BusinessMagazin

Tag: razboi

  • Tensiuni în Extremul Orient. China şi Coreea de Nord îşi agresează vecinii şi s-au tras focuri de avertizare

    Duminică, pe 25 decembrie, China a trimis 47 de avioane peste linia mediană a strâmtorii Taiwan, cea mai mare incursiune a sa în zona de apărare aeriană a Taiwanului din ultimele luni.

    CNN transmite că Beijingul îşi intensifică eforturile de normalizare a operaţiunilor militare agresive din jurul insulei ce-şi menţine autonomia. 

    Incursiunile au fost efectuate de 42 de avioane de luptă J-10, J-11, J-16 şi Su-30, două avioane de patrulare maritimă Y-8, o aeronavă KJ-500 pentru avertizare, precum şi de şapte drone militare CH-4 şi  WZ, potrivit ministerului taiwanez al Apărării.

    Acesta a adăugat că un total de 71 de avioane chineze au fost observate în jurul insulei şi că armata taiwaneză a răspuns prin trimiterea de avioane de patrulare aeriană de luptă, nave marine şi sisteme de rachete terestre.

    Şi Coreea de Nord şi-a agresat vecinul de Crăciun. violându-i spaţiul aerian cu drone. 

    Coreea de Sud a trimis imediat avioane de război şi elicoptere de atac care au tras focuri de avertizare după ce dronele nord-coreene i-au încălcat spaţiul aerian, a declarat armata sud-coreeană.

    Coreea de Sud a urmărit dronele care treceau din Coreea de Nord peste ceea ce este cunoscută drept linia de demarcaţie militară dintre cele două ţări, după ce le-a detectat pe cerul oraşului Gimpo, în jurul orei 10:25 (01:25 GMT), a transmis armata.

    În timp ce se luptau pentru a contracara dronele, un avion de atac uşor KA-1 din Coreea de Sud s-a prăbuşit la scurt timp după ce a părăsit baza sa Wonju din estul ţării, a declarat un oficial al ministerului apărării. Cei doi piloţi ai săi au reuşit să scape înainte de accident şi se află la spital.

    Ministerul Transporturilor din Coreea de Sud a declarat mai devreme că zborurile de pe aeroporturile Incheon şi Gimpo au fost suspendate în urma unor solicitări din partea armatei, transmite The Guardian. 

    În 2022 s-au petrecut cele mai tensionate incidente în Extremul Orient din ultimele decenii. China a înconjurat Taiwanul după vizita fostului speaker american din Congres  Nancy Pelosi, iar Coreea de Nord a testat rachete balistice şi a efectuat manevre aeriene, încălcând spaţiul aerian al Japoniei şi Coreii de Sud. După cinci decenii, pacea din Extremul Orient pare să fie compromisă ca urmare a actelor de agresiune comise.

    În 2023 se împlinesc 50 ani de la încheierea acordurilor de la Paris care au negociat finalizarea războiului din Vietnam (1955-1975, Statele Unite intervenind între anii 1965 şi 1973) şi 70 ani de la încetarea războiului dintre Coreea de Nord şi Coreea de Sud (1950-1953).

    Războiul din Vietnam şi războiul din Coreea au fost cele mai sângeroase conflicte derulate pe durata Războiului Rece dintre SUA şi URSS, respectiv RPC, rezultând moartea a 5 milioane de persoane în total între anii 1950 şi 1975. 

     

  • Războiul din Ucraina, ziua 307. Zelenski va primi Premiul pentru Libertate de la Lituania / Ucraina mizează pe forţă pentru a elibera peninsula Crimeea / Iurii Ihnat, purtătorul de cuvânt al Forţelor Aeriene: Atacul cu drone asupra Rusiei este consecinţa invadării Ucrainei

    Ucraina a lansat un atac surpriză asupra unei baze din interiorul Rusiei. Ministerul rus al Apărării a declarat luni că trei soldaţi ruşi au murit. Autorităţile ucrainene spun că este vina Rusiei.

