BusinessMagazin

Tag: producator

  • Profitabilitatea Grupului TeraPlast, în creştere cu 76% în primul trimestru

    Creşterea cifrei de afaceri a Grupului de la 131 de milioane lei, la 175 de milioane lei a fost organică, generată pe de o parte de creşterea pieţei, iar pe de altă parte de o atenţie sporită acordată funcţiei comerciale.

    Cea mare mare creştere, cu 18,6 milioane de lei, a fost înregistrată de Wetterbest, ca urmare a măsurilor implementate de echipa condusă de directorul general Marian Pîrvu, care s-a alăturat companiei la începutul acestui an. Cifra de afaceri a companiei  a depăşit 44 milioane de lei în trimestrul 1, faţă de 25,5 milioane de lei în aceeaşi perioadă din 2018.

     

    Compania TeraPlast a înregistrat un avans al cifrei de afaceri de 17,5 milioane de lei, pe fondul demarării lucrărilor de infrastructură apă şi canal finanţate cu fonduri europene. Odată cu creşterea volumelor, precum şi ca efect al măsurilor de eficienţă operaţională, EBITDA companiei a crescut la 5,7 milioane de lei, cu 39% mai mult faţă de primul trimestru din 2018.

    Vânzările de panouri sandwich ale TeraSteel au crescut cu 8 milioane de lei în primul trimestru al anului, faţă de aceeaşi perioadă, în special prin creşterea înregistrată de către subsidiara din Serbia. Această evoluţie se datorează dezvoltării bazei de clienţi din zona Balcanilor, precum şi consolidării relaţiilor cu clienţii existenţi.

    Grupul TeraPlast desfăşoară în acest an proiecte de investiţii care depăşesc  23 de milioane de euro, pentru extinderea capacităţilor de producţie şi diversificarea portofoliului de produse.

  • Investiţie gigant de la Ford: Compania pariază 500 de milioane de dolari pe un producător de camionete electrice

    Producătorul de camionete electrice Rivian a anunţat miercuri o investiţie de 500 de milioane de dolari din partea Ford Motor Company, potrivit CNBC.

    Companiile plănuiesc să dezvolte împreună noua generaţie de tehnologie pentru vehiculele electrice pentru portofoliul Ford, utilizând platforma Rivian.

    „Acest parteneriat strategic marchează un moment de referinţă în decizia noastră de a accelera tranziţia către soluţii sustenabile de mobilitate. Ford şi-a luat un angajament pe termen lung faţă de mobilitate, Bill Ford fiind unul dintre pionierii industriei, şi suntem încântaţi că putem folosi tehnologia noastră pentru a aduce mai multe vehicule electrice pe şosele”, spune RJ Scaringe, fondator şi CEO al Rivian.

     

  • Producătorul francez Lacoste vinde fabrica din Cisnădie unei companii din China

    Potrivit unor informaţii din interiorul fabricii Trans Euro Textile de la Cisnădie, care produce articole vestimentare pentru Lacoste, oamenii au fost informaţi că producătorul francez a vândut fabrica companiei chineze Sunrise Knits, parte a grupului Youngor.

    Oamenilor li s-a spus că le vor fi respectate contractele de muncă.

    În anul 2017, fabrica Trans Euro Textile a avut o cifră de afaceri de 21,17 milioane lei şi un număr de 382 de angajaţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O companie românească a decis să investească milioane de euro într-o divizie de reciclare. Cum poţi să faci bani fiind şi „prietenos” cu mediul?

    „Avem în vedere în primul rând economiile pe care le realizăm prin utilizarea internă a PVC-ului reciclat”, descrie Dorel Goia, preşedintele consiliului de administraţie şi acţionar al TeraPlast, una dintre realizările pe care le vizează prin TeraPlast Recycling. Grupul TeraPlast, cel mai mare producător de materiale de construcţii cu capital românesc de pe piaţa locală, a anunţat transformarea secţiei proprii de reciclare în companie independentă specializată în reciclare, transferul valorând 4,8 mili­oane de euro.

    „În general, Grupul TeraPlast investeşte în afaceri cu o perioadă de recuperare a investiţiilor de sub cinci ani”, descrie Dorel Goia specificul investiţiilor realizate. Pentru 2019 veniturile TeraPlast Recycling sunt estimate astfel la peste 5 milioane de euro, în contextul în care preţul de piaţă pentru PVC-ul reciclat este cu aproximativ 30% sub preţul PVC-ului virgin. Pentru TeraPlast Recycling lucrează 33 de angajaţi, în care nu sunt incluse conducerea şi funcţiile administrative ale companiei, acestea fiind centralizate la nivel de grup. Grupul TeraPlast îşi adaugă astfel în portofoliu a şaptea linie de business, alături de celelalte existente – instalaţii, profile de tâmplărie, panouri termoizolante, ferestre şi uşi şi ţiglă metalică (sub brandul Wetterbest).

