BusinessMagazin

Tag: salarii

  • Soluţia de „până la salariu”. Cum şi-a propus o companie să ajute angajaţii în gestionarea resurselor financiare

    În România există multe companii care au politica de a plăti salariul o singură dată pe lună, un sistem care îi dezavantajează pe angajaţii care au tendinţa să fie optimişti în primul interval după încasarea banilor şi să efectueze achiziţii care le creează dificultăţi în zilele de dinaintea plăţii. O antreprenoare din România s-a gândit la varianta prin care aceşti angajaţi să îşi păstreze optimismul pe tot parcursul lunii.

    “O realitate din piaţă este cea a împrumuturilor de valori mici pentru acoperirea unor nevoi neprevăzute. De obicei, creditorii sunt persoane din familie, apropiaţi sau instituţii financiare care practică dobânzi considerabile. Uneori, angajaţii solicită aceste sume chiar de la angajatori, cu posibilitatea achitării la următorul salariu. În toate aceste scenarii procedura este greoaie, implică angajamente, poate duce la afectarea relaţiilor interpersonale şi creşte nivelul de stres al persoanei în cauză”, descrie Alina Ştefan, CEO al Salarium Fintech, ideea din spatele businessului. Compania a fost lansată la finalul anului trecut cu o investiţie de un milion de lei, fonduri alocate pentru dezvoltarea şi creşterea nivelului de implementare în piaţă.

    Conceptul din spatele Salarium a fost dezvoltat pentru a oferi mai multă libertate financiară angajaţilor, care – în multe ocazii – îşi iau deciziile în apropierea zilei de salariu, situaţia ideală fiind ca deciziile să fie luate în funcţie de valori personale, nu pe baza limitelor impuse de plăţile salariilor. În acest sens, compania a luat iniţiativa de a crea o soluţie suport pentru a răspunde problemelor şi pentru a ajuta angajaţii să acceseze cât mai uşor un avans salarial, rămânând într-un ciclu financiar echilibrat şi sustenabil pe termen lung, fără plata  comisioanelor şi dobânzilor.

    Dacă pandemia a reuşit să ofere o lecţie importantă forţei de muncă este că digitalizarea contribuie la creşterea nevoii de flexibilitate şi autonomie. La bază, Salarium pune accentul pe bunăstarea financiară a angajatului român, dorind să prezinte o soluţie care să reducă din stresul neajunsului şi ruşinea asociată împrumutului de bani în general. „Am observat că misiunea noastră converge cu politicile multor companii din România care fac eforturi constante pentru a ajuta şi susţine o viaţă a angajaţilor de calitate şi echilibrată. Cei mai mulţi angajatori sunt dispuşi să investească în propriii angajaţi şi implementează programe şi strategii în acest sens. Astfel, companiile îşi asumă un rol important în viaţa angajaţilor, lucru lăudabil şi încurajator. Soluţia noastră se adresează companiilor interesate de bunăstarea angajaţilor”, adaugă Alina Ştefan. Astfel, după introducerea Salarium ca beneficiu în cadrul unei firme, angajaţii vor putea accesa un avans salarial oricând doresc, direct din platformă, disponibilă pe principalele magazine de aplicaţii, Google Play şi App Store, de unde sunt urmaţi ulterior paşii pentru configurarea profilului individual.

    Odată finalizată înregistrarea, angajatul va putea vizualiza şi accesa, din profil, disponibilul salarial. Aşadar, oricând va avea nevoie să acceseze anumite sume, persoana în cauză va introduce valoarea dorită, în funcţie de numărul de zile lucrate, iar banii vor fi transferaţi instant pe cardul înrolat. De exemplu, dacă un angajat se află în concediu şi are nevoie spontan de o sumă suplimentară de bani, indiferent că vorbim despre o zi din timpul săptămânii sau weekend, el va putea solicita şi accesa instant suma direct din aplicaţie.

    „Am dezvoltat o strategie de extindere a bazei de clienţi pe mai multe niveluri. În primul rând, urmărim să răspundem cererii venite din partea companiilor care manifestă deschidere şi interes pentru soluţia noastră. În al doilea rând, investim pentru adoptarea soluţiei într-o serie de domenii cheie.  Aplicaţia noastră este ideală pentru o gamă amplă de industrii, cu precădere în segmentul de producţie, retail, logistică, curierat, farma şi distribuţie de medicamente, construcţii sau zona de gig economy”, continuă CEO-ul Salarium. Mergând pe ideea de a le oferi clienţilor un serviciu complet automatizat, firma şi-a propus încă de la începutul proiectului să integreze în aplicaţie marile grupuri de payroll din România. UCMS by AROBS este prima companie pe care a reuşit să o atragă Salarium. În consecinţă, aplicaţia nu a realizat doar o integrare de tip end-to-end cu platforma de software TrueHR din portofoliul UCMS by AROBS, ci a şi obţinut un parteneriat strategic care are ca obiectiv adopţia soluţiei din partea clienţilor din portofoliul pe care aceştia îl acoperă.

