Tag: premiera

  • “Destinaţie finală 5 3D”, din 2 septembrie în România (GALERIE FOTO)

    De data aceasta, succesiunea evenimentelor fatale se dezlănţuie când un grup de colegi de birou pleacă într-un team building de două zile. În timp ce autobuzul închiriat îşi croieşte drumul spre locul de vacanţă, ei traversează un imens pod suspendat, care leagă malurile unui râu ale cărui ape învolburate se prăvălesc la vale, la 160 de metri sub pod. Dar destinele lor sunt aparent pecetluite când podul se rupe în două chiar sub ochii lor. Sam, personajul care a prevestit accidentul, încearcă disperat o cale să-i salveze. Si reuşeşte. Sau cel puţin aşa crede el.

    Regizorul Steven Quale declara: “În filmele anterioare din seria ‘Destinaţie finală’, moartea lor e inevitabilă, singura întrebare fiind: “cum vor muri ?” În filmul ăsta, am adăugat o întorsătură de situaţie: câţiva dintre ei e posibil să supravieţuiască.”

    “Destinaţie finală 5 3D”, din 2 septembrie în România (GALERIE FOTO)

    Pentru producătorul Craig Perry, ocazia de a reveni pentru a cincea oară i-a oferit şansa nu numai de a împlini aşteptările fanilor, ci şi de a le zdruncina serios, asa cum de altfel si-a dorit. “Întotdeauna abordăm filmele astea cu intenţia de a face ceva în plus,” spune Perry. “Fanii ne-au învăţat că vor o poveste captivantă, înfiorătoare, dar şi distractivă, aşa că încercăm să ridicăm ştacheta.”

    Stiind că vor să filmeze în 3D, producătorii Craig Perry şi Warren Zide au apelat la Quale, un expert în acest domeniu.

    Povestea filmului “Destinaţie finală 5” se învârte în jurul lui Sam, un tânăr în plină criză profesională: are de ales să-şi păstreze slujba sigură, dar fără perspective sau să îşi urmeze pasiunea şi să se mute la Paris, pentru a deveni maestru bucătar. Dar dacă alege Parisul, asta îl poate costa pierderea persoanei iubite – un preţ prea mare.

    O producţie Warner Bros. Pictures/New Line Cinema, “Destinaţie Finală 5 3D” este distribuit în România de MediaPro Distribution şi poate fi văzut în premieră din 2 septembrie în cinematografele: CinemaPRO, Hollywood Multiplex (Bucureşti si Oradea), Movieplex, The Light Cinema, Cinema City (Cotroceni, Sun Plaza, Cluj, Arad, Bacău, Brăila, Baia Mare, Timişoara, Iaşi, Piteşti), Cityplex (Bucureşti, Constanţa, Braşov), Patria (Bucureşti şi Craiova), Odeon Cineplex Cluj, Cinema Florin Piersic Cluj, Cinema Phoenix Paşcani, Centrul Cultural Eugen Ionescu Slatina, Grand Mall Cinema Satu Mare.

  • Premiera de gala pentru ultimul “Harry Potter” in Romania, in IMAX 3D. Primii 150 de fani vor viziona gratuit filmul

    Cu aceasta ocazie, 150 de fani vor avea ocazia sa vizioneze
    gratuit premiera. Fanii care vor sa-si ia “la revedere” cum se
    cuvine trebuie doar sa se imbrace precum personajul lor preferat
    din Harry Potter si sa se numere printre primii 150 sositi la
    eveniment.

    In plus, trei dintre fanii care vor prezenta cele mai mari
    similitudini cu personajele favorite din “Harry Potter si
    Talismanele Mortii – Partea 2” vor fi rasplatiti cu premii
    speciale. Alaturi de fani vor participa la eveniment si vedete
    surpriza, reunite pentru a aduce un omagiu celebrei serii care a
    marcat o generatie intreaga.

