BusinessMagazin

Tag: referendum

  • Tabăra Băsescu-PDL se întoarce în luptă

    Preşedintele a trimis în acest sens o scrisoare şefului Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi a ieşit şi cu o declaraţie publică pe aceeaşi temă, afirmând că orice iniţiativă de revizuire a Constituţiei care evită aplicarea rezultatelor referendumului respectiv “nu se justifică şi va fi un eşec”, pentru că va fi respinsă de populaţia “furioasă” atunci când revizuirea va fi supusă consultării populare.

    Promovarea temei parlamentului unicameral se anunţă un cal de bătaie politic puternic în următoarea perioadă, atât în raport cu alegerile de sâmbătă din PDL (unde Elena Udrea se poziţionează explicit pe linia Băsescu-Boc, elogiind în forţă şi cu toate prilejurile guvernarea PDL şi promiţând aducerea din nou a putere a partidului cu acelaşi program ca al guvernării Boc), cât şi cu percepţia electoratului faţă de guvernarea PDL, atâta vreme cât partidul nu şi-a revenit în sondaje după înfrângerea ARD din decembrie trecut.

    “Aş avea nevoie de sprijinul dumneavoastră politic pentru ca acest protocol să devină realitate, pentru că în mod cert există în USL o opoziţie puternică pentru respectarea criteriilor de revizuire a Constituţiei, pentru o corectă reorganizare administrativă a ţării, chiar pentru o corectă lege electorală sau pentru o corectă nouă lege a sănătăţii”, le-a spus Traian Băsescu sâmbătă delegaţilor la Convenţia PDL.

    În raport cu USL, preşedintele poate întoarce acum în favoarea sa amintirea referendumului de suspendare a preşedintelui din 2012, ratat la mustaţă de uselişti, având în vedere insistenţa lui asupra faptului că orice revizuire a Constituţiei trebuie aprobată de electorat într-un referendum cu un cvorum similar celui de la referendumul constituţional din 2003 şi nu cu unul inferior, aşa cum a propus USL. “Se pune problema modificării Legii referendumului pentru a uşura eventuala validare a referendumului de aprobare a noii Constituţii, să se reducă cvorumul la 25% sau 30%. Este, iarăşi, eronat, după părerea mea, pentru că nu poţi să revizuieşti o Constituţie aprobată cu 50% plus unu din electorat cu o normă de prezenţă de 25% sau de 30%. Nu poţi să înfrângi un referendum de peste 50% cu un referendum de 25%”, a spus Băsescu. Replica indirectă la încercarea USL de anul trecut de a scădea pragul de validare a referendumului de suspendare a preşedintelui e cum nu se poate mai clară.

  • Referendumul „in/out” al lui David Cameron: nevasta cea arţăgoasă cere divorţul

    REACŢIILE POLITICIENILOR, ALE OAMENILOR DE AFACERI, analiştilor şi presei la promisiunea premierului britanic David Cameron de a convoca peste patru ani un referendum privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană au fost diverse, trecând de la pro la contra prin toate nuanţele de gri. Singura opinie acceptată, aparent în unanimitate, de părţile interesate este că posibilitatea unei decizii unilaterale a Regatului Unit de a ieşi din UE este un motiv serios de incertitudine, pe care Europa nu şi-l poate permite în timpul unei crize economice.

    Cu şomaj în creştere şi stagnare economică, Marea Britanie, cea mai mare economie europeană din afara zonei euro, are de asemenea nevoie de investiţii şi, astfel, de cât mai multă stabilitate şi vizibilitate pe termen mediu şi lung. Peste jumătate din exporturile britanice au avut ca destinaţie în anul 2011 Uniunea Europeană, iar guvernul susţine că peste 3 milioane de locuri de muncă din Marea Britanie depind de comerţul cu celelalte state membre.

    Cameron a anticipat această interpretare şi a calculat riguros mesajul pe care l-a transmis prin discursul de miercuri, 23 ianuarie. Mai întâi, premierul a promis convocarea unui referendum în anul 2017, pro sau contra apartenenţei Marii Britanii la UE. Prima condiţie pentru îndeplinirea acestui proiect este câştigarea alegerilor generale din 2015 de către conservatori, consilierii primului-ministru considerând aparent, notează The Independent, că perspectiva unei astfel de alegeri va asigura voturile de care are nevoie partidul. Aceasta într-o ţară care nu a văzut niciodată cu ochi buni elementele de strânsă integrare politică ale proiectului european, care a acceptat cu greu cedarea unor puteri către instituţii străine şi a făcut-o doar de dragul pieţei unice şi prosperităţii promise de comerţul liber.