    Lituania îl premiază pe Zelensky

     
    Lituania l-a invitat pe preşedintele Volodymyr Zelensky în ţară pentru a-i înmâna Premiul pentru Libertate în cadrul unei ceremonii care va avea loc în parlamentul ţării pe 13 ianuarie, Ziua Apărătorilor Libertăţii Lituaniei.
     
    „Am trimis deja o invitaţie oficială şi vom vedea care va fi decizia. Cu toate acestea, evident, nu este foarte realist să ne aşteptăm că va accepta”, a declarat Viktorija Cmilyte-Nielsen, preşedintele Seimas, parlamentul lituanian. 
     
    Zelensky primeşte recunoaştere pentru leadershipul său în faţa invaziei Rusiei în Ucraina. 
     
    „În calitate de preşedinte al Ucrainei, el a fost în fruntea acestei lupte pentru libertate, inspirând milioane de oameni din Ucraina prin conducerea şi exemplul său personal de a rezista şi de a nu se preda şi, de asemenea, a unit întreaga comunitate globală împotriva regimului criminal al lui Putin”, a declarat Cmilyte-Nielsen la anunţarea câştigătorului premiului la mijlocul lunii decembrie. 
     
    Premiul pentru Libertate, instituit de parlamentul lituanian în 2011, rpremiază „persoane şi organizaţii pentru realizările şi contribuţia lor la apărarea drepturilor omului, dezvoltarea democraţiei şi promovarea cooperării internaţionale pentru cauza autodeterminării şi suveranităţii naţiunilor din Europa Centrală şi de Est”.
     

    Guvernator: Peste 60% din infrastructura din Bakhmut a fost avariată sau distrusă

    Guvernatorul regiunii Doneţk, Pavlo Kyrylenko, a declarat la 26 decembrie că peste 60% din infrastructura din oraşul Bakhmut, care a fost locul unor lupte intense, este parţial sau complet distrusă.
     
    “Rusia bombardează în mod constant infrastructura din Bakhmut. Inamicul menţine tactica pământului pârjolit”, a declarat el. 
     

    Iurii Ihnat, purtătorul de cuvânt al Forţelor Aeriene: Atacul cu drone asupra Rusiei este consecinţa invadării Ucrainei 

     
     
    Dacă ruşii au crezut că războiul nu îi va afecta, s-au înşelat”, a declarat Ihnat. 
     
    Canalele locale ruseşti Telegram au raportat explozii şi sirene de raid aerian în Engels în dimineaţa zilei de luni. 
     
    Ministerul rus al Apărării a declarat că apărarea aeriană a doborât o dronă ucraineană în apropierea bazei aeriene Engels, iar trei militari au murit din cauza căderii resturilor dronei. 
     
    Oraşul Engels este situat în regiunea rusă Saratov, la aproximativ 730 de kilometri sud-est de Moscova şi la sute de kilometri de Ucraina.
     
    Bombardierele cu rază lungă de acţiune Tu-95 pe care Rusia le staţionează la Engels formează o componentă semnificativă a arsenalului său nuclear strategic. 
     
    Oficialii ruşi au acuzat anterior Ucraina pentru exploziile de la baza aeriană Engels şi de la aerodromul Dyagilyaevo, de lângă Riazan, din 5 decembrie, care au ucis trei persoane şi au avariat două bombardiere grele Tu-95. 
     
    Ucraina nu a confirmat şi nici nu a negat responsabilitatea sa pentru aceste incidente. 
     
    Ministerul britanic al Apărării a calificat presupusele atacuri drept „unele dintre cele mai semnificative eşecuri din punct de vedere strategic ale protecţiei forţelor ruseşti”.
     

    Trei soldaţi ruşi au murit în urma unui atac cu drone ucrainene asupra unei baze aeriene cruciale din interiorul teritoriului rus, a anunţat Moscova

     
    Potrivit Ministerului Apărării, o dronă ucraineană a fost doborâtă luni dimineaţa devreme în apropierea bazei Engels, dar căderea unor resturi a ucis trei soldaţi.
     
    Atacul este al doilea asupra bazei aeriene Engels, situată la aproximativ 500 km de graniţa ucraineană.
     