    În cadrul TeraPlast Recycling, deşeurile sunt procesate folosind tehnologii şi facilităţi avansate de reciclare, cu utilaje de ultimă generaţie achiziţionate de la producători de profil, din Germania şi Italia, potrivit reprezentanţilor companiei. În perioada august 2018 – martie 2019, secţia de reciclare care exista în cadrul companiei, devenită acum TeraPlast Recycling, a avut o medie lunară procesată de 650 tone PVC rigid. Materialul reciclabil provine atât din producţia proprie, cât şi din achiziţii. Anul trecut, 54% din materia primă procesată a provenit din Europa, din ţări precum Olanda, Danemarca sau Italia şi doar 46% din România. În ceea  ce priveşte originea, 52% din totalul de deşeu din PVC rigid procesat în 2018 a fost post-consum, iar 48% a fost de origine postindustrială. Produsul rezultat este, potrivit reprezentanţilor companiei, de calitate superioară datorită tehnologiei de care compania dispune şi este disponibil spre comercializare către terţi.

    Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii companiei, gestionarea impactului pe care activitatea TeraPlast îl are asupra mediului face parte din politica de guvernanţă corporativă a companiei, aceasta făcând paşi în reducerea amprentei de carbon, prin eficientizare energetică şi creşterea cantităţii de materiale pe care le reciclează. „Promovăm importanţa reciclării PVC-ului rigid, atât post-industrial, cât şi postconsum, şi ne-ar plăcea să vedem că iniţiativa noastră va inspira mediul de afaceri autohton în această direcţie”, a adăugat Dorel Goia, preşedintele consiliului de administraţie al TeraPlast.
    Când vine vorba despre poziţionarea României în urma statelor vestice în materie de reciclare, Dorel Goia spune că este vorba despre mai mulţi factori care ne-au adus în această situaţie: „De la lipsa unei infrastructuri care să faciliteze colectarea, la implicarea insuficientă a autorităţilor locale în această privinţă şi angajamentul scăzut al populaţiei, care, la rândul său, derivă dintr-un simţ civic amorţit sau, pur şi simplu din lipsa unei politici publice în acest sens”.
    El insistă asupra acestui punct: „Este foarte important ca populaţia să se implice într-o iniţiativă de colectare la nivel naţional, pentru că ar putea avea un efect de domino. Populaţia poate supraveghea şi responsabiliza mediul privat, pentru că vedem că firmele reacţionează destul de prompt la opinia publică şi astfel pot fi încurajate să menţină un standard ridicat în privinţa colectării”.
    Astfel, pe lângă reglementări care trebuie să vină din partea statului, respectiv a Ministerului Mediului, pentru ca progresele să fie notabile, măsurile trebuie să fie propuse şi în cadrul unor politici publice. „Deci, ca soluţii, am sublinia campaniile de conştientizare, alături de implicarea autorităţilor locale şi actualizarea planurilor judeţene de colectare, adoptarea unor stimulente financiare pentru respectarea celor mai înalte norme în domeniu şi, desigur, crearea şi menţinerea unei infrastructuri actuale. La fel de importantă este şi deschiderea autorităţilor, mai ales având în vedere că există deja un plan detaliat de acţiune care să vină în sprijinul statelor care riscă să nu îşi atingă ţinta de reciclare, elaborat de Comisia Europeană.” 
    Cifra de afaceri a grupului TeraPlast aproape s-a dublat anul trecut, crescând cu 91% în 2018, la 804,9 milioane de lei, pe fondul avansului luat de divizia Steel, susţinută de extinderea pe piaţa din Serbia şi consolidarea Depaco, potrivit unui comunicat de presă trimis anterior. În aceeaşi perioadă, EBITDA consolidată a grupului a crescut cu 55%, la peste 65 milioane de de lei.
    Rezultatele au venit ca urmare a integrării, pe parcursul anului 2018, a unor noi businessuri, a dezvoltării gamei de produse şi a investiţiilor constante în liniile de producţie, proiecte care fac parte din strategia grupului TeraPlast pe termen lung. Divizia Steel, formată din TeraSteel România, TeraSteel Serbia şi Depaco, a avut contribuţia principală la evoluţia pozitivă a rezultatelor financiare ale grupului: vânzările acestei divizii au crescut în 2018 cu 181% faţă de 2017, la peste 483 milioane de lei, în timp ce EBITDA a avut un avans de 120% în aceeaşi perioadă, ajungând la 41,3 milioane de lei. Pentru 2019, grupul TeraPlast are în vedere creşterea cotelor de piaţă şi a acoperirii regionale, prin continuarea dezvoltării capacităţilor de producţie, optimizarea portofoliului de produse şi extinderea reţelei de distribuţie.

    CONTEXT:
    Piaţa deşeurilor de PVC rigid reciclat la nivelul anului 2018 în Europa a fost de 480.000 de tone, în contextul în care maximum 20% din acest tip de deşeuri se reciclează. Asta înseamnă că peste 2 milioane de tone au rămas în natură. Produsele din PVC rigid au o durată de viaţă cuprinsă între 30 şi 50 de ani în funcţie de aplicaţie, explică preşedintele consiliului de administraţie al TeraPlast. Compania se poziţionează pe locul 1 în România şi în top 10 reciclatori de PVC rigid din Europa, după capacitatea de procesare de 12.000 tone anual. 

