Tag: raspuns

  • Doi români povestesc cum e să lucrezi pentru cel mai dorit angajator din lume

    Pe Ana şi pe Dănuţ i-am cunoscut la München, în noul sediu al Google. Ne-am dat întâlnire într-una dintre cafenelele pentru angajaţi, unde am văzut cum mai mulţi barista experimentaţi se ocupă de spuma pentru latte-ul fiecărui angajat. Ana Oprea are 27 de ani şi lucrează la Google de un an. Dănuţ Enochioiu are 31 de ani şi lucrează de patru ani pentru compania americană.

    I-am întrebat pe Ana şi pe Dănuţ cum au ajuns să lucreze pentru una dintre cele mai mari companii din lume. „Am făcut calculatoare la Politehnică, iar la jumătatea studiilor am decis să mă specializez în infrastructură şi securitate. Am lucrat doi ani în consultanţă, ceea ce mi-a plăcut foarte mult, dar am vrut să lucrez mai mult pe partea de infrastructură, aşa că am ajuns la Google, unde lucrez pe developer infrastructure, infrastructura care permite tuturor inginerilor de aici să scaleze codul atât pentru zece utilizatori, cât şi pentru zece milioane de utilizatori“, povesteşte Ana: „La Google mi-a plăcut că am proiecte interesante, colegi de la care am foarte multe de învăţat şi mediul; e un mediu care îţi dă probleme complexe să rezolvi, care te face să te gândeşti din alte perspective, la metode noi de a găsi soluţii.“

    „Eu am fost întotdeauna pasionat de calculatoare, la 4-5 ani mi-au luat ai mei un HC, unul din alea făcute în România. Ai fi crezut că dacă am fost de mic pasionat şi am fost la concursuri, o să mă duc direct la facultatea de calculatoare, o să ştiu ce vreau să fac şi aşa mai departe. Ei bine, nu. Când am terminat liceul,  nu prea ştiam ce vreau să fac, îmi plăceau calculatoarele, dar îmi plăcea şi dreptul, aşa că în final am decis să fac trei facultăţi: calculatoare, drept şi pshihologie. Ştiu, se potrivesc ca nuca-n perete“, spune Daniel Enăchioiu râzând. „La examene era mai greu, pentru că trebuia să evaluez strategic la ce examene pot să ajung măcar. În orice caz, am terminat două dintre cele trei facultăţi şi m-am gândit că îmi plac calculatoarele atât de mult încât n-aş vrea să fac un job din asta, am zis că aş prefera să păstrez programarea ca un hobby şi să am o altă activitate, aşa că am decis să devin judecător.“

    Nu a devenit magistrat, deoarece a greşit un singur răspuns la examen. Aşa că a decis să termine şi cea de-a treia facultate, cea de la Politehnică.  Între timp a fost invitat de Microsoft la un interviu şi a decis să accepte oferta americanilor. „M-am uitat, comparativ, cam ce oferte aş putea să iau şi din România. Era diferenţă mare“, povesteşte Dănuţ, căruia Microsoft i-a oferit un job pentru Vancouver şi apoi pentru Redmond şi a lucrat trei ani la ei. Ulterior, a fost contactat de către Google şi i s-a oferit un job în Europa. „Am spus de ce nu, hai să încerc şi altceva, nu eram decis neapărat pe München, am zis că merg unde se nimereşte. Şi aşa am ajuns aici.“

    L-am întrebat pe Dănuţ dacă ar putea avea din nou sentimentul pe care l-a avut în Statele Unite, şi anume că e timpul să schimbe ceva. „Păi cine zice că nu-l am?“, mi-a răspuns râzând. „Dar la Google sunt atât de multe oportunităţi diferite, atât de multe alte lucruri pe care pot să le faci; în general, nu te aştepţi ca acelaşi om să lucreze la acelaşi proiect ani de zile. Eu am schimbat, în patru ani, cam 5 sau 6 proiecte complet diferite. Cinci limbaje de programare diferite, de la super frontend la super backend, e greu să te plictiseşti.“

    Ana pare să fie de aceeaşi părere: „După ce afli tot ce e de aflat despre proiectul la care lucrezi eşti încurajat să schimbi, să te apuci de ceva cu totul nou. Poate să fie chiar ceva în acelaşi departament sau o cu totul altă tehnologie. Ştiu persoane care au schimbat proiecte, chiar birouri sau continente şi lucrează de zece ani la Google, fiind în continuare fericiţi.“