    La începutul acestei luni, trei militari au fost ucişi şi două avioane au fost avariate în timpul unui aparent atac cu drone ucrainene asupra bazei aeriene Engels.
     
    Ministerul rus al Apărării a declarat că niciun avion nu a fost avariat în urma atacului de luni. Informaţiile nu au putut fi confirmate în mod independent de presă.

  • Alianţa proscrişilor: Rusia şi noul ei cel mai bun prieten Iranul colaborează intens pentru a se pune la adăpost de sancţiunile occidentale. Va duce aceasta la prelungirea războiului din Ucraina şi va ajuta Iranul să-şi dezvolte arme nucleare?

    Rusia şi-a găsit un sprijn de nă­dej­de în Iran şi viceversa, ambele ţări fiind izolate de Occident, prima pentru că a invadat Ucraina, a doua pentru că ajută militar Moscova, că reprimă prin vio­lenţe proteste de stradă care au ca scop garan­tarea unor libertăţi de bază ale omului şi pentru că îşi dezvoltă propria armă nucleară.

    Este o nouă încercare a Moscovei de a schimba echilibrul din ordinea mondială după ce Uniunea Economică Eurasiatică, răspunsul rusesc la UE, a arătat cât de limitată poate fi cooperarea Rusiei cu vecinii ei, iar alianţa cu China şi-a arătat şi ea limitele, deşi este con­siderată în continuare periculoasă pentru Occident.

    După ajutorul militar furnizat de Iran Rusiei pentru războiul din Ucraina, cola­borarea dintre cele două state a căpătat avânt prin dezvoltarea unei noi rute de transport transcontinental care se întinde de pe teritoriul rusesc din estul Europei până la Oceanul Indian. Este un pa­saj lung de 3.000 de kilo­metri ferit de orice interven­ţie străină, după cum scrie Bloomberg.

    Astfel, cele două ţări s-au angajat să cheltuiască miliarde de dolari pentru grăbirea trans­portului de mărfuri pe calea fluviilor şi căilor ferate care ies la Marea Caspică, vecinul amândurora. Datele de geolocare arată zeci de vapoare ruseşti şi iraniene, inclu­siv unele supuse sancţiunilor, folosind deja ruta. Tinţa finală sunt eco­nomiile mari şi cu creştere rapidă din Asia. „Este vorba de stabilirea unor lanţuri de aprovizionare imune la sancţiuni“, spu­ne Maria Şagina, analist la International Institute for Strategic Studies din Londra. Coridorul va permite Rusiei să scurteze drumul pe mare până în Asia cu mii de kilometri.

    La capătul nordic al traseului este Marea Azov, aflată între Crimeea şi gura de vărsare a fluviului Don. Prin cuceririle militare din Ucraina, Rusia a transformat Marea Azov într-un lac rusesc. De acolo, pe mare, pe canale şi pe căi ferate ruta trece prin centrele comerciale şi industriale iraniene şi apoi iese la Oceanul Indian.

    În septembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a explicat că ruta „va da companiilor ru­seşti noi oportunităţi de a intra pe pieţele din Iran, India, Orientul Mijlociu şi Africa. Şagina estimează că Rusia şi Iran investesc până la 25 de miliarde de dolari pe partea continentală a drumului care va ajuta aceste ţări să exporte produse pe care Vestul le interzice.

    Prima bănuială este că pe acolo vor fi exportate arme. Apoi, vasele care navighează pe Don şi Volga transportă de obicei materii prime agricole şi energetice – Iran este al treilea importator ca mărime de grâu rusesc. Cele două ţări au anunţat în ultimul timp mai multe acorduri de afaceri pentru comerţul cu turbine de gaze, chimicale, medicamente şi componente auto şi pentru producţia în comun de maşini.

    La discuţiile bilaterale privind ultimul aspect au participat cei doi constructori auto iranieni Iran Khodro şi Saipa.