    In acest capitol final al seriei, tensiunea urca la cote nebanuite,
    culminand cu batalia epica dintre Harry Potter si cel mai mare
    dusman, Lordul Cap-de-mort. Lunga calatorie ia sfarsit cu dramatica
    inclestare intre bine si rau. Dupa ce au distrus un Horcrux si au
    aflat semnificatia magicelor Talismane ale Mortii, Harry impreuna
    cu Ron si Hermione continua cautarea celorlalte Horcruxuri, pentru
    a avea o sansa de a-l distruge pe Cap-de-mort. Insa, spre ghinionul
    lor, maleficul personaj reuseste sa puna mana pe Bagheta de Soc si
    acum vrea cu orice pret sa atace Scoala Hogwarts si sa puna
    stapanire pe cele doua lumi.

    “Harry Potter si Talismanele Mortii – Partea 2”, ultimul film din
    seria ce are la baza romanele lui J.K. Rowling, este si cel mai
    spectaculos de pana acum, oferind spectatorilor o experienta
    cinematografica speciala, datorata inaltei tehnologii 3D si IMAX
    3D.

    O productie Warner Bros., filmul va fi distribuit din 15 iulie in
    cinematografele: Hollywood Multiplex (Bucuresti si Oradea),
    CinemaPRO, Movieplex, The Light Cinema, Cityplex (Bucuresti,
    Constanta si Brasov), Odeon Cineplex (Cluj), Baneasa Drive In
    Cinema, Patria (Bucuresti), Patria (Craiova), Cinema Florin Piersic
    (Cluj), Phoenix (Pascani), Centrul Cultural Eugen Ionescu
    (Slatina), Grand Mall Cinema (Satu Mare) si reteaua Cinema City
    (Sun Plaza, Cotroceni – in 3D si Imax, Arad, Bacau, Baia Mare,
    Braila, Cluj, Iasi, Pitesti, Timisoara). Filmul este distribuit de
    MediaPro Distribution.

    Liderul absolut in materie de incasari din domeniul
    cinematografic, Harry Potter a generat pana in prezent venituri de
    peste 6,37 miliarde de dolari.

    Aflati pentru ultima data pe marile ecrane in interpretarea
    legendarelor personaje care le-au adus faima la nivel mondial,
    actorii Daniel Radcliffe, Rupert Grint si Emma Watson isi iau
    astfel ramas bun de la fanii seriei, alaturi de nume mari ale
    cinematografiei precum Ralph Fiennes, Maggie Smith, Helena Bonham
    Carter si Robbie Coltrane. La Londra, premiera de gala a filmului,
    in prezenta vedetelor, a avut loc la 7 iulie.

  • Dupa TIFF, filmele romanesti se intorc la toamna

    Cu nu mai putin de 16 lungmetraje incluse in selectia Zilelor
    Filmului Romanesc a festivalului Transilvania (castigator a fost
    “Eu cand vreau sa fluier, fluier”), toamna aceasta o sa avem de-a
    face cu o explozie de boboci “tricotati” din pelicula. Daca
    renuntam la filmele deja proiectate pe marile ecrane, la
    documentare (dintre care unele pot fi vazute sau vor putea fi
    vazute in curand pe HBO) si la titlurile hai sa zicem
    neinteresante, raman in joc cinci filme.

    Despre “Aurora” si “Marti, dupa Craciun”, incluse in sectiunea
    Un Certain Regard a festivalului de la Cannes, s-a tot scris, asa
    ca trecem direct la “Felicia, inainte de toate”, debutul in
    lungmetraj al scenaristului Razvan Radulescu si al partenerei sale
    Melissa de Raaf. Filmul s-a lansat pe marile ecrane din tara
    vineri, la nici o saptamana de la fericitul deznodamant al TIFF,
    unde a concurat si a ramas acasa cu trei premii importante: cel de
    scenariu, pentru Radulescu si de Raaf, si doua de interpretare
    primite de Ozana Oancea.

    O drama de familie cu interpretari foarte bune, “Felicia”
    beneficiaza intens de pe urma simtului lui Razvan Radulescu pentru
    dialog, fiind unul dintre cele mai conversationale filme vazute in
    ultimii ani. Subiectul? Cat se poate de la moda: conflictul intre
    generatii si alienarea celui care, cu dorinta de a reusi ceva in
    viata, pleaca in strainatate.