    DECIZIE:
    Desprinderea din TeraPlast SA a liniei de business de reciclare, ca urmare a necesităţii de a privi reciclarea ca business independent, în contextul dorinţei grupului de a-l dezvolta. 

    CONSECINŢE:
    Compania are în vedere, în primul rând, economiile pe care le realizează prin utilizarea internă a PVC-ului reciclat. Pentru primul an de funcţionare a afacerii, reprezentanţii companiei estimează venituri de peste
    5 milioane de euro.

    Dorel Goia este preşedintele Consiliului de Administraţie şi acţionar majoritar al TeraPlast (TRP), cea mai mare companie din grup, listată la Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul TRP, cu o capitalizare de 259 de milioane de lei, având o participaţie de 46,8%, iar KJK Balkan Holding din Luxemburg deţine 10% din capitalul social al emitentului, potrivit ZF.

  • Când competiţia devine prea dură, soluţia e intrarea pe altă piaţă

    “În zona de smartphone-uri, competiţia a devenit destul de acerbă pentru că sunt numeroase companii din China care investesc sume uriaşe doar pentru a obţine o poziţie favorabilă în piaţă”, spune Petra Razic, HTC head of sales pentru zona Europei Centrale şi de Est. „Nu e o direcţie pe care noi am vrea să o urmăm, pentru că s-a transformat într-o luptă care se rezumă la cine are cel mai mare ecran, cine are cea mai bună cameră – nu aş spune că e ceva ridicol, dar e ceva la care noi nu vrem să participăm. Pe de altă parte, există ceva cu totul nou, şi anume era realităţii virtuale. Aşadar, rămânem prezenţi şi în zona de smartphone-uri, dar depunem eforturi considerabile şi investim resurse în acest ecosistem al realităţii virtuale.” Petra Razic a fost prezentă în România cu ocazia lansării HTC VIVE, noua soluţie de realitate virtuală cu care compania vrea să îşi întărească poziţia pe piaţa produselor de profil.

    Pe zona de telefoane mobile, HTC ajungea la o cotă de piaţă de 10,7% în 2011, însă vânzările companiei au scăzut în mod constant, ajungând în prezent la 1% din piaţa de smartphone-uri la nivel global, potrivit companiei de cercetare IDC. Anul trecut, vânzările de smartphone-uri la nivel global au scăzut cu aproximativ 1,3% – o premieră a industriei – ca urmare a faptului că oamenii cumpără telefoane mai scumpe dar aşteaptă mai mult până să le schimbe.

    În ceea ce priveşte performanţele financiare ale companiei, HTC a terminat trimestrul III din 2018 cu pierderi de 84,7 milioane dolari. Ultimul an în care compania taiwaneză a terminat pe profit a fost 2014.

    „Luând în calcul circumstanţele şi evoluţia pieţei, suntem mulţumiţi de performanţele de anul trecut. Nu am fost niciodată lacomi în ceea ce priveşte cota de piaţă şi nu trebuie să uităm că suntem o companie care produce doar smartphone-uri, nu şi alte produse, cum ar fi electrocasnice, ca unii dintre concurenţii noştri”, remarcă Petra Razic.

    HTC a început să comercializeze soluţiile de realitate virtuală în centrul şi sud-estul Europei la finalul anului trecut. „Am aşteptat momentul în care piaţa să fie suficient de matură pentru a accepta aceste produse, chiar dacă e o tehnologie extrem de tânără şi depunem eforturi pentru a educa lumea în legătură cu ea.” Există două segmente: unul pentru jucători, dispozitivele fiind utilizate împreună cu telefonul pentru jocuri, şi un alt segment de B2B. „Practic, ne propunem să vindem VIVE companiilor împreună cu soluţii customizate. Atât dispozitivele cât şi conţinutul pot fi adaptate oricărei industrii. Spre exemplu, avem un parteneriat cu BMW prin care designerii lor folosesc soluţiile de VR pentru a crea maşinile; pentru sistemul medical, am dezvoltat o soluţie prin care chirurgii cardiologi pot vedea inima pacientului fără a fi nevoie să îl opereze. Există foarte mult potenţial şi pot spune că din punctul de vedere al specificaţiilor nu există în prezent produse mai performante decât HTC VIVE”, explică Petra Razic.

    Distribuţia produselor se va face prin două metode: în primul rând prin Network One Distribution, care este distribuitor oficial şi va comercializa produsele în cadrul eMAG, Altex şi PC Garage; în al doilea rând, pentru segmentul B2B se va apela la integratorii de sisteme şi dezvoltatorii de conţinut. Pentru anul acesta nu există planuri de a intra şi comercializa produsele direct pe piaţa din România, spune Petra Razic. Folosim resursele distribuitorului local – logistică, finanţe, depozitare – iar relaţia e foarte bună.