    Cel mai nou model de maşină din Rusia este o copie a unuia din China, asamblat cel mai probabil cu componente chinezeşti. De aceea este posibil ca în colaborarea din sectorul auto Iranul să devină furnizor de piese pentru producătorii de maşini din Rusia, rupţi de lanţurile de aprovizionare din Vest.

    De asemenea, Rusia este furnizor de combustibil nuclear şi componente pentru reactorul iranian de la Bushehr. Moscova caută să compenseze astfel pentru ruperea relaţiilor comerciale cu Europa, care înainte de războiul din Ucraina era cel mai mare partener comercial al ei, şi să evite sancţiunile occidentale. Banii urmează şi ei cursul mărfurilor. Săptămâna aceasta, banca rusă de stat VTB a anunţat că va începe să furnizeze servicii de transferuri financiare între Rusia şi Iran. Noua prietenie merge şi mai departe. În iulie, compania naţională de petrol a Iranului NIOC şi gigantul rus de gaze Gazprom au semnat un memorandum de înţelegere de 40 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea de câmpuri de petrol şi gaze în Iran şi a unui proiect de gaze naturale lichefiate. Oficialităţi iraniene au menţionat şi discuţii cu Rusia despre producţia în comun de aeronave de pasageri, dar nu au oferit mai multe detalii în afară de faptul că ar putea fi un avion de 70-150 de locuri. Anterior, preşedintele iranian Ebrahim Raisi a dat ordin pentru producerea unor astfel de avioane în fabricile iraniene. Iranul a mai avut astfel de planuri, dar acestea nu au progresat. Planuri sunt, dar cel mai probabil nu vor readuce Rusiei ce a pierdut prin izolarea de Vest. Iranul este o economia mult prea mică şi nesigură politic şi mai ales financiar – nici până acum nu a reuşit să-şi plătească datoriile către Rusia pentru centrala nucleară de la Bushehr – şi de aceea eforturile Moscovei par mai degrabă disperate.

     

     

     

  • Invadatorii se dau singuri de gol: Vom lua înapoi teritoriile din Marea Negre care au aparţinut Imperiul Rus

    Când i s-a atras atenţia că vrea refacerea vechilor graniţe ale URSS, preşedintele Rusiei a negat cu tărie, susţinând că nu vrea refacerea imperiului, ci doar rezolvarea unui caz punctual: Ucraina.

    Rusia nu vizează doar Ucraina, ci are gânduri de mărire, intenţii dezvăluite de Occident încă de pe 24 februarie. Deşi Putin a negat că vrea refacerea Imperiului Rus, oamenii puşi de el la conducere în Ucraina spun altceva.

    „Una dintre priorităţile pentru 2023 este întoarcerea în ţară a tuturor teritoriilor din Marea Neagră care au fost incluse în Imperiul Rus în secolul al XVIII-lea”, susţine şeful guvernului de ocupaţie al regiunii Herson din Ucrain, Vladimir Saldo, pentru Rusia 24 TV, relatează presa rusă.

    Nu există limite pentru finanţarea forţelor armate, vom da armatei „orice cere”, a afirmat astăzi preşedintele rus, Vladimir Putin, citat de Tass.

    Forţele armate ruse îşi îndeplinesc datoria în cursul operaţiunii militare speciale a Rusiei în Ucraina, cu curaj şi constant, îndeplinind pas cu pas sarcinile care le-au fost încredinţate, a mai spus preşedintele rus, Vladimir Putin, vorbind la consiliul ministerului rus al apărării, potrivit informaţiilor agenţiei de presă ruse RIA Novosti.

    „Soldaţii, sergenţii şi ofiţerii noştri luptă pentru Rusia cu curaj şi persistenţă, cu încredere, rezolvând pas cu pas sarcinile atribuite, iar aceste obiective vor fi cu siguranţă atinse”, a spus Putin.

  • Rusia pierde din ce în ce mai mulţi soldaţi. Ultimele cifre

    Putin continuă să trimită soldaţi ruşi la moarte, în numele unei dorinţe sinistre: numărul celor ucişi de la începutul invaziei este într-o continuă creştere. 

    Statul Major General al Ucrainei a raportat joi că Rusia a pierdut100.400 de soldaţi începând cu prima zi de război, 24 februarie. 