    Cât de repede au reuşit cei doi să se adapteze la cultura Google? Ei bine, explică cei doi, lucrurile sunt puţin mai complicate. „Când vii aici, volumul de cunoştinţe care se îndreaptă spre tine e uriaş, simţi că ai enorm de mult de învăţat, că totul este o provocare. Pe de altă parte, toată lumea ştie că asta este situaţia, aşa că nu se pune presiune pe tine. Durează un timp să îţi formezi relaţiile cu o echipă, dar la Google suntem oarecum tot timpul în starea asta, pentru că echipele se schimbă tot timpul, proiectele se schimbă tot timpul. Anul trecut lucram cu alţi oameni, acum doi ani cu alţii, la unele proiecte echipa era de 20 de oameni, la altele eram doar doi oameni care lucram unul lângă altul“, spune Dănuţ. Iar tânăra sa colegă ţine să îl completeze: „În plus, ai un sentiment de umilinţă când începi, ai impresia că toată lumea e de 100 de ori mai deşteaptă decât tine; e un sentiment care mie, sincer, îmi place. Pentru că apoi o să vină următoarea persoană nouă în echipă şi o să-ţi dai seama că ştii deja răspunsul la anumite întrebări. Tot timpul ai aceste două poziţii: cineva îţi este mentor şi tu eşti mentor, la rândul tău, pentru altcineva.“

  • În ce mod va afecta Brexit-ul producţia serialului “Game of Thrones”. Răspunsul HBO către fani – VIDEO

     HBO afirmă că Brexit nu va avea impact asupra filmărilor seriei ‘Game Of Thrones’.‘GOT’ este filmat în Irlanda de Nord şi se credea că este fondat parţial prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

    Cu toate acestea, canalul de televiziune HBO a exprimat că fanii Game of Thrones nu trebuie să îşi facă griji că serialul lor preferat va fi afectat de deciziile britanicilor, întrucât reţeaua de televiziune nu a primit fnanţare de la Fondul respectiv, în niciun caz pentru ultimele sezoane. “Nu anticipăm că rezultatul Referendumului UE va avea vreun impact financiar asupra producţiei HBO a Game of Thrones,” , a precizat HBO într-o declaraţie.

    Potrivit Entertainment Weekly, serialul nu primeşte fonduri sau stimulente fiscale de la alte programe regionale. În timpe ce ‘GOT’ nu are de ce să-şi facă griji, rezultatul ar putea avea un efect global devastator asupra industriei britanice de film şi de televiziune.

    Într-o declaraţie pentru The Hollywood Reporter, Michael Ryan, preşedintele asociaţiei comerciale din industria de divertisment global, Independent Film & Television Alliance, a declarat: “Această decizie ne-a spulberat instituţia. Începând de azi, nu putem şti cum va funcţiona relaţia noastră cu coproducătorii, finanţatorii sau distribuitorii, dacă noi taxe vor fi puse pe activităţile noastre din restul Europei sau cum se va face finanţarea producţiilor fără niciun ajutor din partea agenţiilor europene de finanţare.”

    Serialul “Urzeala tronurilor”, premiat cu Emmy şi bazat pe romanele lui George R. R. Martin, a fost cel mai piratat serial de televiziune din anul 2015, cu aproximativ 14,4 milioane de downloadări ilegale, conform variety.com.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boris Johnson temperează tonul: Marea Britanie nu trebuie să se grăbească să părăsească UE

    Marea Britanie nu trebuie să se grăbească să iasă din Uniunea Europeană, afirmă Boris Johnson, posibilul viitor premier britanic, unul dintre liderii mişcării favorabile Brexit.

    “Cred că alegătorii au căutat în inimi şi au găsit răspunsul că a venit vremea să reia controlul de la o Uniune Europeană care a devenit prea îndepărtată, prea opacă şi prea puţin responsabilă în faţa oamenilor”, a spus Boris Johnson, huiduit la primul discurs după decizia de părăsire a UE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Această temă pentru acasă a unui copil de 10 ani a uimit Internetul. ”Matematicienii încă nu mi-au răspuns”

    Itemul cere să se “calculeze perimetrul formelor rectilinii compozite”.

    Încurcat de întrebare, copilul şi-a întrebat tatăl, care a fost şi el derutat de întrebare, în ciuda faptului că deţinea calificări în matematică şi economie.

    Tatăl copilului a postat întrebarea pe Facebook, în speranţa că va obţine o rezolvare corectă  a problemei. Până acum, doar câţiva oameni au reuşit să o rezolve.

    Vezi aici tema pentru acasă a copilului de 10 ani care a uimit Internetul. ”Matematicienii încă nu mi-au răspuns”

  • Ţara care le interzice şefilor să îşi mai deranjeze angajaţii după orele de program

    Ar trebui guvernul să intervină şi să reglementeze modul în care angajaţii sunt obligaţi să răspundă la mail-uri?
     