    Apoi, liderul conservator nu s-a pronunţat ferm pentru vreuna dintre opţiuni, arătând că va încerca să negocieze împreună cu celelalte 26 de state ale UE “o nouă înţelegere” pentru Marea Britanie şi pentru Europa, vizând finalizarea proiectului pieţei unice libere şi repatrierea către Londra a unor puteri cedate anterior către UE.Astfel, referendumul lui Cameron ar fi atât un instrument menit să-i potolească pe eurosceptici şi să atragă capital electoral, cât şi o încercare de reformă a Uniunii Europene, aflată în criză de identitate după turbulenţele economice şi sociale din ultimii ani.

    “Vreau ca Europa să fie un succes. Nu sunt izolaţionist. Nu vreau decât o înţelegere mai bună pentru Marea Britanie. Vreau o înţelegere mai bună şi pentru Europa”, a afirmat premierul britanic în discursul pomenit.El şi-a nuanţat şi mai puternic poziţia a doua zi, la reuniunea anuală a Forului Economic Mondial, care a avut loc săptămâna trecută la Davos, Elveţia. În încercarea de a împacheta situaţia într-un ambalaj mai atractiv pentru UE, Cameron a avut întâlniri în spatele uşilor închi-se cu cancelarul german Angela Merkel, premierul italian Mario Monti şi prim-miniştrii din Irlanda, Olanda şi Danemarca.

    LIDERUL BRITANIC A ARĂTAT, la Davos, că o parte dintre revendicările Londrei, precum renunţarea la legislaţia UE care limitează numărul orelor de lucru sau diluarea reglementărilor de mediu, în paralel cu consolidarea proiectului pieţei unice, ar stimula creşterea economică în toată Europa. “Europa este întrecută în materie de competitivitate şi investiţii şi este timpul să o tranformăm într-un motor de creştere, nu o sursă de cheltuieli pentru companii şi de nemulţumire pentru cetăţenii noştri”, a afirmat Cameron. Reacţia auditoriului a fost lipsită de entuziasm, ceilalţi lideri europeni părând să vadă mutarea Marii Britanii mai mult ca pe un element care distrage atenţia de la problema mai importantă a supravieţuirii zonei euro, notează Financial Times.
    “Argumentele pentru investiţii în Marea Britanie sunt aceleaşi.

  • Splendida izolare: pleacă Marea Britanie din UE?

    Cei de la Financial Times îi recomandă lui Cameron să înţeleagă bine răspunsul Angelei Merkel: nu vrem să plecaţi din UE, dar dacă vreţi să vă urmăriţi doar interese naţionale înguste, nu uitaţi că şi celelalte ţări vor face doar asta, în vreme ce tot jocul european ţine de a învăţa să faci compromisuri. De fapt, la Berlin sau la Paris sunt destui care împărtăşesc dorinţa lui Cameron ca viitoarea Europă să fie bazată pe mai puţină birocraţie, mai puţine reglementări şi o mai mare libertate comercială, însă de ceea ce se feresc liderii europeni este ca nu cumva să apară o discuţie despre oportunitatea unor referendumuri în ţările lor.

    De partea cealaltă, Cameron avea micul său interes de a găsi repede un nou subiect de discuţie şi nişte vinovaţi pentru ceea ce se întâmplă la el acasă: vinerea trecută, după cum corect au anticipat analiştii, statistica a arătat o scădere a PIB de 0,3% în T4 2012, ceea ce înseamnă că Marea Britanie ar putea intra în a treia fază de recesiune din ultimii patru ani dacă tendinţa de scădere se confirmă şi în T1 2013. Iar analiştii nu se aşteaptă ca economia să-şi revină prea curând, întrucât creşterea de 1% din T3 2012 a fost posibilă numai graţie Jocurilor Olimpice.

    Deocamdată, britanicii nu par prea dornici să părăsească UE şi nici măcar să susţină poziţia lui David Cameron că Londra ar trebui să-şi renegocieze relaţia cu Bruxellesul şi, în funcţie de rezultatul negocierilor, să organizeze sau nu un referendum privind rămânerea ţării în UE. Într-un sondaj realizat de ComRes pentru Sunday Mirror şi Independent on Sunday, 43% dintre respondenţi declară că susţin poziţia laburiştilor şi a democrat-liberalilor potrivit căreia ceea ce vrea David Cameron ar duce la “ani de incertitudine care ar fi nocivi pentru economie”, în timp ce 30% îl susţin pe conservatorul Cameron. 38% dintre britanici cred că părăsirea UE ar fi nefavorabilă pentru economie, în timp ce 36% cred că ar fi benefică.