    De asemenea, invadatorii au pierdut 3.003 tancuri, 5.981 de vehicule de luptă blindate, 4.615 vehicule şi rezervoare de combustibil,1.978 de sisteme de artilerie, 413 sisteme de rachete cu lansare multiplă, 212 sisteme de apărare aeriană, 283 de avioane, 267 de elicoptere, 1.693 de drone şi 16 ambarcaţiuni.

     

  • Putin îşi pune contestatarii la zid: Complexul hotelier al miliardarului Oleg Deripaska de la Soci, confiscat în urma unui ordin judecătoresc din Rusia. Miliardarul este unul dintre cei mai duri critici ai liderului de la Kremlin în urma invaziei din Ucraina

    Un tribunal rus a ordonat confiscarea unui complex hotelier de lux deţinut de miliardarul Oleg Deripaska, unul dintre puţinii oligarhi care au criticat războiul preşedintelui Vladimir Putin în Ucraina. Decizia reprezintă un semn al presiunii cu care se confruntă magnaţii ţării de la începerea invaziei, a raportat Financial Times.

    Disputa juridică, în urma unei cereri iniţiale înaintate de un centru ştiinţific şi educaţional patronat de Putin, este anterioară invaziei şi nu are o legătură aparentă cu criticile lui Deripaska la adresa războiului, pe care acesta l-a numit drept “o mare nebunie”.

    Însă ordinul judecătoresc de confiscare a complexului hotelier Imeretinskiy şi a portului de agrement din Soci, în valoare de 1 miliard de dolari, a venit după ce Kremlinul i-a cerut lui Deripaska să nu mai critice războiul, potrivit a două persoane familiarizate cu această chestiune.

    “Kremlinul i-a cerut să se calmeze”, a declarat un apropiat al lui Deripaska.

    Deripaska se află sub incidenţa sancţiunilor americane din 2018 din cauza legăturilor sale cu Kremlinul. Dar magnatul din domeniul metalelor este cel mai proeminent dintre puţinii lideri de afaceri ruşi care şi-au exprimat dezgustul faţă de războiul generat de Putin în Ucraina. “Avem nevoie de pace cât mai curând posibil, deoarece am depăşit deja punctul critic al problemei”, a scris el pe Twitter în martie.

    Kremlinul i-a cerut să îşi atenueze criticile în aceeaşi lună, potrivit unei alte persoane apropiate oligarhului, repetând solicitarea încă o dată de atunci.

    Deşi mulţi oligarhi se opun în privat războiului, un număr restrâns dintre aceştia aleg să comenteze public problema. Mai multe persoane influente din Rusia au declarat pentru Financial Times că le este teamă să nu fie în dezacord public cu Kremlinul, invocând posibilitatea unor repercursiuni grave pentru ei şi afacerile lor.

    Cu toate acestea, în iunie, Deripaska a avertizat că “distrugerea Ucrainei ar fi o greşeală colosală”, chiar dacă s-a ferit să-l critice personal pe Putin.

    Două săptămâni mai târziu, Teritoriul Federal Sirius, un cluster ştiinţific, educaţional şi turistic înfiinţat sub patronajul lui Putin, a intentat trei procese împotriva RogSibAl, compania lui Deripaska care deţine complexul Imeretinskiy.

    Decizia lui Putin din 2020 de a acorda Sirius statutul de teritoriu federal – oferindu-i propriul guvern şi buget – reprezintă, de fapt, trecerea RogSibAl sub patronajul TFS. Clusterul ştiinţific şi complexul hotelier sunt adiacente unul altuia pe coasta Mării Negre.

    Fundaţia mamă a Sirius, Talent and Succes, este co-deţinută de Serghei Roldugin, un violoncelist prieten al lui Putin, care este şi naşul fiicei preşedintelui, Maria. Putin este preşedinte al consiliului de supraveghere al Talent and Success. Statele Unite l-au descris pe Roldugin ca fiind “custodele” averii “offshore” a lui Putin atunci când l-au plasat sub sancţiuni în iunie.