    Network One Distribution (NOD), liderul pieţei de distribuţie IT&C din România, controlat de antreprenorul român Iulian Stanciu, a reuşit să îşi crească anul trecut businessul cu aproape 10%, iar profitul net cu peste 80%, conform datelor raportate de companie la Ministerul de Finanţe. Astfel, cifra de afaceri netă a NOD a depăşit în 2017 pragul de un miliard de lei, aceasta situându-se la 1,09 mld. lei, cu 9,6% mai mare faţă cu 2016.

    Sistemul HTC VIVE conţine o cască VR cu două ecrane OLED de 9,14 cm (3,6 inci), fiecare de 1.080 x 1.200 pixeli, şi dispune de o rată de refresh de 90 Hz, de un câmp vizual de 110 grade şi de un microfon încorporat.

    Sistemul include o bandă ajustabilă şi poate fi folosit împreună cu o pereche de ochelari de vedere. Totodată, dispune de protecţie pentru faţă pentru a creşte confortul în timpul utilizării şi include o cameră frontală (care permite utilizarea scenariilor de realitate augmentată sau posibilitatea de a vedea frânturi din lumea reală în timpul experienţei VR).

    Kitul include şi două controlere cu conexiune fără fir şi feedback cu vibraţii, care pot fi utilizate cu o singură încărcare până la 6 ore, şi două staţii pentru senzori. Acestea acoperă o panoramă de 360 de grade a spaţiului utilizat şi pot fi aşezate pe orice suprafaţă sau instalate pe standuri standard, care nu sunt însă incluse în pachet; preţul la care va fi comercializat HTC VIVE este de 2.799 lei.

    Alături de VIVE, compania a prezentat şi cea mai recentă versiune VIVE Pro, o soluţie completă pentru profesioniştii în VR. Aceasta include setul cu cască VIVE Pro, două controlere wireless şi două staţii de bază SteamVR îmbunătăţite, cu o capacitate mărită de acoperire a spaţiului. VIVE Pro vine cu afişaje dual OLED, pentru o rezoluţie mai mare a imaginii, de până la 2.880 x 1.600 combinat, reprezentând o creştere cu 78% faţă de sistemul original VIVE.

    E greu de spus cum vor evolua vânzările VIVE în România, avem un nivel de referinţă al vânzărilor din ţările din regiune, dar România este una dintre cele mai mari pieţe pentru noi. Produsul este la rândul său nou, e greu de comparat cu ceva anterior; nu e ca un telefon, pe care îl lansezi şi spui: «OK, anul trecut am vândut X telefoane şi am putea avea o creştere sau scădere de 1-2 procente». Ceea ce vedem însă în alte ţări este că vânzările cresc săptămână de săptămână, adaugă Petra Razic. Suntem extrem de optimişti şi convinşi că, într-un interval rezonabil de timp, VR-ul va deveni ceva comun. Vei putea să pui casca, să o conectezi la telefon sau la cloud şi să intri în lumea virtuală.

  • Când competiţia devine prea dură, soluţia e intrarea pe altă piaţă

    “În zona de smartphone-uri, competiţia a devenit destul de acerbă pentru că sunt numeroase companii din China care investesc sume uriaşe doar pentru a obţine o poziţie favorabilă în piaţă”, spune Petra Razic, HTC head of sales pentru zona Europei Centrale şi de Est. „Nu e o direcţie pe care noi am vrea să o urmăm, pentru că s-a transformat într-o luptă care se rezumă la cine are cel mai mare ecran, cine are cea mai bună cameră – nu aş spune că e ceva ridicol, dar e ceva la care noi nu vrem să participăm. Pe de altă parte, există ceva cu totul nou, şi anume era realităţii virtuale. Aşadar, rămânem prezenţi şi în zona de smartphone-uri, dar depunem eforturi considerabile şi investim resurse în acest ecosistem al realităţii virtuale.” Petra Razic a fost prezentă în România cu ocazia lansării HTC VIVE, noua soluţie de realitate virtuală cu care compania vrea să îşi întărească poziţia pe piaţa produselor de profil.

    Pe zona de telefoane mobile, HTC ajungea la o cotă de piaţă de 10,7% în 2011, însă vânzările companiei au scăzut în mod constant, ajungând în prezent la 1% din piaţa de smartphone-uri la nivel global, potrivit companiei de cercetare IDC. Anul trecut, vânzările de smartphone-uri la nivel global au scăzut cu aproximativ 1,3% – o premieră a industriei – ca urmare a faptului că oamenii cumpără telefoane mai scumpe dar aşteaptă mai mult până să le schimbe.

    În ceea ce priveşte performanţele financiare ale companiei, HTC a terminat trimestrul III din 2018 cu pierderi de 84,7 milioane dolari. Ultimul an în care compania taiwaneză a terminat pe profit a fost 2014.

    „Luând în calcul circumstanţele şi evoluţia pieţei, suntem mulţumiţi de performanţele de anul trecut. Nu am fost niciodată lacomi în ceea ce priveşte cota de piaţă şi nu trebuie să uităm că suntem o companie care produce doar smartphone-uri, nu şi alte produse, cum ar fi electrocasnice, ca unii dintre concurenţii noştri”, remarcă Petra Razic.