    Acum, parteneriatul extinde considerabil spectrul societăţilor pe care Salarium le poate deservi în piaţă şi asigură o creştere organică, pe termen lung. De altfel, platforma intenţionează să extindă acest tip de parteneriat şi către alţi jucători din piaţa de payroll în lunile următoare. „Planurile noastre de creştere includ acoperirea omogenă a industriilor vizate, integrarea operatorilor de beneficii corporate, plus susţinerea parteneriatului cu marile companii de payroll, aducând astfel plus valoare companiilor din portofoliul acestora. Pentru acest an ne-am propus să ajungem la un număr de cel puţin 6.000 de utilizatori, creşterea urmând să fie accelerată în anii următori.”

    Alina Ştefan crede că o dificultate – şi în acelaşi timp o oportunitate – este reprezentată de absenţa unui produs asemănător pe piaţa din România. Deşi firma îşi propune să schimbe viziunea asupra beneficiilor şi percepţia generală asupra combinaţiei de pachetele clasice oferite până acum, efortul de educare a pieţei trebuie să fie mai lung şi mai intens, Salarium marcând un concept cât se poate de nou în ţara noastră.

    În prezent, aplicaţia se adresează companiilor medii şi mari din România, Salarium urmând să anunţe clienţii noi din zona de retail (hipermarketuri), firme de curierat şi food delivery şi societăţi cu angajaţi tineri, din generaţiile Z şi Millennials, cei mai dornici şi deschişi la adoptarea unei astfel de soluţii. „Cred că în trecut a existat în România un acces limitat la instrumente de educaţie financiară, esenţială pentru starea de linişte în procesul de gestionare a fondurilor. Fără o educaţie financiară, chiar şi elementară, şi atenţie acordată acestui aspect al vieţii este uşor să faci erori sau să cheltuieşti în exces. Astăzi există resurse educative importante în acest domeniu”, spune Alina Ştefan.

    În această direcţie, Salarium colaborează cu Ligia Goloşoiu-Georgescu, specialist care a lucrat peste 30 de ani în domeniul educaţiei financiare, cu ajutorul căreia plănuieşte să creeze programe şi conţinut specializat pentru companiile şi angajaţii din România. În plus, în ceea ce priveşte atitudinea pieţei locale de muncă privind aspectul financiar, Alina Ştefan este de părere că românii se adaptează uşor şi învaţă singuri, rapid. Indiferent că cineva este interesat să afle informaţii pentru a se dezvolta sau învaţă – la polul opus – din greşeli, se poate vedea o evoluţie promiţătoare în direcţia ideii de bunăstare financiară.

    Piedicile impuse de criza sanitară au exercitat un impact puternic asupra angajaţilor de pretutindeni. Prin urmare, oamenii sunt mai atenţi şi mai precauţi în procesele de luare a deciziilor. Totuşi, neliniştea şi necunoscutul pot avea şi efecte pozitive, unul dintre ele fiind faptul că tindem să fim mai prezenţi în raport cu banii pe care îi câştigăm.

    „De asemenea, observăm o schimbare a concepţiei legate de beneficiile pe care şi le doresc angajaţi în companii. În prezent aceştia solicită beneficii mai concrete, reale, utile. Modelul nostru de business este prezent pe mai multe pieţe occidentale, unde, în timpul pandemiei, s-a bucurat de un real succes, datorită ancorării profunde a angajaţilor în viaţa de zi cu zi şi a unei nevoi suplimentare de control şi predictibilitate.”

    Cariera Alinei Ştefan a început pe când era studentă în Statele Unite. Ulterior, s-a orientat către domeniul beneficiilor, lucrând până acum cu echipele World Class, 7Card şi MyBenefits. Totodată, interesul pentru inovaţie şi tehnologie a ghidat-o către Azimo, un grup tech din Regatul Unit, şi MediJobs, o platformă românească de recrutare în domeniul medical.

    „Salarium este proiectul meu de suflet, nu doar pentru că rezolvă o problemă concretă şi adresează o nevoie stringentă a angajaţilor din România, dar, într-un plan personal, se aliniază cu misiunea mea şi calităţile personale şi profesionale, dobândite în timp”, a declarat CEO-ul Salarium pentru BM.

  • Revolta celor din ţară, care plătesc toate taxele pentru salariile oferite, împotriva statului şi a celor care plătesc taxe numai pe salariul minim, iar restul banilor sunt daţi sub alte forme, dar şi împotriva românilor din afară, care se uită dispreţuitori la România (Românica)

    Presiunea de pe piaţa muncii – firmele găsesc tot mai greu oameni, creşterea salariilor, taxele mari pe salarii, plecarea românilor în afară după ce au învăţat şi s-au pregătit gratuit în România, politica multor firme de a plăti numai salariul minim cu taxe, iar pentru restul banilor (doar nu crede cineva că salariul minim este şi cel real) sunt găsite alte forme de plată, sau chiar la negru; zona neclară în care acţionează firmele de recrutare din punct de vedere la taxelor – naşte foarte multe comentarii.

    Miercuri, Dragoş Damian, CEO la Terapia Cluj, un român care se luptă cu morile de vânt pentru a convinge guvernul / guvernarea să facă din producţia de medicamente din România o prioritate strategică, a publicat în ZF o opinie şi un tabel unde a comparat 10 ţări în privinţa impozitelor pe muncă la un salariu brut de 1.000 de euro .