    Un purtător de cuvânt al lui Deripaska nu a răspuns la apelul făcut de FT. Nici Sirius şi nici biroul procurorului general al Rusiei nu au răspuns la cererile de comentarii.

  • Război, inflaţie, crize şi vacanţe şi „Mare e lumea“

    Din punct de vedere jurnalistic, 2022 nu a fost un an rău, ci dimpotrivă, chiar a fost un an foarte bun. Unde mai poţi să te întâlneşti într-un singur an cu pandemie, război, inflaţie, creşterea dobânzilor, vacanţe, muncă remote etc.

    După doi ani de pandemie, 2020-2021, în 2022 ar fi trebuit să punem punct acestui eveniment kafkanian, care nici acum nu ştim ce a fost – o problemă a globalizării şi a mişcării libere a persoanelor, un experiment ca să vadă cineva cum rezistăm închişi în casă chiar şi câteva luni, o conspiraţie mondială etc.

    Ironic, Putin, preşedintele Rusiei, ne-a scăpat de pandemie odată cu invadarea militară a Ucrainei, la finalul lunii februarie şi declanşarea unui război care nu am crezut că este posibil să se întâmple în secolul XXI în Europa, o zonă care se bucură de câteva decenii de linişte, pace şi burghezie.

    Războiul ne-a adus explozia preţurilor la energie, apariţia inflaţiei după 30-40 de ani, creşterea rapidă a dobânzilor etc. şi toată lumea a fost dată peste cap.

    Ceea ce este bine este că viaţa îşi urmează cursul, ne-am obişnuit deja cu războiul de lângă noi, ne-am familiarizat cu creşterile de preţuri şi ratele mai mari pentru creditele luate de la bancă, experimentăm acum un nou model în care trăim în criză, dar companiile nu numai că nu dau oameni afară, dar se şi luptă pentru ei, mergem în vacanţă – şi nu o singură dată, ci de mai multe ori –, corporatiştii reluându-şi bunul obicei de citybreakuri. Peste tot în lume auzim celebra melodie a lui Costi Ioniţă – Mare e lumea.

    Finalul de an este un bun prilej pentru a mă uita puţin în spate la ceea ce am scris, încercând să surprind ceea ce se întâmplă în jurul meu, în lumea corporatistă care câştigă teren. Aşa că vă invit să citiţi titlurile articolelor pe care le-am scris în 2022 în Business Magazin, în ultima pagină a revistei.

    1. Unde au dispărut toţi angajaţii? Generaţia milenialilor nu mai vrea să stea în chirie şi începe să cumpere case! Trebuie să acceptăm taxe mai mari pentru a finanţa sistemul de sănătate şi de pensii!

    2. Creşte inflaţia, cresc dobânzile, cresc preţurile la apartamente

    3. De ce noile generaţii încep să fie nemulţumite de capitalism: americancele au ajuns să-şi vândă ovulele pentru a-şi plăti datoriile şcolare

    4. Nu ştim câţi români au plecat din ţară, 4 sau 5 milioane, dar am întâlnit doi români care s-au întors acasă

    5. În timp ce companiile caută cu disperare angajaţi, românii vor să-şi schimbe jobul, să se odihnească mai mult, să aibă salarii mai mari, să se dezvolte personal şi să aibă un coach

    6. Cei care „fură” angajaţi gata pregătiţi trebuie să fie penalizaţi

    6. Faptul că termini o facultate cu o anumită specializare, dar ulterior te duci într-o altă zonă, reprezintă un punct forte pentru companii

    7. Lipsa de middle management costă

    8. RĂZBOIUL DE LÂNGĂ NOI

    9. CE ÎNSEAMNĂ PENTRU COMPANIILE ROMÂNEŞTI ATUNCI CÂND FONDATORII ÎMPLINESC 70 DE ANI

    10. CE SENS ARE SĂ TE LUPŢI ŞI SĂ-ŢI PIERZI VIAŢA ŞI PACEA BURGHEZĂ?

    11. BĂNCILE DIN ROMÂNIA AU AJUNS CA BĂNCILE DIN ELVEŢIA

    12. Dar eu de ce nu am făcut bani? Eu de ce nu am ajuns director?

    13. BLESTEMUL ROMÂNICA: PROBLEMA CEA MAI MARE A NOASTRĂ ESTE LEGATĂ DE OPINIA PE CARE O AVEM NOI DESPRE ROMÂNIA, DESPRE NOI