    În Franţa, răspunsul la această întrebare pare să fie da; Partidul Socialist al lui Francois Hollande e pe cale să voteze o lege care va da angajaţilor, pentru prima oară, “dreptul de a se deconecta”, scriu cei de la BBC.
     
    Companiile cu mai mult de 50 de angajaţi vor fi obligate să prezinte un plan care să conţină orele (în special seara şi în weekend) în care angajaţii nu sunt obligaţi să răspundă la mesajele electronice.
     
    Chiar dacă reacţiile din alte state membre UE nu au fost cele aşteptate, guvernul francez insistă că ideea de conectare permanentă reprezintă o problemă tot mai mare, asupra căreia trebuie luate o serie de măsuri.
     
    “Toate studiile arată că există mult mai stres legat de muncă în ziua de azi, şi acest stres este constant”, a declarat parlamentarul socialist Benoit Harmon. “Angajaţii părăsesc fizic biroul, dar nu îşi părăsesc munca. Ei rămân ataşaţi printr-un fel de lesă electronică, exact ca un câine. Mesajele, email-urile colonizează viaţa angajaţilor până la punctul la care aceştia cedează nervos.”
  • Tom şi Jerry sunt vinovaţi pentru apariţia ISIS. Şeful serviciilor secrete egiptene a declarat că cele două personaje animate sunt de vină

    Salah Abdel Sadek, şeful serviciilor secrete egiptene, a declarat într-un discur la Universitatea din Cairo că desenele animate cu Tom şi Jerry sunt de vină pentru apariţiei organizaţiei teroriste ISIS. Acesta spune că personajele, Tom şi Jerry, încurajează extremismul şi îi învaţă pe copii că este în regulă utilizarea materialelor pirotehnice.

    Dacă nu îi era frică că studenţii o să-i ia înderâdere, acesta a mai oferit şi alte două motive: jocurile video şi filmele violente.

    “Tom şi Jerry ilustrează violenţa într-un mod amuzant şi transmite mesajul că, da, este ok să-l lovesc şi-l pot arunca în aer cu explozibili. Astfel în mintea privitorului devine ceva natural”, ar fi spus Sadek, scrie Washington Post, citând site-ul EgyptianStreets.com

    “A devenit ceva normal ca un adolscent să-şi petreacă ore în şir jucându-se jocuri video violente, ucigând sute de oameni şi este fericit”, a spus el. “Tinerii se confruntă cu presiuni sociale care-i împing să recurgă la violenţă, pe care o consideră normală”, a adăugat el.

     

  • Sindromul bateriei descărcate. 90% din oameni suferă de această anxietate

    Majoritatea oamenilor se panichează când văd că telefonul se va descărca curând. LG a denumit această condiţie “anxietatea bateriei descărcate” şi, conform datelor, aproape 9 din 10 persoane suferă de frica de a rămâne ”fără baterie la telefon”, scrie Daily Mail.

    Compania a realizat un sondaj la care au răspuns  peste de 2.000 de utilizatori de smartphone-uri din Statele Unite ale Americii.

    Când le-a fost propus să aleagă între sala de sport sau încărcarea smartphone-ului lor, unul din trei oameni au ales să renunţe la sala de sport, în rândul tinerilor acest procent creşte la 42%.

    Dacă telefonul este pe “moarte” 32% au spus că vor renunţa la absolut tot şi se vor întoarce acasă să-şi încarce telefonul.

    60% dintre respondenţi dau vina pe telefonul descărcat când nu vorbesc cu membrii familiei, cu prietenii sau cu colegii de muncă.

    De asemenea, studiul a constatat că 41% din oameni se tem cel mai mult de apelurile pierdute atunci când se confruntă cu o baterie descărcată.

    Când mai au doar câteva procende de energie la telefon, jumătate dintre utilizatori vor scrie un SMS în ultima clipă, iar 35% vor folosi ultimele momente pentru a efectua un apel telefonic.

    Iar aproape 46% dintre oameni spun că se simt jenaţi să ceară unui străin să folosească încărcătorul lor.

     

  • Sindromul bateriei descărcate. 90% din oameni suferă de această anxietate

    Majoritatea oamenilor se panichează când văd că telefonul se va descărca curând. LG a denumit această condiţie “anxietatea bateriei descărcate” şi, conform datelor, aproape 9 din 10 persoane suferă de frica de a rămâne ”fără baterie la telefon”, scrie Daily Mail.

    Compania a realizat un sondaj la care au răspuns  peste de 2.000 de utilizatori de smartphone-uri din Statele Unite ale Americii.

    Când le-a fost propus să aleagă între sala de sport sau încărcarea smartphone-ului lor, unul din trei oameni au ales să renunţe la sala de sport, în rândul tinerilor acest procent creşte la 42%.

