII-a de la o şcolă din Lugoj.

    Cititi mai multe pe www.adevarul.ro

    „La începutul clasei a IX-a, le-a dat copiilor un test la care au luat foarte mulţi nota 3. A mers la profesorul respectiv la meditaţii. Au fost şi alţi elevi. Erau împărţiţi pe ture şi nu făceau nimic. Mi-a zis fata că nu înţelege nimic, dar de când merge la meditaţii primeşte note mari. A dat Bacul din materia respectivă şi a luat notă bună, însă pe toată perioada clasei a dousprezecea a luat ore de meditaţii şi de la un alt profesor”, a declarat un părinte din Lugoj, judeţul Timiş, sub protecţia anonimatului. „Dacă nu mergeai la ore, te scotea la tablă. Nu ştiai cât ştie cel de la ore, îţi dădea exerciţii foarte grele şi primeai notă mică. Dacă mergeai, la ore erai privilegiat. Stăteai în bancă tot semestul şi luai note bune şi foarte bune, fără prea mult efort”, povesteşte un fost elev de la Colegiul Naţional Coriolan Brediceanu din Lugoj mecanismul prin care elevii au fost „ajutaţi” să meargă la ore. „Eu merg la ore, dar nu la profesorii cu care fac cursuri la şcoală. Am colegi care merg la ore la profesorii de la şcoală, dar nu am sesizat să fie avantajaţi”, a declarat o elevă de clasa a VIII-a de la o şcolă din Lugoj.

    Citeste mai mult: adev.ro/o16ej0

  • Premierul interimar Sorin Cîmpeanu: Doar 7% din şcolile din România au autorizaţie de la pompieri

    Premierul interimar Sorin Cîmpeanu a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, că 7% din şcolile din România, respectiv 1.295 din totalul de 19.000, nu au autorizaţie de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.

    Cîmpeanu i-a mai avertizat pe patronii cluburilor să respecte normele de siguranţă pentru că se vor confrunta cu controale şi vor fi închise pe loc dacă se constată nereguli.

     

  • Arena Naţională nu ar avea autorizaţie ISU, deşi aici au avut loc show-uri pirotehnice

    Nici Naţional Arena nu ar avea avizul pompierilor de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru recepţia finală a construcţiei, potrivit spuselor unui  pompier preluat pe blogul jurnalistului Cătălin Tolontan. De asemenea, multe dintre şcoli, săli de spectacole sau instituţii publice funcţionează fără avize din partea pompierilor, conform realitatea.net

    Un pompier revoltat de modul cum şi-au pasat autorităţile responsabilitatea pentru autorizarea clubului Colectiv scrie că patronii le râd în nas pentru că Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă nici măcar nu are competenţa legală să închidă unităţile cu risc.
    Pompierul susţine că motivul pentru care militarilor de la ISU nu li s-a permis să verifice aceste nereguli e acela că politicienii nu ar mai câştiga bani ca să-şi finanţeze campaniile electorale.

    “Pentru că altfel nu am mai avea şcoli care funcţionează fără aviz. Blocurile nu ar mai fi anvelopate cu polistiren expandat pentru că pompierii interzic acest material pe bloc şi nu ar mai exista meciuri nici pe Arena Naţională pentru că nici acolo pompierii nu au dat avizul la recepţia finală. Antreprenorul, ca să mai tragă nişte bani în buzunar, a folosit panouri care ard mai repede decât s-a prevăzut în proiectul iniţial”, spune pompierul, conform tolo.ro.

    Motivul pentru care Arena Naţională nu ar fi primit autorizarea de la pompieri e că o unele dintre panourile folosite sunt din materiale extrem de inflamabile

    Oficialii de la ISU Bucureşti nu au confirmat, dar nici nu au infirmat informaţiile prezentate de blogul lui Cătălin Tolontan.