  • Politica la români: Câinele nu pleacă de la măcelărie

    Mâncărimea de limbă şi bătaia din pinteni ale actualei puteri, în special ale PNL, de a-l înlătura odată din scenă pe Băsescu s-au întors deci rapid contra USL, întrucât i-au servit pe tavă în această săptămână preşedintelui şi comunicatorilor PDL o temă tocmai bună de reîncălzit – reducerea numărului de parlamentari la 300, dacă tot e 2013 proclamat anul revizuirii Constituţiei. Mai mult, i-au servit preşedintelui pe tavă ocazia de a se arăta consecvent, întrucât acum e a treia oară în ultimii trei ani când Traian Băsescu îşi oferă demisia contra respectării referendumului din 2009.

    Ca şi în 2011 şi 2012, oferta lui Băsescu e populistă şi incorectă faţă de electoratul care i-a dat mandat până în 2014, însă nu mai puţin populistă e ideea USL de a comasa alegerile de la anul, mai cu seamă că ea nici măcar nu se ascunde după pretinsele raţiuni economice invocate la vremea lui de Emil Boc pentru comasarea alegerilor locale şi generale din 2012, ci e pura expresie a nerăbdării de a-l da jos pe Băsescu. Că e aşa o dovedeşte Sorin Frunzăverde (fost PDL, actual PNL), care a propus direct o nouă suspendare a preşedintelui. Probabil ca să dăm odată o lecţie băncilor şi fondurilor de investiţii care ne tot laudă acum pentru stabilitate politică.

  • Daniel Constantin: Ştiu de protocolul cu UDMR, dar a fost semnat înainte de referendum

    Întrebat dacă ştia de protocolul semnat de USL cu UDMR, Constantin a răspuns: “Ştiam, da. Eu ştiu aşa: că acest protocol a fost semnat înainte de referendum, după care s-au întâmplat mai multe lucruri şi pe motivul acesta…”.

    Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, marţi seară, că a existat un acord semnat de el şi Victor Ponta cu UDMR înaintea campaniei, pentru guvernare în comun, el adăugând că de la declanşarea campaniei şi până alegeri “foarte multe lucruri” nu au decurs potrivit celor stabilite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mark Gitenstein: SUA vor ca România să evite o reluare a crizei politice din vară

    “România a făcut aceste promisiuni. Se va ţine de cuvânt până la urmă? A-ţi respecta promisiunile poate fi o chestiune de viaţă şi de moarte într-o alianţă”, a spus Gitenstein, care şi-a încheiat mandatul de ambasador în această săptămână.

    Actuala coaliţie de guvernământ – USL – merită credit pentru angajamentul luat de a se conforma condiţiilor FMI şi criteriilor UE de consolidare a domniei legii şi de luptă contra corupţiei, a apreciat diplomatul american, adăugând: “Dar trebuie să se şi ţină de cuvânt”.

    “Până acum există toate indicaţiile că vor face asta. Dar dacă nu o fac, va fi o mare problemă şi se vor confrunta cu o altă criză”, a adăugat Gitenstein.

    “Să nu repetăm criza din vară”, a fost sfatul lui pentru politicienii români, cu avertismentul că aceasta ar afecta investiţiile în a doua cea mai săracă ţară din UE, după Bulgaria. “Ei trebuie să convingă investitorii că domnia legii este respectată, că există transparenţă şi predictibilitate. Dacă fac aceasta, vor stimula dezvoltarea clasei mijlocii. Şi nu e important numai ceea ce vor investitorii, ci şi ce standard de viaţă au românii, dacă copiii lor decid să rămână în ţară sau nu”, a continuat diplomatul.

    “În SUA, la o sută de ani după revoluţie, încă aveam de-a face cu magnaţi puternici, care controlau căile ferate, partidele politice, media – familiile Carnegie, JP Morgan… şi abia în anii ’20 am început să spargem aceste monopoluri”, a amintit Gitenstein. El s-a arătat însă optimist în privinţa viitorului României, apreciind că “este vorba de o democraţie tânără care încearcă să facă în 20 de ani ceea ce nouă în SUA ne-a luat o sută de ani. Şi au făcut progrese extraordinare.”

  • Atenţiune, pericol de prefraudare!

    Către el au mers toate avertizările, estimările de fraudă cu procente precise cu tot, reclamaţiile la Bruxelles ori Washington (anterioare referendumului) şi apoi investigaţiile asupra legalităţii votului (după referendum); către el au mers acum şi declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu, care a ieşit la rampă în această săptămână, prima din campania electorală, cu avertismentul că România “nu e un stat de drept” şi “este suspectată că nu poate organiza alegeri libere, ca urmare a fraudelor de la referendum. Vom avea de suportat ruşinea de a avea observatori OSCE” (ruşine inexistentă, altminteri, pentru SUA, Franţa sau Olanda, ţări cu alegeri monitorizate de OSCE, ca şi România în 2009).