    Conform analizei, la 1.000 de euro brut, unui angajat din România îi rămâne în mână 585 de euro, cel mai puţin din ţările analizate, în timp ce un polonez rămâne cu 791 de euro, un ungur cu 665 de euro, un bulgar cu 776 de euro, iar un ucrainean rămâne cu 805 euro.

    Dragoş Damian spune că România nu are cel mai mare cost total cu salariile (angajat plus angajator), ceea ce arată că statul român stimulează companiile să investească aici datorită cheltuielilor mici cu salariile dar „angajatul rămâne cu cea mai mică sumă netă în mână din grupul de comparaţie – adică exact ce poate fi mai contraproductiv pentru a reţine şi dezvolta resursa umană”.

    El spune că “în România pur şi simplu nu mai există oameni care să muncească – toate planurile măreţe din PNRR vor fi executate cu vreo 100.000 de muncitori asiatici iar HoReCa va funcţiona în curând numai cu muncitori asiatici.”

    Aici există şi o problemă pentru că muncitorii asiatici vin în România pe un salariu minim mai mare decât salariul minim pe economie.

    Acum două săptămâni, un cititor al ZF – Gheorghe Stan – mi-a trimis un comentariu semnalându-mi o situaţie din domeniul auto.

     

    „Vă scriu în legătură cu articolul dumneavoastră apărut online Ofertele pentru locurile de muncă în străinătate se ocupă cel mai repede, în 10 zile.

    Această situaţie / problemă este mai amplă decât se crede.

    Lucrez în domeniul auto – reparaţii şi întreţinere autovehicule. În această branşă sunt angajaţi productivi, la firme din ţară, cu salarii de 1.000 – 1.500 Euro sau mai mult, pe carte de muncă sau NU. Ca să ajungi la această valoare, pe cartea de muncă se plăteşte la stat aproape încă o dată pe atât.

    În plus mai avem parte şi de concurenţă neloială, din care amintesc doar câteva situaţii:

     – sunt circa 13.000 unităţi service acreditate de Registrul Auto Roman şi alte 13.000-14.000 unităţi neacreditate. Majoritatea firmelor nu au plătit niciodată impozit pe profit şi sunt foarte mulţi angajaţi cu minim pe economie.

    – în legătură cu românii care pleacă să muncească în afara ţării în meseriile din domeniul auto: în realitate, unii dintre ei lucrează în afara ţării pentru 2.000 – 2.500 Euro / luna net. Nu ştiu prin ce modalitate primesc “legal” aceşti bani, dar mi s-a explicat că de fapt sunt angajaţi la firme de recrutare din România,  pe salariu minim, iar apoi, lunar, firma din străinătate trimite banii către firma de recrutare din România, iar aceasta plăteşte banii la rândul ei salariaţilor trimişi la muncă, dar evitând taxele şi din România şi din ţara unde se munceşte. Adică ne fac concurenţă neloială chiar firmele de recrutare româneşti. Noi rămânem ca fraierii să aprindem şi să stingem lumina în fiecare zi, plătim taxe statului român de ne îndoim, clienţii ne judecă, “că de ce este aşa scump tariful de lucru”, iar firmele de recrutare ne concurează neloial.  

    În plus, muncitorul care a plecat la muncă în străinătate pe 2.500 euro net, fiindcă de fapt este angajat în ţară pe minim pe economie, mai are în ţară şi alte beneficii, de care un angajat din România cu salariu normal nu beneficiază. 

    Amintesc doar câteva beneficii primite de la statul român pentru cei cu venitul sub 2.000 lei  pe membru de familie:

     – tabletă sau laptop pentru copilul minor, 

    – rechizite gratis,

    – abonamente transport

    – ajutor de încălzire

    – reduceri sau scutiri de impozite

    – beneficiază de aceeaşi asistenţă medicală şi el şi familia lui

    – nu plăteşte impozite la suma câştigată

    – etc, etc., etc.

    Adică noi rămânem fără salariaţi, plătim costuri enorme cu forţa de muncă, ca să acoperim costuri sociale (inclusiv pentru cei plecaţi care şuntează statul), costuri  pe care de fapt  trebuia să le împărţim la toţi cetăţenii apţi de muncă, serviciile se scumpesc pentru că suntem prea puţini rămaşi în ţară ş.a.m.d. . 

    Instituţiile statului  ar trebui să verifice circuitul prin care se trimit muncitori în străinătate şi, bineînţeles, circuitul prin care ajunge salariul plătit de firma străină, în contul salariatului angajat cu minim pe economie în ţară. 

    Pe această cale de recrutare probabil că pleacă şi o mulţime de oameni cu studii gratuite făcute în România, adică  tot pe banii noştri (adică ai fraierilor rămaşi în ţară)  şi, din nou, suntem cu toţii păcăliţi, cel puţin din cauza acestor metode de evitare a taxelor.