    Mult mai popular (BUSINESS Magazin crede ca, promovat
    corespunzator si proiectat pe suficiente ecrane, ar putea deveni un
    adevarat campion la box-office in Romania), “Buna, ce faci?” este
    probabil cea mai placuta surpriza de anul acesta la TIFF. Filmul
    regizat de Alexandru Maftei are o distributie formata preponderent
    din necunoscuti (chiar daca sunt toate sansele sa-l recunoastem
    instantaneu pe Adrian Paduraru, eroul din “Declaratie de dragoste”,
    aici intr-un rol secundar) si reprezinta un gen foarte rar in
    cinematograful romanesc al ultimilor ani – comedia romantica.

  • Revenirea la animatia traditionala: Printesa din New Orleans

    Daca ati vazut vreodata “Mica sirena” sau “Frumoasa si bestia”,
    stiti foarte bine ca animatia traditionala nu impiedica absolut
    deloc realizarea unui desen animat in stare sa devina preferatul
    celor mari si mici deopotriva. “Frumoasa si bestia” a fost, pana la
    “Up”, unica animatie nominalizata vreodata la Oscarul pentru cel
    mai bun film, iar “Mica sirena” a avut un asemenea succes in 1989,
    incat au fost realizate doua continuari, ca sa nu mai amintim de
    serialul difuzat de postul CBS. Probabil ca nu la fel se va
    intampla cu “Printesa si broscoiul”, dar asta nu inseamna ca
    revenirea celor de la Disney la muzicalul animat nu merita toti
    banii.

    Fratii Grimm au inceput tevatura cu printul transformat in broasca,
    iar scriitoarea E.D. Baker facea lucrurile si mai complicate cu
    “The Frog Princess”, un roman pentru adolescenti publicat in 2002.
    Cei de la Disney pastreaza vestita tocaiala umano-batraciana, doar
    ca umbla la efectul acesteia: in urma infamului sarut (dupa
    premiera filmului, numeroase publicatii din Statele Unite au
    anuntat ca zeci de fetite au ajuns la spital intoxicate cu
    salmonella dupa ce au incercat acasa aceeasi miscare), “printesa”
    este cea care se trezeste transformata in broasca.

    Mai trebuie amintit si ca protagonista nu este o noua printesa
    Disney, ci Tiana (Anika Noni Rose), o fata de culoare cu un
    nemaipomenit talent culinar ce o face sa viseze la deschiderea unui
    restaurant in animatul New Orleans al inceputului de secol trecut.
    Un sarmant (si superficial) print (Bruno Campos) vrajit de un
    magician malefic si o nemaipomenita aventura prin mlastinile
    sudice, asezonata din plin cu melodii compuse de celebrul Randy
    Newman (nominalizari la Oscar pentru cantecele “Almost There” si
    “Down in New Orleans”) fac din “Printesa si broscoiul” nu un pas
    inapoi, ci unul inainte si recomanda filmul regizat de duo-ul Ron
    Clements-John Musker drept o alegere foarte buna pentru intreaga
    familie.

  • 10 filme care trebuie vazute in 2010

    Sa trecem in revista zece din posibilii campioni la box-office
    in 2010, adica acele mize sigure carora studiourile si
    distribuitorii le pregatesc megacampanii de promovare si premiere
    simultane in cel putin 4.000 de cinematografe la nivel mondial.

    1. Luna februarie vine cu Leonardo DiCaprio, Martin Scorsese si
    un loc obscur de pe harta: Shutter Island. Filmul cu acest nume se
    va lansa in afara competitiei la urmatoarea editie a Berlinalei
    (11-21 februarie) si imediat apoi (26 februarie) in Romania. Fanii
    lui Scorsese ar trebui sa astepte cu sufletul la gura acest nou
    proiect al regizorului oscarizat pentru “The Departed”. Drama cu
    subiect supranatural, “Shutter Island” urmareste o investigatie
    plina de surprize a unui detectiv (DiCaprio) intr-un ospiciu situat
    pe insula din titlu. Investigatia ii va cere detectivului abilitati
    mai speciale decat logica si flerul si-i va ameninta poate bunul
    cel mai de pret: sanatatea mintala.


