BusinessMagazin

Tag: profit

  • Marius Vintilă: „Nu sunt mulţumit de supermarketuri. Înghesuie sub mii de metri pătraţi de acoperiş de tablă mii de produse, dintre cele mai periculoase şi mai inutile.

    Pe Facebook, Marius Vintilă a scris: „Nu sunt mulţumit de supermarketuri. Înghesuie sub mii de metri pătraţi de acoperiş de tablă mii de produse, dintre cele mai periculoase şi mai inutile.

    Pe care le aduc de la mii de kilometri distanţă, siluind conceptul de economie de resurse în numele profitului trimestrial. Orchestrează, cu alte cuvinte, o industrie alimentară în care producătorul şi produsul nu mai au nici o legătură cu ţăranul şi cu marfa lui de acum 50-70 de ani.

    Producătorul este o companie care lucrează pentru investitor, care investitor poate fi chiar (nu rîdeţi!) Mitsubishi sau Goldman Sachs sau orice alt gigant care are chef la un moment dat să scoată bani din orice merge (sursa: Stefano Liberti, “Stăpînii hranei”).

    Iar industria alimentară face încă profit. Mare. Inutil să spun că mi-ar plăcea să îmi fac cumpărăturile la o piaţă de producător, din care mai există foarte puţine, unde numărul mic de produse e compensat cu vîrf şi îndesat de calitatea lor. Greu.

    Dar de curînd am avut totuşi surpriza să mă bucur de un produs al unui supermarket: documentarul “România neîmblînzită”.

    Deşi făcut în stilul lor, al supermarketurilor, cu resurse aproape exclusiv de afară (stilul tradiţional al coproducţiilor româno-străine, actorii lor şi caii noştri – aici, şi urşii), deşi textul abundă de clişeele cu care Teleenciclopedia ne-a adormit în sîmbetele cînd după ea nu urma decît cîte o producţie Mosfilm, documentarul mi se pare absolut valabil ca prim pas în domeniu.

    E drept, la final aşteptam să înceapă filmul cu Belmondo sau Sandokan sau ceva asemănător, dar vă rog să înţelegeţi, mi s-a activat reflexul căpătat în anii ’70, cînd verile erau luungi, biletul la film 1 leu şi 50 de bani, iar “completările”, documentare de cîte 10 minute despre deltă sau Carpaţi, erau făcute de Sahia Film cu oameni relativ competenţi pentru vremurile alea. Dar, cum ziceam, updatarea e valabilă.

    Cel puţin pentru publicul de supermarket, din categoria celor care comentează cu voce tare “uite rîsul” la cadrele cu rîşi, respectiv “uite somnul” la cadrele cu morun.

    Însă la total general, să spunem că, din fericire, filmul are o singură problemă majoră: aceea că dintre toate afişele care i s-au făcut (de ai noştri, probabil), nici unul nu se apropie măcar de cadrele absolut spectaculoase, luate, montate şi puse pe muzică de echipa de producţie.

    Un produs de calitate al unui supermarket. Între timp, National Geographic, care prin tradiţie se ocupă cu imaginile documentare din lumea animalelor, a decis că evenimentul lunii este totuşi, nunta prinţului Harry. Co’ect! Cînd am intrat sîmbătă în cabana Postăvarul, altitudine 1600 şi ceva, rula nunta lu’ ‘arry. De altfel, e de înţeles. La Postăvarul ursul se vede pe geam în fiecare seară, live, mai rare sunt live-rile cu maimuţe.

    Acuma, sigur că între nunţile diverselor sălbăticiuni, de la cea fără contact a somonului sau banala împreunare leonină, şi ritualul de împerechere al unor primate de rang înalt e doar o diferenţă de nuanţă care se referă strict la audienţă.

    Şocant ar fi să vedem că NG începe să vîndă, la concurenţă cu supermarketurile, băuturi carbogazoase. Ah, dar stai, era acum cîţiva ani o serie cu mari întreprinderi, printre care Cola, Ferrari, Lamborghini. Nu, nu era despre căluţ sau despre taur. Hmm…oare cînd bagă şlapi la National Geographic?”