    HTC a început să comercializeze soluţiile de realitate virtuală în centrul şi sud-estul Europei la finalul anului trecut. „Am aşteptat momentul în care piaţa să fie suficient de matură pentru a accepta aceste produse, chiar dacă e o tehnologie extrem de tânără şi depunem eforturi pentru a educa lumea în legătură cu ea.” Există două segmente: unul pentru jucători, dispozitivele fiind utilizate împreună cu telefonul pentru jocuri, şi un alt segment de B2B. „Practic, ne propunem să vindem VIVE companiilor împreună cu soluţii customizate. Atât dispozitivele cât şi conţinutul pot fi adaptate oricărei industrii. Spre exemplu, avem un parteneriat cu BMW prin care designerii lor folosesc soluţiile de VR pentru a crea maşinile; pentru sistemul medical, am dezvoltat o soluţie prin care chirurgii cardiologi pot vedea inima pacientului fără a fi nevoie să îl opereze. Există foarte mult potenţial şi pot spune că din punctul de vedere al specificaţiilor nu există în prezent produse mai performante decât HTC VIVE”, explică Petra Razic.

    Distribuţia produselor se va face prin două metode: în primul rând prin Network One Distribution, care este distribuitor oficial şi va comercializa produsele în cadrul eMAG, Altex şi PC Garage; în al doilea rând, pentru segmentul B2B se va apela la integratorii de sisteme şi dezvoltatorii de conţinut. Pentru anul acesta nu există planuri de a intra şi comercializa produsele direct pe piaţa din România, spune Petra Razic. Folosim resursele distribuitorului local – logistică, finanţe, depozitare – iar relaţia e foarte bună.

    Network One Distribution (NOD), liderul pieţei de distribuţie IT&C din România, controlat de antreprenorul român Iulian Stanciu, a reuşit să îşi crească anul trecut businessul cu aproape 10%, iar profitul net cu peste 80%, conform datelor raportate de companie la Ministerul de Finanţe. Astfel, cifra de afaceri netă a NOD a depăşit în 2017 pragul de un miliard de lei, aceasta situându-se la 1,09 mld. lei, cu 9,6% mai mare faţă cu 2016.

    Sistemul HTC VIVE conţine o cască VR cu două ecrane OLED de 9,14 cm (3,6 inci), fiecare de 1.080 x 1.200 pixeli, şi dispune de o rată de refresh de 90 Hz, de un câmp vizual de 110 grade şi de un microfon încorporat.

    Sistemul include o bandă ajustabilă şi poate fi folosit împreună cu o pereche de ochelari de vedere. Totodată, dispune de protecţie pentru faţă pentru a creşte confortul în timpul utilizării şi include o cameră frontală (care permite utilizarea scenariilor de realitate augmentată sau posibilitatea de a vedea frânturi din lumea reală în timpul experienţei VR).

    Kitul include şi două controlere cu conexiune fără fir şi feedback cu vibraţii, care pot fi utilizate cu o singură încărcare până la 6 ore, şi două staţii pentru senzori. Acestea acoperă o panoramă de 360 de grade a spaţiului utilizat şi pot fi aşezate pe orice suprafaţă sau instalate pe standuri standard, care nu sunt însă incluse în pachet; preţul la care va fi comercializat HTC VIVE este de 2.799 lei.

    Alături de VIVE, compania a prezentat şi cea mai recentă versiune VIVE Pro, o soluţie completă pentru profesioniştii în VR. Aceasta include setul cu cască VIVE Pro, două controlere wireless şi două staţii de bază SteamVR îmbunătăţite, cu o capacitate mărită de acoperire a spaţiului. VIVE Pro vine cu afişaje dual OLED, pentru o rezoluţie mai mare a imaginii, de până la 2.880 x 1.600 combinat, reprezentând o creştere cu 78% faţă de sistemul original VIVE.

    E greu de spus cum vor evolua vânzările VIVE în România, avem un nivel de referinţă al vânzărilor din ţările din regiune, dar România este una dintre cele mai mari pieţe pentru noi. Produsul este la rândul său nou, e greu de comparat cu ceva anterior; nu e ca un telefon, pe care îl lansezi şi spui: «OK, anul trecut am vândut X telefoane şi am putea avea o creştere sau scădere de 1-2 procente». Ceea ce vedem însă în alte ţări este că vânzările cresc săptămână de săptămână, adaugă Petra Razic. Suntem extrem de optimişti şi convinşi că, într-un interval rezonabil de timp, VR-ul va deveni ceva comun. Vei putea să pui casca, să o conectezi la telefon sau la cloud şi să intri în lumea virtuală.

  • Producătorul de mezeluri Agra’s din Alba: Ar trebui ca hipermarketurile să fie închise duminica, oamenii să meargă la restaurante, la teatru, să cheltuiască altfel banii

    „Vindem în reţeaua proprie, nu am mai deschis alte magazine. Este o presiune din ce în ce mai mare din partea marilor lanţuri de hipermar­keturi şi supermarketuri, multinaţio­nalele au ajuns să domine 70% din comerţ. Noi duminica avem magazi­nele închise, dar hipermarketurile sunt des­chise. Ar trebui o reglementare prin lege ca hipermarketurile să fie închise duminica, oamenii să meargă la restaurante, la teatru, să cheltuiască altfel banii“, spune Dan Sărmăşan, pre­şedintele companiei şi cel care contro­lea­ză 50% din Agra’s.
     