    Şi apoi, ce să vezi? Ministrul Muncii ne recomandă să aducem muncitori din afară. Adică tot noi, fraierii, să le plătim studiile la cei care pleacă afară şi apoi tot noi, fraierii,  să plătim taxe la firmele de recrutare şi la statul român pentru permise de muncă, ca să aducem muncitori străini, la care trebuie să le asigurăm, pe lângă salariu, şi cazare şi masă. BUNĂ TREABĂ! 

    În acest context ar trebui să vorbim şi despre programele guvernamentale care au în vedere fondurile pentru românii care lucrează în străinătate şi doresc să se întoarcă în ţară. Nu am văzut vreodată un program guvernamental pentru românii care au rămas în ţară, care aici au muncit continuu, şi-au plătit toate taxele şi impozitele la termen şi nu au beneficiat niciodată de nimic din partea statului român.

    P.S. În plus, când românii care lucrează în afara ţării revin în ţară, nu le convine nimic şi în afară de – “Doar la noi la Românica se întâmplă aşa” / “în afară nu e aşa” , “Ce autostrăzi şi tuneluri am văzut!”- mai ne apelează pe noi, cei care rămânem, ca “ghiolbani”. Da!  Aşa am primit un e-mail de la un client (român care lucrează în afara ţării), ne-a transmis în scris “cum naiba facem cu ghiolbanii de români”, în timp ce, de fapt, el avea nevoie de serviciile noastre. În altă ţară europeană, sau chiar în Franţa unde lucrează acest român, nu ar fi îndrăznit niciodată să-i spună unui francez că este “ghiolban”.”

     

    Conform datelor de la Ministerul Muncii, la începutul anului existau 1,58 milioane de angajaţi din România care lucrau oficial, pe salariul minim pe economie, la un total al angajaţilor de 5,55 milioane.

    Salariul minim brut pe economie este de 2.300 de lei (1.386 lei net), salariul minim brut pentru angajaţii cu studii superioare este de 2.350 de lei, iar în construcţii salariul minim este de 3.000 de lei brut.

    Problema este că acum 10 ani ponderea contractelor de muncă plătite cu salariul minim în total salarii era de 7,5%, iar acum a ajuns la 31%.

    Este adevărat că salariul minim s-a triplat în toată această perioadă iar salariul mediu s-a dublat.

    Un alt cititor al ZF, Octavian Simen, spune că problema companiilor din România nu este legată de faptul că nu găsesc meseriaşi ci că nu oferă salarii mai mari.

     

    „Referitor la articolul: În timp ce companiile au nevoie de ingineri, constructori, meseriaşi, românii vor să se facă bodyguarzi sau să fugă la muncă în afară, aş dori sa fiţi mai documentat cum că nu găsesc meseriaşi.

    Cred că problema reală este că nu oferă un salariu decent, de aceea nu găsesc personal.

    Personal este dar nu se plăteşte, aceasta este realitatea. 

    Vreau sa vă spun şi din proprie experienţă: Sunt recent întors acasă după 15 ani petrecuţi în afară, am fost la foarte multe firme la interviuri şi problema erau salariile. Toţi spuneau ca au nevoie, dar niciunul nu oferea mai mult, şi aici nu mă refer numai la firme mici, ci şi la multinaţionale.

    Eu locuiesc la CLUJ şi lucrez dar aş dori să staţi de vorbă cu oamenii care văd ce probleme întâmpină la interviuri, şi nu numai ceea ce zic companiile. ”

     

    Discuţia rămâne deschisă pentru orice fel de comentarii.

  • Dacă văd că fondatorii îşi pun salarii de 2.000-3.000 de euro, nu ştiu dacă aş investi în ideea lor

    Piaţa românească de start-up-uri în tehnologie a început să crească vizibil şi tot mai mulţi antreprenori în IT, mai mici sau mai mari, scot capul la suprafaţă şi se uită în jur după finanţare, pentru a încerca să iasă cu produsul sau serviciul creat din apartamentul în care stau.

    Pe acest trend au apărut incubatoare – TechAngels, InnovX al BCR, fonduri de investiţii de început, Gapminder, Early Game Ventures, Catalyst, de exemplu, platforme de crowdfunding, SeedBlink şi în final piaţa AeRO de la Bursa de Valori, care s-a deschis acum 6 ani prin listarea Bittnet, iar acum se listează săptămânal câte o companie de tehnologie, prin vânzarea de obligaţiuni sau acţiuni.

    De asemenea, pe piaţă au apărut investitori individuali, mai mari sau mai mici, dispuşi să rişte mii, zeci de mii, sute de mii şi mai rar, milioane de euro.

    Fiecare dintre părţi încearcă să dea lovitura şi să găsească start-up-ul care să le multiplice banii de mii de ori.

    Deja piaţa românească de start-up-uri în IT a trecut de 100 de milioane de euro prin tot ecosistemul de acum şi se îndreaptă spre 200 de milioane de euro.

    Problema acestei pieţe de start-up-uri în IT nu este legată de bani, există destui, ci cum să găsească fiecare, chiar de la început, fondatorul, antreprenorul, ideea, start-up-ul care va da lovitura, astfel încât o investiţie cât mai mică să se transforme într-un câştig foarte mare din perspectiva randamentului, dar şi a banilor câştigaţi.