    Dacă telefonul este pe “moarte” 32% au spus că vor renunţa la absolut tot şi se vor întoarce acasă să-şi încarce telefonul.

    60% dintre respondenţi dau vina pe telefonul descărcat când nu vorbesc cu membrii familiei, cu prietenii sau cu colegii de muncă.

    De asemenea, studiul a constatat că 41% din oameni se tem cel mai mult de apelurile pierdute atunci când se confruntă cu o baterie descărcată.

    Când mai au doar câteva procende de energie la telefon, jumătate dintre utilizatori vor scrie un SMS în ultima clipă, iar 35% vor folosi ultimele momente pentru a efectua un apel telefonic.

    Iar aproape 46% dintre oameni spun că se simt jenaţi să ceară unui străin să folosească încărcătorul lor.

     

  • Nici măcar Stephen Hawking nu-şi poate explica succesul lui Donald Trump

    Ca unul dintre cei mai renumiţi oameni de ştiinţă ai lumii, Stephen Hawking a fost chemat de multe ori pentru a explica unele dintre cele mai mari mistere ale lumii.

    Rugat însă să explice secretul din spatele succesului lui Donald Trump, Hawking a răspuns simplu: “Nu pot. Este un demagog care pare să placă tot mai multor oameni.”

    Stephen Hawking nu este prima personalitate britanică ce îl critică pe viitorul candidat republican la preşedinţia Statelor Unite. Premierul David Cameron şi primarul Londrei, Sadiq Khan, au avut reacţii extrem de negative la adresa mogulului imobiliar, mai ales după declaraţiile acestuia cu privire la musulmani.

    Donald Trump, candidatul republican care se află cel mai aproape de nominalizarea pentru candidatura la preşedinţia Statelor Unite, a declarat, în urma criticilor venite din partea unor importanţi lideri ai propriului partid, că nu este obligat să unească formaţiunea în jurul său şi că, de fapt, nici nu-şi doreşte acest lucru. Şi asta pentru că e convins că va obţine „milioane de voturi din partea unor persoane venite din tabăra democrată”, pentru că aceştia apreciază modul lui de a face comerţ, a spus Trump.

    Trebuie, într-adevăr, unit?”, s-a întrebat retoric candidatul republican aflat în linie dreaptă în cursa pentru Casa Albă, într-un interviu acordat postului de televiziune american ABC, notează Gândul.

    Tot Trump a şi răspuns întrebării, recunoscând că e de părere că nu e neapărat nevoie ca partidul să se coaguleze în jurul său şi că nu toţi pot să-l accepte aşa cum este, pentru că e foarte diferit de toţi politicienii republicani de până acum. „De fapt, nu cred. Fără îndoială, sunt foarte diferit de toţi cei care au fost candidaţi”, a spus Trump.

  • Nici măcar Stephen Hawking nu-şi poate explica succesul lui Donald Trump

    Ca unul dintre cei mai renumiţi oameni de ştiinţă ai lumii, Stephen Hawking a fost chemat de multe ori pentru a explica unele dintre cele mai mari mistere ale lumii.

    Rugat însă să explice secretul din spatele succesului lui Donald Trump, Hawking a răspuns simplu: “Nu pot. Este un demagog care pare să placă tot mai multor oameni.”

    Stephen Hawking nu este prima personalitate britanică ce îl critică pe viitorul candidat republican la preşedinţia Statelor Unite. Premierul David Cameron şi primarul Londrei, Sadiq Khan, au avut reacţii extrem de negative la adresa mogulului imobiliar, mai ales după declaraţiile acestuia cu privire la musulmani.

    Donald Trump, candidatul republican care se află cel mai aproape de nominalizarea pentru candidatura la preşedinţia Statelor Unite, a declarat, în urma criticilor venite din partea unor importanţi lideri ai propriului partid, că nu este obligat să unească formaţiunea în jurul său şi că, de fapt, nici nu-şi doreşte acest lucru. Şi asta pentru că e convins că va obţine „milioane de voturi din partea unor persoane venite din tabăra democrată”, pentru că aceştia apreciază modul lui de a face comerţ, a spus Trump.

    Trebuie, într-adevăr, unit?”, s-a întrebat retoric candidatul republican aflat în linie dreaptă în cursa pentru Casa Albă, într-un interviu acordat postului de televiziune american ABC, notează Gândul.

    Tot Trump a şi răspuns întrebării, recunoscând că e de părere că nu e neapărat nevoie ca partidul să se coaguleze în jurul său şi că nu toţi pot să-l accepte aşa cum este, pentru că e foarte diferit de toţi politicienii republicani de până acum. „De fapt, nu cred. Fără îndoială, sunt foarte diferit de toţi cei care au fost candidaţi”, a spus Trump.