  • Cum încep anul 2018 cele 25 de companii din BET-XT

    Zece companii din cele 25 analizate au raportat rezultate mai mici în primele trei luni din 2018, în timp ce 13 emitenţi au avut profituri nete în creştere. Pe de altă parte Electrica a trecut de la o pierdere de 41 mil. lei în T1/2017 la un profit net de 59 mil. lei, în timp ce Teraplast Bistriţa este singura companie din cele 25 care au intrat pe pierderi: 1,2 mil. lei. 

    „Considerăm că rezultatele au fost mixte, cu o uşoară tentă pozitivă, ţinând cont că cei mai mulţi emitenti (13) au înregistrat o creştere a profitului faţă de perioada similară a anului trecut“, spune Gabriel Aldea, senior broker la Tradeville. Cu excepţia SIF-urilor, care au activul net cel mai important indicator pentru evoluţia acestora, şi nu profitul net, IAR Braşov a avut cel mai ridicat ritm de creştere a rezultatului net an la an: 58%. A doua cea mai mare creştere se întâlneşte la un „blue chip“.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Imprimarea de tricouri, o afacere profitabilă. “La un tricou imprimat se poate obţine un profit de 6-7 euro”, Cornel Pauna, managing partner Dacora Print

    “Din ce în ce mai mulţi tineri care încep acest business. Există companii de personalizare tricouri, designeri, cafenele care fac asta. Piaţa este într-o creştere mare şi datorită acestor tipuri de imprinate deoarece sunt facil de utilizat şi de achiziţionat”, spune Pauna, în cadrul evenimentului de lansare a imprimante Epson SureColor SC-F2100, la evenimentul Romanian Design Week.

    „Am preţuit întotdeauna industriile creative şi una dintre pasiunile noastre este să putem da viaţă ideilor originale cu ajutorul tehnologiei. Tocmai de aceea, ne bucurăm să le putem oferi designerilor din România noul model de imprimantă pentru tricouri, care este 100% optimizat, oferind o imprimare de o calitate superioară, timp redus de realizare, totul la costuri de exploatare reduse. Această soluţie completă este alegerea ideală atât pentru businessurile mici şi medii ce oferă servicii de printare pe textile, cât şi pentru designerii de modă deja consacraţi sau la început de drum”, a declarat Simona Decuseară, Sales & Marketing Manager Epson România şi Bulgaria.

    Cornel Pauna exemplifică faptul că până nu demult se realizau imprimeu cu ajutorul unor folii de transfer care “acea folie este plasticoasă şi transpiri, nu este foarte ecologică, se duce destul de uşor la spălat”.

    Tot el susţine că tipărirea tricourilor cu cerneală pigment care incorporeaza un adeziv ajută imaginea sa adere pe tricou. O rezistenţă mai mare a imaginilor pe tricou.

    “O astfel de imprimantă ca Epson SureColor SC-F2100 costă 12-13 mii de euro. Costurile de imprimare sunt foarte bune, iar la un tricou se poate obţine un profit de 6-7 euro. Dacă tipăreşti 1000 de tricouri pe lună atunci profitul brut ajunge la 6000 de euro, iar plata unui asemenea echipament se poate face în 5 ani la o rată de 400 de euro ceea ce înseamnă că vei avea bani să-ţi acoperi şi alte costuri de operare, pierderi”, este de părere Cornel Pauna.

  • Profiturile Ryanair au crescut cu 10%, ajungând la 1,45 miliarde de euro

    În ciuda faptului că în septembrie 2017 compania aeriană s-a confruntat cu probleme privind anularea a 20.000 de zboruri din cauza grevelor piloţilor, a înregistrat un profit record de 1,45 de miliarde de euro, iar previziunile pentru anul fiscal următor sunt mai pesimiste, Ryanair aşteptându-se ca profitul său să scadă la 1,25 – 1,35 de miliarde din cauza preţurilor ridicate la combustibil şi a majorării costurilor cu angajaţii, se arată în document.