    Există mulţi investitori care sunt dispuşi să rişte mii şi zeci de mii de euro, mai puţini cei care riscă sute de mii de euro şi destul de puţini cei care, individual, sunt dispuşi să rişte milioane de euro.

    În lumea întreagă, în fiecare zi, apar milioane de start-up-uri în IT, cu milioane de idei, din care, într-un final, pot fi numărate pe degete companiile care reuşesc să treacă de evaluări de zeci de milioane de euro.

    UiPath, FintechOS, TypingDNA, ca să dau doar trei exemple, sunt excepţiile şi nu regula.

    Cu excepţia fondurilor specializate, nu avem investitori români care sunt dispuşi să rişte mai mult de câteva sute de mii de euro în companiile din tehnologie care sunt la început de drum şi care nu au decât o idee.

    Toată lumea se uită, analizează, citeşte şi încearcă să găsească start-up-ul, ideea, produsul sau serviciul care ar putea să treacă de la stadiul de PowerPoint şi Pitch la stadiul de execuţie, la obţinerea produsului şi, într-un final, în varianta cea mai fericită, scalarea lui, dincolo de pereţii unui apartament unde a fost creat.

    Companiile din tehnologie care au ceva cifre, care reuşesc să vândă un produs sau un serviciu, testează piaţa bursieră, iar până acum interesul, evaluarea şi creşterea acţiunilor au fost destul de ridicate.

    Acum să ne uităm spre piaţa de început, acolo unde investiţiile sunt mult mai mici şi unde rata de succes este destul de mică.

    Mihai Guran a lucrat la IBM, Dell, HP, BitDefender, acum este vicepreşedinte TechAngels şi încearcă să fie şi investitor în mai multe start-up-uri din tehnologie care sunt la început de drum. Are câteva investiţii de mii şi zeci de mii de euro, una dintre ele fiind RepsMate.

    La ZF Live, l-am întrebat la ce se uită atunci când primeşte dosarul unui start-up. Dincolo de idee, scalabilitate, potenţial de creştere etc., se uită la echipă, dacă poate să treacă proiectul din faza de idee la execuţie şi apoi vânzare. Un criteriu extrem de interesant la care se uită este legat de salariile care sunt în acel start-up care încearcă să atragă bani de la diverşi investitori. Fiind la început de drum, fondatorii unui start-up trebuie să muncească pe gratis sau pe salarii foarte foarte mici, ca şi echipa lor.

    Dacă văd că îşi pun salarii de 2.000-3.000 de euro, acesta este un lucru care mă face să nu investesc, spune Mihai Goran.

    Foarte mulţi dintre cei care încearcă să-şi facă o companie vin din multinaţionale, acolo unde au avut venituri de mii de euro pe lună. Nu pot avea acelaşi pachet salarial în propria companie, atâta timp cât nu reuşesc să înceapă să aibă încasări.

    La început, pentru a se realiza produsul sau serviciul imaginat, se investesc zeci, sute sau milioane de euro fără a produce nimic, niciun venit, ca să nu mai vorbim de profit. Aşa că, la început, cei care cred în acea idee trebuie să moară cu ea de gât şi fără să încaseze vreun ban ca salariu. Acest lucru este valabil şi pentru echipă.

    Tu nu poţi să ceri de la investitori zeci, sute şi chiar 1 milion de euro şi să ai o organigramă şi pachete salariale ca într-o multinaţională.

    Daniel Dines, de la UiPath, a spus într-un interviu pentru un produs la Financial Times că, timp de 10 ani, de când s-a reîntors în România de la Microsoft şi până când a dat lovitura cu UiPath, a trăit cu 2.000 de euro pe lună, mai puţin decât încasa de la Microsoft, în Seattle.

    Repet, UiPath este o excepţie atât pentru România, cât şi pentru Europa.

    UiPath a ajuns unde a ajuns după ce a strâns 2 miliarde de dolari de la investitori, din 2017 încoace, fără să simtă până acum gustul vreunui profit.

    Acum, piaţa start-up-urilor româneşti din tehnlogie este la început, iar investitorii, cei care pun banii încearcă să-şi formeze un sistem de criterii de evaluare, astfel încât să dea lovitura.

    Eu spun că dacă din 10 investiţii una trece la nivelul următor, este foarte bine.

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Dragoş Damian, CEO Terapia: Un tabel cât un milion de promisiuni de creşteri de salarii de la guvernanţi. Zece ţări, salarii brute, nete, minime

    În tabelul comparativ de mai jos din care am exclus Europa de Vest ca să evităm depresia, avem ţări din UE şi din afara UE, inclusiv din Uniunea Euro-Asiatica UEA, mai dezvoltate şi mai puţin dezvoltate şi cu structuri diferite de aport la PIB.

    Şi totuşi, nu au fost alese la intamplare, ele avand un numitor comun: toate se confrunta cu lipsa de resursa umana calificata / necalificata, din cauza unui exod dramatic al fortei de munca, care creaza premise pentru munca la negru si importul de muncitori din zona asiatica.