    El mai spune şi că au crescut mult costurile cu materia primă. „Aducem car­nea de porc din Germania, Austria şi Spania, sunt cazuri când preţul a cres­cut şi cu 25%. În România populaţia por­cină a fost afectată (de pesta por­cină – n.red.), unii jucători şi-au pierdut ştam­pila ovală şi nu mai pot vinde în spaţiul intracomunitar.“
     

  • Mirajul african

    Petrişor Grindeanu a plecat în Etiopia în 2014 şi a pus singur bazele filialei de acolo, iar la scurt timp a deschis o subsidiară a Sika şi în Djibouti, statul vecin la est cu Etiopia. Azi, cele două ţări aduc grupului venituri anuale de 3,2 milioane de dolari, cifră pe care Petrişor Grindeanu intenţionează s-o dubleze sau chiar s-o tripleze anul acesta.

    Petrişor Grindeanu a fost elev în prima clasă de informatică înfiinţată în România, la liceul Ion Luca Caragiale din Bucureşti, în 1990, pe vremea când românii abia auzeau despre computere. A ales apoi să studieze la Facultatea de Construcţii din Capitală, iar din perioada studiilor îşi aminteşte că petrecea zilnic şase ore la cursuri şi opt ore la job – din rolul de responsabil al departamentului de IT din cadrul aeroportului Băneasa.
    În câţiva ani, a ajuns să conducă două firme distribuitoare de materiale de construcţii, de coordonarea cărora s-a ocupat, cumulat, vreme de nouă ani. La Sika a ajuns în 2008, la şase ani după ce compania elveţiană a intrat pe piaţa locală, adresându-se iniţial firmelor de construcţii şi abia apoi intrând şi pe piaţa de distribuţie, în anii 2004-2005. Atunci a început şi colaborarea lui Petrişor Grindeanu cu Sika, deoarece compania pentru care lucra la acea vreme devenise unul dintre distribuitorii Sika pe plan local.

    „Îmi doream să lucrez într-o multinaţională, iar în septembrie 2008, înainte cu o lună de venirea crizei financiare în România, am devenit area sales manager la Sika pe zona de sud a României – Bucureşti plus alte opt judeţe. De la venirea în companie, m-am ocupat de dezvoltarea reţelei de distribuţie a Sika timp de doi ani şi am avut rezultate bune”, îşi aminteşte Petrişor Grindeanu primii ani la Sika.
    Trei ani mai târziu, portofoliul său de responsabilităţi s-a extins, iar Petrişor Grindeanu a dus businessul Sika şi dincolo de Prut, în Republica Moldova. Anul 2014 avea să-i ducă o oportunitate nesperată.

    „Actualul CEO al grupului Sika, Paul Schuler, mi-a propus să devin general manager pentru Sika Kenya, companie deja înfiinţată de câţiva ani, sau Etiopia, o piaţă nouă, pe care Sika intenţiona să intre. Am ales Etiopia pentru potenţialul de dezvoltare”, povesteşte Petrişor Grindeanu. L-a atras provocarea unui start-up şi ideea de a pune el însuşi bazele unei subsidiare, aşa că, odată ajuns în Etiopia, a înfiinţat de la zero compania în fruntea căreia stă astăzi – Sika Abyssinia Chemicals Manufacturing, Abisinia fiind denumirea istorică a Imperiului Etiopian, care cuprindea partea nordică a Etiopiei de azi şi care încă se mai foloseşte în unele cazuri.