    „Suntem încântaţi să raportăm o creştere de 10% a profitului, cu o marjă netă neschimbată de 20%, în ciuda reducerii cu 3% a tarifelor, într-un an de supracapacitate în Europa, conducând la un mediu mai slab al tarifului, creşterea preţurilor la combustibil, dar şi recuperarea din problemele de gestiune suferite în septembrie”, a precizat Michael O’Leary, CEO Ryanair.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raiffeisen Bank şi-a dublat profitul în primul trimestru al anului

    „Activele totale ale Raiffeisen Bank au crescut în primul trimestru al acestui an până la 37,21 miliarde de lei (creştere an pe an de 13%). Motorul principal al acestei evoluţii a fost activitatea de creditare. Creditele acordate clienţilor au crescut în valoare netă cu 15%, echilibrat, pe totate segmentele de clienţi – corporaţii mari şi medii, IMM-uri şi persoane fizice”, se arată în comunicat.

    „Creditele acordate corporaţiilor mari şi medii au crescut în fiecare lună din 2018 (o creştere de 18% an pe an), preponderente fiind finanţările de proiecte sau creditele de tip overdraft. Creditele IMM au fost susţinute în principal de programul Cosme, cu o creştere de 21% an pe an”, precizează banca.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profitul Nuclearelectrica a crescut cu 51,7% în trimestrul I 2018, la aproape 190 de milioane de lei

    „Rezultatul din exploatare (EBIT) a înregistrat o creştere de 44,4%, iar EBITDA o creştere de 25,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, în principal ca urmare a creşterii veniturilor din exploatare cu 15%, influenţate de creşterea cu 11,8% a veniturilor din vânzarea energiei electrice”, se arată în raport.

    Ca urmare a liberalizării complete a pieţei energiei electrice începând cu 1 ianuarie 2018, strategia de vânzări a SNN a fost reconfigurată în conformitate cu noile condiţii de piaţă, cu axare pe piaţa Forward şi contracte pe perioade lungi de timp şi preţuri stabile, în scopul valorificării optime a producţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profitul Oltchim a crescut de şase ori în trimestrul I 2018, la 46,3 mil. lei, datoriile au scăzut

    Cifra de afaceri a combinatului chimic a crescut la 297,5 milioane de lei (faţă de 221,7 milioane de lei în trimestrul I 2017), pe fondul creşterii vânzărilor atât pe piaţa internă (66,1 milioane de lei, faţă de 54,7 milioane de lei), cât şi la export (231,4 milioane de lei, faţă de 167 milioane de lei).

    Numărul mediu de salariaţi a crescut uşor, de la 1.944 de persoane în trimestrul I 2018 la 1.954 de persoane în trimestrul I 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BRD a obţinut un profit de 414 milioane de lei în primul trimestrul al anului

    BRD a raportat şi o creştere a venitului net bancar (+11,4%), pe toate principalele categorii de venituri, în special ca urmare a evoluţiei robuste a veniturilor nete din dobânzi (+14,2%) datorate efectelor pozitive de volum şi de rate de dobândă, şi evoluţiei ascendente a veniturilor nete din comisioane (+5,2%).

    Cheltuielile operaţionale ale băncii au rămas constante, ducând la o creştere a rezultatului operaţional brut cu 27,5%. De asemenea, BRD a consemnat o creştere comercială robustă: număr mai mare de clienţi activi (+37.000), credite nete în creştere cu 5%, depozite mai mari cu 6%, număr de tranzacţii în creştere.

    „Costul net al riscului a fost pozitiv, generat de recuperări semnificative pe portofoliul de clienţi non-retail, şi de recunoaşterea unor despăgubiri din asigurări”, se mai arată în comunicat. BRD a întregistrat, în trimestrul I 2018, şi o îmbunătăţire continuă a profilului de risc de credit: rata creditelor neperformante de 6,2% la sfârşitul lui martie 2018, faţă de 10,3% la sfârşitul lui martie 2017. Iar gradul de acoperire a creditelor neperformante a fost menţinut la un nivel ridicat (75,4%).