    Unele dintre tarile de mai sus “au noroc” daca se poate spune asa, pentru ca limba rusa este folosita ca traducator si pot sa atraga resursa umana si din spatiul UEA (foarte multa resursa calificata din Belarus si Ucraina lucreaza in Polonia si incepe sa migreze si catre Cehia).

    Frapeaza totusi faptul ca desi Romania nu are cel mai mare cost total cu salariile (angajat plus angajator) – e doar pe locul 5 – totusi, dupa redistributia din 2018 pe care multe companii fie nu au aplicat-o fie nu au aplicat-o onest, angajatul ramane cu cea mai mica remuneratie neta iar angajatorul plateste doar 2,2% cheltuieli cu angajatul.

    Asadar, pe de o parte angajatorul este stimulat sa investeasca in tara datorita cheltuielilor mici dar angajatul ramane cu cea mai mica suma neta in mana din grupul de comparatie – adica exact ce poate fi mai contraproductiv pentru a retine si dezvolta resursa umana.

    Probabil ca o astfel de analiza este punctul de plecare pentru o reforma salariala sustenabila si nu promisiuni ca vor creste salariile sau ca salariile minime nu vor fi impozitate.

    In Romania pur si simplu nu mai exista oameni care sa munceasca. Toate planurile marete din PNRR vor fi executate cu vreo 100 de mii de muncitori asiatici, HORECA va functiona in curand numai cu muncitori asiatici.

    Romania are nevoie sa fie condusa strategic pe un orizont de cel putin zece ani.

    Trebuie definite noi sectoare de competitie industriala in care sa atragem investitii, trebuie patronate de Presedintie, Parlament si Guvern proiecte curajoase “Cumpara Fabricat in Romania”, sistemele de educatie si sanatate trebuie curatate de oligarhiile de partid si familie care le fac praf resursele, scoala trebuie legata de piata muncii, avem nevoie de un plan serios pentru a salva demografia.

     

     


     

  • Medicii români sunt vânaţi de clinici din străinătate, cu salarii de până la 10.000 euro pe lună

    Criza din domeniul sanitar a accentuat căutările de personal medical la nivel global, notează o analiză a platformei de recrutare BestJobs, unde sunt listate în prezent peste 3.000 de anunţuri pentru joburi în domeniu, cu oferte salariale care depăşesc 2.000 euro.

    Dintre acestea, 5% sunt oportunităţi pentru medicii români de a lucra în alte ţări, cu pachete de beneficii care ajung şi la 10.000 de euro.

    „Observăm cum anunţurile postate de clinicile europene oferă medicilor români salarii cu mult peste ce pot obţine în România, pornind chiar şi de la primele niveluri de pregătire. Dacă în România, un medic rezident poate accesa o poziţie cu un salariu net de 7.000 de lei, în străinătate, salariul pentru acelaşi rezident poate începe de la 2.000 de euro”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs România.

    Analiza BestJobs  arată că cele mai căutate specializări medicale pentru care angajatorii oferă între 6.000 şi 10.000 de euro sunt medicina de familie, ginecologie, dermatologie, gastroenterologie, oncologie, stomatologie şi chirurgie, iar printre ţările care îşi caută activ personal medical la noi în ţară sunt Franţa, Suedia, Olanda şi Belgia, cu cele mai multe anunţuri pe platforma de recrutare BestJobs.

    Clinicile străine încearcă să atragă candidaţi specializaţi români prin oferte care, pe lângă salariul mare, includ o bază de pacienţi garantată, sprijin în relocare şi mediu de lucru cu specializări diverse.

    „Tocmai de aceea, mulţi medici optează pentru un job în străinătate încă de la terminarea facultăţii. În plus, spitalele şi clinicile din afară ştiu că medicii români sunt foarte bine pregătiţi, lucru care îi determină să caute personal la noi în ţară, în număr aşa mare”, adaugă Ana Vişian.

    În România, printre domeniile în care românii pot ajunge la salarii de 6.000 de euro se găsesc IT / Telecom, Management şi Inginerie, arată datele din platformă.

    În ceea ce priveşte nivelul salariilor medii în România, IT / Telecom rămâne sectorul care oferă cele mai mari salarii, chiar şi în condiţiile în care creşterea faţă de ultima jumătate a anului 2020 a fost de numai 13,8%, conform datelor BestJobs. Acesta rămâne totodată şi un domeniu foarte stabil, pentru care cererea de candidaţi este în continuă creştere.

  • Medicii români sunt vânaţi de clinici din străinătate, cu salarii de până la 10.000 euro pe lună

    Criza din domeniul sanitar a accentuat căutările de personal medical la nivel global, notează o analiză a platformei de recrutare BestJobs, unde sunt listate în prezent peste 3.000 de anunţuri pentru joburi în domeniu, cu oferte salariale care depăşesc 2.000 euro.

    Dintre acestea, 5% sunt oportunităţi pentru medicii români de a lucra în alte ţări, cu pachete de beneficii care ajung şi la 10.000 de euro.

    „Observăm cum anunţurile postate de clinicile europene oferă medicilor români salarii cu mult peste ce pot obţine în România, pornind chiar şi de la primele niveluri de pregătire. Dacă în România, un medic rezident poate accesa o poziţie cu un salariu net de 7.000 de lei, în străinătate, salariul pentru acelaşi rezident poate începe de la 2.000 de euro”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs România.