    Excepţia de la regulă
    „În septembrie 2014, am plecat în Etiopia. Mai fusesem o singură dată acolo, în acelaşi an în luna mai, în vizită, pentru a vedea cum este ţara.” Şi-a făcut o imagine asupra ţării, s-a documentat, însă nimic nu se putea compara cu realitatea locală.
    Strategia elveţienilor era de a testa fiecare piaţă nouă întâi în calitate de distribuitor, abia apoi urmând să intre cu producţie. La fel s-a întâmplat, de altfel, şi în România, unde Sika a început întâi ca distribuitor, în 2002, deschizând prima fabrică şase ani mai târziu, în 2008, la Braşov.
    Etiopia a fost însă singura ţară din cele 101 în care Sika este astăzi prezentă în care grupul a intrat direct printr-o investiţie într-o fabrică. Motivul a fost legislaţia restrictivă a ţării, care nu permite firmelor străine să facă import şi să revândă. Dreptul de a comercializa produse în Etiopia îl primesc doar companiile care produc local. Astfel, timp de aproape doi ani Petrişor Grindeanu a coordonat dezvoltarea unităţii de producţie actuale şi şi-a făcut legături în lumea de business etiopiană.
    „Oamenii sunt foarte prietenoşi, creştin-ortodocşi ca şi noi şi, foarte important, vorbesc engleza destul de bine, deşi nu este limba naţională.”
    Adaptarea nu a fost însă lipsită de provocări. Una dintre cele mai mari a fost cultura muncii, care, spune executivul, este diferită de ce se întâmplă în restul lumii. Majoritatea etiopienilor, fiind foarte credincioşi, îşi pun toate speranţele că Dumnezeu îi va ajuta chiar şi în cazul în care rămân fără loc de muncă, astfel că nu îşi dau tot timpul interesul pentru jobul pe care îl au. Există, desigur, şi excepţii.
    Fabrica de lângă Addis Abeba, capitala etiopiană, a fost dată în folosinţă în iunie 2017, după o investiţie de 10 milioane de dolari, iar subsidiarei din Etiopia i s-a adăugat, în scurt timp, una în Djibouti, o ţară vecină cu Etiopia, cu mai puţin de un milion de locuitori (cam cât jumătate de Bucureşti), dar cu marele avantaj că are ieşire la Marea Roşie. Petrişor Grindeanu s-a orientat către Djibouti pentru a se folosi tocmai de oportunităţile legate de infrastructura portuară. Prin Djibouti se fac importuri de produse care ajung în fabrica din Etiopia şi tot pe acolo Sika exportă către Somalia.
    Fabrica Sika din Etiopia are trei linii de producţie – aditivi, silicon şi pardoseli, iar acum executivul român se pregăteşte de deschiderea unei linii noi, de mortare uscate. Capacitatea de producţie este mai mică decât cea a Sika România, însă gama de produse este mai mare.
    „Fabrica din Etiopia este una semiautomatizată, şi nu automatizată complet, pentru că, dacă se strică ceva, din cauza procedurilor dificile în ceea ce priveşte obţinerea vizei de intrare în ţară, ar dura foarte mult până când cineva poate veni să rezolve o eventuală problemă”, spune Petrişor Grindeanu.
    În subordinea lui stau 34 de angajaţi full time, însă în Etiopia se practică intens sistemul de zilieri, astfel că, în funcţie de cum evoluează vânzările Sika, numărul angajaţilor poate fi mai mare în perioadele de vârf.
    Spre comparaţie, în România, Sika are circa 60 de angajaţi şi două fabrici, una la Braşov şi alta la Căpuşu Mare, în judeţul Cluj. În 2018, afacerile Sika în România s-au situat la circa 35 de milioane de euro (aproape 40 de milioane de dolari). La nivel de grup, cei peste 18.000 de angajaţi ai Sika realizează anual afaceri de peste şase miliarde de franci elveţieni (peste şase mld. dolari).

    O cărămidă la temelia marilor proiecte
    Etiopia şi Djibouti au adus anul trecut 3,2 milioane de dolari în conturile grupului Sika, cele două subsidiare încheind anul pe profit. Pentru 2019, executivul român estimează dublarea sau triplarea afacerilor, în funcţie de cât de stabilă va fi situaţia politică a ţării. Petrişor Grindeanu îşi bazează previziunile şi pe apetitul vizibil în creştere al etiopienilor de a se dezvolta. Se construiesc atât fabrici, spaţii logistice, spaţii comerciale şi ansambluri rezidenţiale, cât şi infrastructură.
    „În Etiopia există un plan cincinal care vizează construirea a 3.000 de fabrici. Industria cea mai dezvoltată acum este agricultura, ţara fiind exportatoare de cafea şi piei de animale, dar şi de flori, unul dintre cei mai importanţi clienţi fiind Olanda. Dacă aş face o comparaţie, Etiopia este astăzi la fel ca România după Revoluţie din punct de vedere economic. La nivel de infrastructură însă, este mai degrabă precum România în timpul lui Ceauşescu.”
    Materialele produse de Sika se găsesc în unele dintre cele mai mari proiecte care se ridică acum în Etiopia, precum baraje, autostrăzi, stadioane, complexuri rezidenţiale. Sika vinde către investitori mari activi în Etiopia, cel mai mare fiind chiar guvernul, care deţine mai multe companii de construcţii, lăsând astfel loc doar pentru puţini dezvoltatori privaţi.Chiar şi cu toate aceste provocări, cu un nivel de trai foarte scăzut şi cu un regim restrictiv, Petrişor Grindeanu spune că Etiopia, prin dorinţa de a se dezvolta, aduce avantaje care o fac atractivă în ochii multinaţionalelor. Poate de aceea, Coca-Cola, Heineken şi Unilever s-au ancorat cu fabrici în această ţară. Şi Pizza Hut a ajuns în Etiopia, cu o franciză deţinută însă de un localnic.
    „Trebuie însă ţinut cont că este o piaţă emergentă şi este de aşteptat ca, treptat, tot mai multe companii internaţionale să-şi facă intrarea”, este de părere Petrişor Grindeanu.