  • Surpriză pe piaţa bancară din România: Grupul BCR a înregistrat un profit de 42,4 milioane euro în T1/2018, în creştere cu 15%

    Grupul Erste a raportat vineri rezultatele pentru T1/2018, inclusiv rezultatele obţinute de operaţiunile din România ale grupului BCR, unde Erste este principalul acţionar.

    Profitul net atribuibil Erste raportat de grupul BCR a fost de 42,4 milioane euro, faţă de 36,8 milioane euro în T1/2017, rezultând o creştere de 15,2%.

    Firea pune PICIORUL în prag. Schimbări MAJORE în Centrul Vechi din Bucureşti. Va fi de nerecunoscut

    A renunţat la cariera din corporaţie pentru un business care după numai doi ani are venituri de jumătate de milion de euro 

    Veniturile operaţionale ale grupului BCR în T1/2018 au fost de 154 milionae euro, în creştere cu 4%. Cheltuiele operaţionale au fost de 84,9 milioane euro, în creştere cu 8,7%, rezultând un profit operaţional de 69,1 milioane euro, în scădere cu 1,3%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce înseamnă luxul în motounelte

    ”E ste cel mai bun an al companiei de până acum, un record istoric“, declară Ioan Mezei, director general al Stihl România. Înfiinţată în 1997, ca subsidiară a companiei germane fondate în 1926 de Andreas Stihl, compania a avut în 2017 o cifră de afaceri de aproximativ 167 de milioane de lei, din care 6% s-a datorat gamei de produse Viking; partea leului a revenit, în continuare, mărcii Stihl.

    Creşterea s-a reflectat în special pe segmentul de motoferăstraie şi motocoase, nişă în care compania este lider de piaţă, clientul principal fiind cel casnic. Ioan Mezei spune că România este a doua piaţă din Europa de Est, după Polonia, iar aşteptările sale pentru anul în curs se referă la rulaje cu cel puţin 10% mai mari faţă de anul trecut. Rulaje mai mari ar putea veni, crede reprezentantul Stihl, şi din gama de grădină.

    Mezei afirmă că mulţi investitori nu se mai dezvoltă deoarece nu mai găsesc oameni, întrucât ”aproape toţi angajatorii din România ar prefera să angajeze oameni tineri, sub 30 de ani“. |n comparaţie, spune că în Germania sunt foarte mulţi angajaţi în jur de 60 de ani. Mezei crede că pentru micii antreprenori va fi o problemă să concureze cu alţi angajatori, cu multinaţionale, iar şansa acestora este să atragă oameni peste o anumită vârstă, care sunt mai stabili. ”O persoană care are 45 de ani nu va fugi cu la fel de multă uşurinţă cum pleacă un tânăr angajat spre un alt job. |n România, la 50 de ani nu mai găseşti aşa de uşor de lucru, în condiţiile în care mai ai de muncit încă 15 ani.“

    Stihl România are 30 de angajaţi şi este prezentă la nivel naţional prin intermediul distribuitorilor locali în toate judeţele din ţară, în 360 de spaţii de vânzare, cu o medie de nouă magazine în fiecare judeţ. Spaţiile din vestul ţării au, potrivit lui Ioan Mezei, cele mai mari vânzări. Anul trecut, trei dintre dealerii companiei au avut, pentru prima dată, vânzări de peste un milion de euro, iar anul acesta reprezentantul Stihl se aşteaptă la rezultate la niveluri similare de la cel puţin încă cinci parteneri. ”Aceştia se află în zone total diferite ale ţării, deci nu putem afirma că dezvoltarea economică a unei anumite zone a favorizat decisiv această creştere“, afirmă Ioan Mezei.

    Anual, investiţiile companiei sunt cuprine între 500.000 şi un milion de euro (2,3 – 4,6 milioane de lei), în ultimii ani fiind vizate, la nivelul întregii reţele de parteneri, remodelarea spaţiilor în funcţie de un nou standard comercial şi componenta de service. Până în 2019, compania germană intenţionează să investească un miliard de euro în dezvoltare, din care 6 milioane de euro (aproximativ 27,6 milioane de lei) vor fi direcţionaţi spre România, pentru lucrările de extindere pe partea de logistică şi de organizare. Astfel, la sfârşitul lunii martie au fost demarate lucrările pentru extinderea depozitului din Otopeni, Bucureşti. Suprafaţa alocată birourilor şi spaţiilor de training va fi extinsă cu 50%, iar cea de depozitare cu 200%, proiectul urmând să fie definitivat până la sfârşitul anului 2018.