    Analiza BestJobs  arată că cele mai căutate specializări medicale pentru care angajatorii oferă între 6.000 şi 10.000 de euro sunt medicina de familie, ginecologie, dermatologie, gastroenterologie, oncologie, stomatologie şi chirurgie, iar printre ţările care îşi caută activ personal medical la noi în ţară sunt Franţa, Suedia, Olanda şi Belgia, cu cele mai multe anunţuri pe platforma de recrutare BestJobs.

    Clinicile străine încearcă să atragă candidaţi specializaţi români prin oferte care, pe lângă salariul mare, includ o bază de pacienţi garantată, sprijin în relocare şi mediu de lucru cu specializări diverse.

    „Tocmai de aceea, mulţi medici optează pentru un job în străinătate încă de la terminarea facultăţii. În plus, spitalele şi clinicile din afară ştiu că medicii români sunt foarte bine pregătiţi, lucru care îi determină să caute personal la noi în ţară, în număr aşa mare”, adaugă Ana Vişian.

    În România, printre domeniile în care românii pot ajunge la salarii de 6.000 de euro se găsesc IT / Telecom, Management şi Inginerie, arată datele din platformă.

    În ceea ce priveşte nivelul salariilor medii în România, IT / Telecom rămâne sectorul care oferă cele mai mari salarii, chiar şi în condiţiile în care creşterea faţă de ultima jumătate a anului 2020 a fost de numai 13,8%, conform datelor BestJobs. Acesta rămâne totodată şi un domeniu foarte stabil, pentru care cererea de candidaţi este în continuă creştere.

  • Care sunt cele mai sărace judeţe din ţara noastră, unde salariile sunt cu aproape jumătate mai mici decât în Bucureşti, unde salariile sunt cele mai mari

    Bucureşti-Ilfov este pe primul loc în topul celor mai bine plătite regiuni ale ţării, cu un venit mediu lunar de 4.500 lei net. Judeţele Timiş şi Cluj vin puternic din urmă, cu salarii medii nete de 3.500 lei. La cât ajung cele mai mari salarii nete lunare?

    eJobs România lansează Salario, comparatorul de salarii cu peste 130.000 de date salariale.

    Bucureşti-Ilfov se află pe primul loc în topul celor mai bine plătite regiuni ale ţării, cu un venit mediu lunar de 4.500 lei net, în timp ce judeţele Timiş şi Cluj vin puternic din urmă, cu salarii medii nete de 3.500 lei. La pol opus, Vrancea, Vaslui şi Dolj sunt judeţele cu cele mai mici salarii medii, acestea depăşind uşor 2.500 lei net.

    Judeţele cu cele mai mari venituri sunt şi cele în care candidaţii manifestă cel mai mare interes pentru salarii transparente, în timp ce locuitorii judeţelor Mehedinţi, Teleorman şi Giurgiu sunt cel mai puţin interesaţi de a afla câştigurile pieţei.

    „În România salariile rămân în continuare un subiect fierbinte, dar şi unul tabu. După un 2020 cu plafonări sau chiar scăderi salariale, e necesară din nou discuţia despre venituri transparente într-un an de revenire ca 2021, când angajările sunt din nou la nivelul pre-pandemic. Prin Salario încercăm să încurajăm cât mai multe companii să ni se alăture în acest demers al transparenţei salariale, model abordat deja cu succes de ţările nordice”, explică Bogdan Badea, CEO eJobs România.

    Cele mai mari salarii nete lunare introduse în comparatorul de salarii depăşesc 22.000 lei şi vizează funcţii de management ca director general, manager de vânzări sau director economic. Cele mai bine plătite domenii sunt IT Software, Achiziţii şi IT Hardware. La celălalt capăt al clasamentului, cel mai slab plătiţi sunt românii care lucrează în Au pair/Baby sitting/ Curăţenie, Confecţii şi Office/Back-office/Secretariat.

    „Datele ne arată că transparenţa salarială aduce cu sine numai beneficii de ambele părţi, şi pentru angajaţi, şi pentru angajatori. Astfel, anunţurile de recrutare care afişează salariul atrag cu 40% mai mulţi candidaţi relevanţi, deci ajută companiile să-şi eficientizeze procesele de recrutare. De cealaltă parte, prin Salario vrem să venim şi în întâmpinarea candidaţilor, care au nevoie de un astfel de instrument în momentul negocierii salariului, când îşi schimbă jobul sau vor să ştie dacă sunt plătiţi în linie cu piaţa”, continuă Bogdan Badea.

    Economist, inginer de proiectare, asistent manager, inginer software şi programator Java sunt poziţiile pentru ale căror salarii românii manifestă cel mai mare interes, fiecare dintre acestea având peste 2.000 de căutări în baza de date salariale.