    14. BINE CĂ S-A PRĂBUŞIT U.R.S.S!

    15. Globul de sticlă în care trăiau corporatiştii din noua generaţie se va sparge

    16. TU TE-AI FI ANGAJAT PE TINE LA 20 DE ANI, AŞA CUM ERAI ATUNCI?

    17. CE CREŞTERE SALARIALĂ AR CERE CINEVA CA SĂ-ŞI SCHIMBE JOBUL DE LA O COMPANIE CU BRAND LA O FIRMĂ FĂRĂ NUME? DE LA 50%  LA CHIAR 100%!

    18. Tu ai lucrat trei ani pentru americani, ce-ai învăţat de la ei? Americanii nu-şi contestă şefii şi deciziile lor, la noi tot timpul se comentează şi se contestă deciziile

    19. În timp ce noi aruncăm cu pietre în sistemul educaţional românesc, profesorii din SUA caută „cu lupa” studenţi români, pentru că ştiu că sunt pregătiţi şi au idei bune

    20. Oportunităţile de creştere sunt mai mari în România decât în Germania sau într-o altă ţară vestică. Sunt români care nu câştigă în Italia, Germania, Grecia, Spania 1.000 de euro net, cât câştigă în ţară

    21. EU TREBUIA SĂ FAC ORICE CA SĂ RĂMÂN ÎN BUCUREŞTI. NU AVEAM ALTĂ ALTERNATIVĂ, NU PUTEAM SĂ MĂ ÎNTORC ACASĂ

    22. Cei care vin acum la interviu întreabă imediat după salariu ce cursuri vor primi din partea companiei (gratis), în plus, spun că vor timp liber, nu vor să muncească peste program şi nu vor să „moară” pentru companie

    23. CE  ROST/SENS ARE SĂ PUI BANI DEOPARTE ACUM, CÂT EŞTI TÂNĂR? CE SĂ FACI CU EI LA PENSIE, CÂND EŞTI BĂTRÂN, PENTRU CĂ ATUNCI NU PREA POŢI SĂ MAI FACI NIMIC!

    24. Multe firme de IT străine care vin în România nu fac nimic inovator pentru industria de aici, ci doar recrutează programatori pe care îi plasează la clienţi

    25. MAI IMPORTANT DECÂT MEDALIILE CÂŞTIGATE DE DAVID POPOVICI

    26.Dacă liderul de mâine este văzut mai degrabă ca un psiholog, cine mai obţine rezultate?  

    27. De la ce nivel merită să laşi totul ca să te faci antreprenor?

    28. Ai o afacere sau ai un brand?

    29. ANGAJAŢII TREBUIE SĂ AJUNGĂ CA NIŞTE PIESE DE SCHIMB, SĂ NU MAI CONTEZE PROBLEMELE LOR PERSONALE

    30. „Cred că e o moştenire culturală tâmpită ideea că străinii sunt mai tari ca noi”

    31. PE CINE ŞTII, CU CE CLIENŢI POŢI SĂ VII, CE BUSINESS ÎMI ADUCI, CÂT DE REPEDE POŢI OBŢINE REZULTATE. RESTUL NU CONTEAZĂ

    32. Nu toată lumea vrea şi poate fi antreprenor. Dar şi antreprenorii au nevoie de lideri care să le conducă afacerile

    33. CUM ESTE SĂ PRIMEŞTI O BURSĂ PENTRU A RENUNŢA LA ŞCOALĂ?

    34. Atenţie la ce sistem de educaţie ne dorim!

    35. Unde vezi tu criză?

    36. SĂ SE ÎNCHIDĂ MALLURILE MAI DEVREME. SĂ NU MAI VINĂ INVESTIŢII. SĂ SE MĂREASCĂ SALARIILE

    37. DACĂ CEI CARE FAC BUSINESS NU VOR SĂ VORBEASCĂ DESPRE CEEA CE FAC CU VOCE TARE, DE UNDE SĂ OBŢINĂ TÂNĂRA GENERAŢIE EDUCAŢIE DE BUSINESS?