    Bruxelles-ul Africii
    Există circa 40 de români în Etiopia, potrivit statisticilor ambasadei României primite de Petrişor Grindeanu, iar în cei cinci ani de când locuieşte în capitala Addis Abeba, Petrişor Grindeanu i-a cunoscut aproape pe toţi. Interacţiunea cu ei, dar şi cu străinii, a făcut mai uşoară integrarea, avantajul fiind că în mediul de business, la fel ca în restul societăţii de altfel, limba engleză nu este o piedică, aşa cum ar putea fi amharica, limba locală, destul de dificil de asimilat de către străini.
    „Sunt 132 de ambasade în Addis Abeba şi peste 30 de misiuni ONU, capitala Etiopiei fiind un fel de Bruxelles al Africii. Acesta este şi motivul pentru care sunt foarte mulţi expaţi care locuiesc aici.”
    Etiopia a depăşit în 2017 o valoare a Produsului Intern Brut de 80 de miliarde de dolari, potrivit celor mai recente date publice, la o populaţie de 105 milioane de locuitori. Estimările arată că numărul ar putea ajunge la 130 de milioane de locuitori în 2030, creşterea anuală fiind accelerată.
    Petrişor Grindeanu mai spune, după cinci ani de locuit pe tărâm african, că Etiopia este şi o ţară fascinantă din punctul de vedere al obiectivelor turistice, oferind încă vizitatorilor ocazia de a vedea modul de viaţă autentic al triburilor din afara marilor oraşe. Ca o întoarcere în timp, într-o ţară care tinde spre dezvoltare.

  • Producătorul mărcii de bere Corona, Constellation, vinde 30 de mărci pentru 1,7 miliarde de dolari

    La începutul lunii februarie, producătorul a declarat că încearcă să vândă unele dintre mărcile sale de vinuri de calitate inferioară, deoarece doreşte să se axeze pe un segment mai avantajos, îndreptându-se către produse care vizează un public mai tânăr.

    Acordul include în principal brandurile deţinute de Constellation al căror preţ este de cel mult 11 dolari pentru o sticlă, cum ar fi Clos du Bois, Ravenswood şi Mark West. Compania se aşteaptă ca tranzacţia să se încheie la sfârşitul primului trimestru al anului fiscal 2020.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • TeraPlast anunţă transformarea secţia de reciclare în business independent. 4,8 mil. euro, investiţi în transfer

    „În Europa, piaţa deşeurilor de PVC rigid reciclat la nivelul anului 2018 a fost de 480.000 de tone, în contextul în care maxim 20% din acest tip de deşeuri se reciclează. Asta înseamnă că peste 2 milioane de tone, adică 2 miliarde de kilograme, au rămas în natură. Produsele din PVC rigid au o durată de viaţă cuprinsă între 30 şi 50 de ani în funcţie de aplicaţie. Astfel, este uşor să estimăm unde vom ajunge în următorii 10 ani dacă nu luăm măsuri concrete în ceea ce priveşte reciclarea. În acest context, TeraPlast Recycling este răspunsul la o necesitate la nivel european şi o cale prin care România face paşi importanţi în domeniu. Compania se poziţionează pe locul 1 în România şi în top 10 reciclatori de PVC rigid din Europa, după capacitatea de procesare de 12.000 tone anual”, a declarat Dorel Goia, preşedintele Consiliului de Administraţie TeraPlast.

     

    Gestionarea impactului pe care activitatea TeraPlast îl are asupra mediului face parte din politica de guvernanţă corporativă a companiei, aceasta făcând paşi importanţi în reducerea amprentei de carbon, prin eficientizare energetică şi creşterea cantităţii de materiale pe care le reciclează.

    „Promovăm importanţa reciclării PVC-ului rigid, atât post-industrial, cât şi post-consum şi ne-ar plăcea să vedem că iniţiativa noastră va inspira mediul de afaceri autohton în această direcţie. Valoarea transferului liniei de business este de 4,8 milioane de euro”, a adăugat Goia.

    Deşeurile sunt procesate folosind tehnologii şi facilităţi avansate de reciclare, cu utilaje de ultimă generaţie achiziţionate de la producători de profil, din Germania şi Italia. În perioada august 2018 – martie 2019, secţia de reciclare, devenită acum TeraPlast Recycling, a avut o medie lunară procesată de 650 tone PVC rigid. Materialul reciclabil provine atât din producţia proprie, cât şi din achiziţii. Astfel, anul trecut, 54% din materia primă procesată a provenit din Europa, din ţări precum Olanda, Danemarca sau Italia şi doar 46% din România.

    „Suntem convinşi că Ministerul Mediului îşi va îndeplini menirea şi va introduce obligativitatea ca firmele de colectare să nu îngroape deşeurile din PVC rigid, ci să le vândă. Pentru TeraPlast este de preferat să cumpere din România, decât să plătească 2.000 de euro pentru un transport de 20 de tone din Olanda.” a mai precizat reprezentantul companiei.

    Din perspectiva originii, 52% din totalul de deşeu din PVC rigid procesat în 2018 a fost post-consum, iar 48% a fost de origine post-industrială. Produsul rezultat este de calitate superioară datorită tehnologiei de care compania dispune şi este disponibil spre comercializare către terţi.