  • Care sunt cele mai sărace judeţe din ţara noastră, unde salariile sunt cu aproape jumătate mai mici decât în Bucureşti, unde salariile sunt cele mai mari

    Bucureşti-Ilfov este pe primul loc în topul celor mai bine plătite regiuni ale ţării, cu un venit mediu lunar de 4.500 lei net. Judeţele Timiş şi Cluj vin puternic din urmă, cu salarii medii nete de 3.500 lei. La cât ajung cele mai mari salarii nete lunare?

    eJobs România lansează Salario, comparatorul de salarii cu peste 130.000 de date salariale.

    Bucureşti-Ilfov se află pe primul loc în topul celor mai bine plătite regiuni ale ţării, cu un venit mediu lunar de 4.500 lei net, în timp ce judeţele Timiş şi Cluj vin puternic din urmă, cu salarii medii nete de 3.500 lei. La pol opus, Vrancea, Vaslui şi Dolj sunt judeţele cu cele mai mici salarii medii, acestea depăşind uşor 2.500 lei net.

    Judeţele cu cele mai mari venituri sunt şi cele în care candidaţii manifestă cel mai mare interes pentru salarii transparente, în timp ce locuitorii judeţelor Mehedinţi, Teleorman şi Giurgiu sunt cel mai puţin interesaţi de a afla câştigurile pieţei.

    „În România salariile rămân în continuare un subiect fierbinte, dar şi unul tabu. După un 2020 cu plafonări sau chiar scăderi salariale, e necesară din nou discuţia despre venituri transparente într-un an de revenire ca 2021, când angajările sunt din nou la nivelul pre-pandemic. Prin Salario încercăm să încurajăm cât mai multe companii să ni se alăture în acest demers al transparenţei salariale, model abordat deja cu succes de ţările nordice”, explică Bogdan Badea, CEO eJobs România.

    Cele mai mari salarii nete lunare introduse în comparatorul de salarii depăşesc 22.000 lei şi vizează funcţii de management ca director general, manager de vânzări sau director economic. Cele mai bine plătite domenii sunt IT Software, Achiziţii şi IT Hardware. La celălalt capăt al clasamentului, cel mai slab plătiţi sunt românii care lucrează în Au pair/Baby sitting/ Curăţenie, Confecţii şi Office/Back-office/Secretariat.

    „Datele ne arată că transparenţa salarială aduce cu sine numai beneficii de ambele părţi, şi pentru angajaţi, şi pentru angajatori. Astfel, anunţurile de recrutare care afişează salariul atrag cu 40% mai mulţi candidaţi relevanţi, deci ajută companiile să-şi eficientizeze procesele de recrutare. De cealaltă parte, prin Salario vrem să venim şi în întâmpinarea candidaţilor, care au nevoie de un astfel de instrument în momentul negocierii salariului, când îşi schimbă jobul sau vor să ştie dacă sunt plătiţi în linie cu piaţa”, continuă Bogdan Badea.

    Economist, inginer de proiectare, asistent manager, inginer software şi programator Java sunt poziţiile pentru ale căror salarii românii manifestă cel mai mare interes, fiecare dintre acestea având peste 2.000 de căutări în baza de date salariale.

  • Jumătate din angajatorii bulgari intenţionează să majoreze salariile

    Aproximativ jumătate dintre angajatorii din Bulgaria intenţionează să crească salariile cu până la 20% în a doua jumătate a anului, arată un sondaj realizat de compania de recrutare ManpowerGroup Bulgaria, scrie SeeNews. Lipsa de personal este principalul motiv al majorărilor salariale preconizate. Cele mai mari creşteri sunt aşteptate în sectorul IT, unde aproximativ două treimi dintre angajatori planifică creşteri de 10-20%.

    „Observăm o tendinţă interesantă de aliniere a nivelurilor salariale din Sofia cu cele din restul ţării – o dezvoltare cauzată în mare măsură de oportunitatea muncii la distanţă, care a devenit norma în ultimul an“, spune Maria Stoeva, manager la ManpowerGroup Bulgaria.

  • Ce se întâmplă cu salariile angajaţilor care au ţinut piept pandemiei

    Salariile din comerţ şi din gestionarea deşeurilor au crescut cel mai mult în perioada aprilie 2020 – aprilie 2021.

    Sorina Donisa, APT: „Creşterea este datorată nivelului redus al salariului pe anumite roluri din aceste domenii, de cererea mare de forţă de muncă în piaţă pe aceste roluri“.

    Angajaţii care nu au putut să lucreze de acasă în pandemie, respectiv curierii, casierii din super şi hiper­marketuri, angajaţii din energie, din serviciile de salubritate, cei din zona de front-office a sistemului bancar, care alături de medici, asistenţi şi profesori sunt în linia întâi în lupta cu pandemia, au avut creşteri salariale cuprinse între 5% şi 15% în perioada aprilie 2020 – aprilie 2021, conform calculelor ZF, bazate pe date de la Institutul Naţional de Statistică.

    „Salariile au început să crească încă de la începutul anului 2021, mo­ti­vele fiind creşterea cererii de forţă de mun­că în piaţă, fluctuaţia de per­sonal mare, precum şi faptul că în 2020 ma­jo­ritatea companiilor nu au acordat ma­jorări salariale“, a explicat pentru ZF Sorina Donisa, CEO al companiei de recrutare APT Resources & Services.