    Despre tendinţele pieţei, Mezei spune că a observat un fenomen de uptrade, respectiv clienţii se îndreaptă spre segmente superioare de preţ; acest fenomen, adaugă el, nu i se pare surprinzător, ba chiar îl anticipase de câţiva ani. Reprezentantul Stihl consideră că schimbarea se datorează în primul rând creşterii salariilor, argumentând că, pe măsură ce consumatorul are venituri mai ridicate, preferă produsele de marcă. ”Bunăstarea unei naţiuni se măsoară în primul rând după consum. Datorită politicilor guvernamentale din ultimii trei ani, începând cu reducerea TVA-ului la alimente şi creşterile salariale, oamenii au avut mai mulţi bani, încrederea lor în viitorul economiei a crescut până la un moment dat şi, pe această bază, şi vânzările companiilor au crescut.“ El adaugă că ”salariile sunt încă mici, dar mă aştept la o creştere. Cred că există potenţial să se dubleze în cinci ani. Dacă salariile s-ar dubla, businessul nostru s-ar tripla“.

    Ioan Mezei consideră că migrarea spre produse premium a fost impulsionată şi de faptul că, în ultimii zece ani, piaţa motouneltelor a fost invadată de produse de proastă calitate, care au înregistrat defecţiuni la scurt timp după achiziţie. Pe lângă faptul că multe dintre ele nu mai puteau fi reparate, principala problemă era legată de siguranţa în utilizare, deoarece multe dintre astfel de utilaje reprezentau un adevărat pericol pentru clienţi. ”|n această situaţie, utilizatorii simt direct ce înseamnă o motounealtă de proastă calitate şi încep să opteze pentru produse premium, care oferă în plus siguranţă şi un cost corect în utilizare“, explică Ioan Mezei.

    Totuşi, directorul general al Stihl consideră că principalul factor care încetineşte evoluţia pieţei este, în continuare, reprezentat de produsele manufacturate în China, care ocupă în jur de 40% din piaţă şi care nu sunt înregistrate sub niciun brand. Cu toate că sunt, adesea, de două ori mai ieftine, Ioan Mezei spune că majoritatea nu respectă normele de emisie impuse de UE, aşa că, pe lângă siguranţa îndoielnică, acestea afectează prin emisia de noxe nu doar natura, ci mai ales utilizatorul.

    În schimb, potrivit reprezentantului companiei, pe piaţa mondială se remarcă o tendinţă îndreptată spre produsele cu acumulatori, despre care el crede că vor deveni majoritare peste zece ani, gamele oferite de producători fiind deja din ce în ce mai variate. Mezei consideră că produsele cu motoare electrice alimentate cu acumulatori folosesc o tehnologie mult mai convenabilă pentru consumatori, principalul motiv pentru care acestea sunt alese de clienţi fiind uşurinţa în utilizare, deoarece pornesc mai uşor.

    De asemenea, ele abordează şi noi tipuri de utilizatori, fiind o tehnologie accesibilă şi femeilor sau clienţilor în vârstă, a căror pondere este în creştere. ”O tendinţă similară este cea a roboţilor de tuns iarba“, mai spune Mezei, argumentând că acestea sunt cu până la 30% mai scumpe faţă de produsele care funcţionează pe benzină şi cu 200% mai scumpe faţă de produsele electrice cu fir. 

    O altă schimbare majoră la nivelul companiei vizează gama de produse destinate zonei de grădinărit şi amenajare a spaţiilor verzi, comercializată sub brandul Viking. Anul acesta, toate gamele de produse vândute sub numele Viking vor fi transferate sub brandul Stihl, toate categoriile de produse urmând să fie comercializate de acum încolo sub o singură marcă.