    Ca să fie şi mai clar, consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a profeţit că dacă preşedintele Traian Băsescu ar fi suspendat încă o dată după alegeri, pe motiv că nu numeşte premierul dorit de prezumtivii câştigători (USL), UE va suspenda dreptul de vot al României, iar SUA va suspenda parteneriatul strategic. De toate aceste ameninţări pe ton ridicat profită PDL (ARD), care are astfel ocazia să nu mai pară o tabără dinainte înfrântă în alegeri şi chiar să se laude, prin şeful de campanie Adriean Videanu, că “PDL are marea şansă ca în viitorul Parlament să fie partidul cu cel mai mare număr de parlamentari”.

    În ce priveşte riscul suspendării, premierul Victor Ponta s-a arătat total împăciuitor într-un interviu pentru Le Figaro, unde a spus că o nouă tentativă de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu nu intră în calculele USL. Acasă, la Bucureşti, Ponta a făcut un nou pas spre coabitarea paşnică între palate, acceptând ca preşedintele să nu-l delege la Consiliul European din 22-23 noiembrie unde se va decide bugetul UE pentru următorii şapte ani, în ciuda faptului că de buget, în teorie, se ocupă Guvernul şi nu Preşedinţia. Nu că Ponta ar fi jertfit ceva acceptând să meargă Băsescu la Bruxelles, dacă ne gândim la experienţa şi abilitatea de care e nevoie la negocieri pentru ca România să-şi asigure viitoarele alocări de fonduri, în contextul actualei crize fiscale a UE, unde tăierile de fonduri agricole şi de coeziune preconizate acum dezavantajează ţările nemembre ale zonei euro.

  • DOSARUL FRAUDELOR LA REFERENDUM: Primii trei şefi de secţii de votare, inculpaţi pentru fraudă electorală, deferiţi justiţiei

    Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările în dosarul privind referendum din Mehedinţi şi au dispus, luni, punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor Dumitru Mirea, Liviu Cătălin Bondoc, Gheorghiţa Burcu şi Manuela Carina Micu sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 55 alin. 1 din Legea 3/2000. Potrivit rechizitoriului, în cadrul Referendumului naţional organizat pentru demiterea preşedintelui României, la Secţia de Votare nr. 170 Gârla Mare din judeţul Mehedinţi, inculpatul Dumitru Mirea, în calitate de preşedinte al secţiei, în data de 29 iulie 2012 şi în perioada anterioară acestei date, a întocmit în fals mai multe documente ale biroului electoral, respectiv procesul verbal privind rezultatele referendumului şi lista electorală suplimentară aferente urnei mobile, prin înscrierea pe această listă a aceloraşi persoane de mai multe ori sau a unor persoane care nu au formulat cerere în acest sens, urmată de introducerea în urnă a unui număr de buletine de vot egal cu cel al persoanelor înscrise în fals în această listă.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • DNA: 67 de persoane urmărite penal pentru fraude la referendum. Printre ele, observatori şi membri de partid care l-au ajutat pe Liviu Dragnea

    Procurorii anticorupţie precizează, într-un comunicat remis marţi, că au început urmărirea penală faţă 67 de persoane care au luat parte la diferite activităţi legate de desfăşurarea referendumului din 29 iulie.

    Dintre acestea, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), 49 au fost preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de complicitate la falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, prevăzută de art. 26 Cod Penal raportat la art. 55, pct. 1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

    Alte 18 persoane au fost, la referendum, observatori din partea unei organizaţii neguvernamentale, având însă şi calitatea de membri ai unui partid, aceştia fiind acuzaţi de fals în declaraţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adjunctul secretarului de stat al SUA: Ştiu că unii în România se gândesc la un nou referendum pentru înlăturarea preşedintelui

    “În mod clar, continuăm să urmărim România foarte strâns. Ştiu că unii în România se gândesc să organizeze un alt referendum, găsind astfel alte metode de a-l înlătura pe preşedinte. Trebuie subliniat din nou că trebuie respectate procedurile constituţionale. Dacă preşedintele este nepopular, iar mandatul său nu reflectă voinţa populară, atunci alegerile libere şi corecte sunt modul în care trebuie adresată aceasta. Şi dacă acesta este modul prin care România va merge mai departe, cred că credibilitatea sa ca o democraţie puternică şi partener al SUA va continua să crească”, a afirmat oficialul SUA. Declaraţia sa a fost făcută într-un briefing de presă la sfârşitul săptămânii trecute, răspunzând unei întrebări a unui jurnalist român despre ce ar trebui să facă România în viitor pentru a-şi recâştiga încrederea şi dacă Washingtonul mai este îngrijorat cu privire la situaţia din România.

    Mai multe pe mediafax.ro