    38. Dacă ar fi să dai timpul înapoi, ai mai dori să te faci antrepreor, ai vrea să intri într-o afacere? Eu n-aş mai lua-o de la capăt, niciodată! 

    39. NU ESTE BINE SĂ OBŢII PROFIT ÎN ASTFEL DE VREMURI

    40. SĂ NU NE DORIM SĂ AJUNGEM CA GENERAL ELECTRIC

    41. REDUCEREA FLUCTUAŢIEI DE PERSONAL ŞI GUNOIUL, INDICATORI PENTRU CRIZĂ

    42. TREBUIE SAU NU PĂRINŢII DIN ROMÂNIA SĂ LE ASIGURE COPIILOR BANI CA SĂ-ŞI CUMPERE UN APARTAMENT SAU CA SĂ DEA AVANSUL?

    43. CE PĂRERE AU LIDERII DE BUSINESS DIN ROMÂNIA DESPRE EI: AMBIŢIOŞI, WORKAHOLICI, REZISTENŢI LA IDEILE NOI DIN CAUZA FRICII DE EŞEC, IAR LA PENSIE VOR SĂ DEVINĂ CONSULTANŢI.    ■

    Această opinie a apărut prima dată pe Business Magazin. 

  • Statul Major General anunţă câţi soldaţi ruşi au fost ucişi de la începutul invaziei

    Statul Major General: Rusia a pierdut 94.760 de soldaţi în Ucraina din 24 februarie.  

    Statul Major General al Ucrainei a raportat luni că Rusia a pierdut 94.760 de soldaţi.

    De asemenea, 2.966 de tancuri, 5.928 de vehicule blindate de luptă, 1.929 de sisteme de artilerie, 397 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 211 sisteme de apărare aeriană, 264 de elicoptere, 281 de avioane, 1.617 drone şi 16 ambarcaţiuni.

  • Statul Major General anunţă câţi soldaţi ruşi au fost ucişi de la începutul invaziei

    Statul Major General: Rusia a pierdut 94.760 de soldaţi în Ucraina din 24 februarie.  

    Statul Major General al Ucrainei a raportat luni că Rusia a pierdut 94.760 de soldaţi.

    De asemenea, 2.966 de tancuri, 5.928 de vehicule blindate de luptă, 1.929 de sisteme de artilerie, 397 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 211 sisteme de apărare aeriană, 264 de elicoptere, 281 de avioane, 1.617 drone şi 16 ambarcaţiuni.

  • Vladimir Putin aduce din nou arsenalul nuclear in discuţie: Liderul de la Kremlin susţine că deşi armele nucleare reprezintă un factor de descurajare, riscul unui război în lume care să le împlice este în creştere

    Preşedintele Vladimir Putin a calificat arsenalul nuclear al Rusiei drept un “factor de descurajare” în conflicte, fără a se angaja să fie primul care să le folosească, scrie Bloomberg.

    Avertizând că ameninţarea unui război nuclear în lume este în creştere, Putin a reiterat că Rusia se va apăra şi îşi va apăra aliaţii “cu toate mijloacele aflate la dispoziţie, dacă va fi necesar”. În comentariile televizate de miercuri la o reuniune a unui consiliu pentru drepturile omului de la Kremlin, el a acuzat SUA şi aliaţii săi că fac ameninţări nucleare.

    “Nu le vom flutura ca pe o lamă de ras în faţa întregii lumi, dar, bineînţeles, pornim de la faptul că ele sunt acolo”, a spus el despre arsenalul rusesc. “Acesta este în mod natural un factor de descurajare, nu provoacă extinderea conflictelor, ci un factor de descurajare şi sper că toată lumea înţelege acest lucru.”