    2. “Iron Man 2” se lanseaza la 30 aprilie si are de indeplinit o
    grea misiune: sa se ridice macar la nivelul primei parti a acestei
    francize Marvel, excelentul film lansat in 2008 si cel mai bun film
    cu supereroi al anului respectiv (dupa “Cavalerul Intunecat”,
    desigur). Jon Favreau revine in spatele camerei, iar Robert Downey
    Jr. in fata ei, insotit de aceasta data de nume mari precum Mickey
    Rourke (in rolul eroului negativ Whiplash), Scarlett Johansson si
    Don Cheadle. Un trailer lansat la sfarsitul anului trecut arata ca
    “Omul de otel” nu si-a pierdut deloc umorul, si cum combinatia de
    umor si efecte speciale scumpe e calea cea mai sigura spre
    buzunarul spectatorului doritor de evadare, “Iron Man 2” s-ar putea
    regasi usor intr-un top al celor mai mari incasari din 2010.

    3. “Printul Persiei: Nisipurile timpului” ar putea face din
    Persia antica exact ce a facut seria “Piratii din Caraibe” din
    regiunea subtropicala din largul Americilor: fundalul uneia dintre
    cele mai profitabile francize ale tuturor timpurilor. Ecranizarea
    unui cunoscut joc video, filmul regizat de Mike Newell si produs de
    Jerry Bruckheimer ni-l arata pe Jake Gyllenhaal in rolul printului
    Dastan, ales sa apere distrugatoarele Nisipuri ale timpului de un
    vizir care le-ar folosi pentru a subjuga lumea intreaga. O
    distributie internationala, peisaje spectaculoase, aventuri cat
    cuprinde si o poveste de amor intre Dastan si misterioasa Tamina
    (Gemma Arterton) transforma “Printul Persiei: Nisipurile timpului”
    intr-un concurent redutabil pentru orice franciza recenta.


  • Fericiti cei ce traiesc clipa

    Robotelul indragostit nu a fost o provocare suficienta pentru animatorii de la Pixar. In noul lor hit, prima animatie care a deschis vreodata prestigiosul festival de film de la Cannes, protagonist este un batranel. Daca subiectul, rezumat in doar cateva cuvinte, poate parea neinteresant, scenaristii au reusit insa o adevarata performanta: “Up”/”Deasupra tuturor” este probabil cel mai plin de speranta, amuzant si subtil film pe care o sa-l vedem anul acesta la cinema.
     
    Carl Fredricksen (Edward Asner sau, in varianta dublata, Johnny Raducanu) are 70 si ceva de ani si-si petrece zilele identice in singuratate, ascuns in casa lui inconjurata de un imens santier de constructii. Dupa moartea sotiei sale, mult-iubita lui Ellie, Carl nu face altceva decat sa priveasca la transformarea linistitului sau cartier intr-un complex de zgarie-nori si sa se impotriveasca incercarilor lui Russell, un pusti “explorator al salbaticiei”, sa-l ajute la diverse treburi, pentru a-si completa pieptarul plin de insigne de merit si cu aceea de vajnic ajutor al varstnicilor. Dar totul se schimba cand Carl ia o surprinzatoare decizie: cu ajutorul a mii de baloane colorate isi propulseaza cascioara spre inaltul cerului pentru a se indrepta, deasupra tuturor, spre salbatica jungla venezueleana, acolo unde-l asteapta cea mai frumoasa cascada din lume. Binein­teles, Carl are parte si de o surpriza, caci micul Russell se afla pe prispa casei lui in momentul decolarii.
     
    Primul film Pixar cu personaje principale umane de ceva vreme incoace, “Up” este o adevarata incantare datorita relatiei cu totul si cu totul atipice dintre Carl si Russell. Problemele unuia ii sunt total necunoscute ceiluilalt, iar scenaristul si co-regizorul Bob Peterson transforma saltul lor peste generatii (vreo trei) intr-un amuzant si intelept “carpe diem” la orice varsta.
     
    Daca “Wall-E” avea un consistent mesaj ecologic, noua animatie are un consistent mesaj terapeutic. Obligatoriu de revazut periodic si mai ales atunci cand grijile, sughiturile financiare sau atat de prezenta lene ne fac sa amanam indefinit o calatorie, vizitarea unui prieten vechi, indeplinirea unui vis. Mai mult decat un “mai bine mai tarziu decat niciodata”, “Up” este o sfasietoare (si, repet, amuzanta) invitatie la “acum”. Deloc contemplativ, caci Russell si Carl vor da peste o multime de pericole in periplul lor spre Paradise Falls, “Up” imbina excelent umorul, aventura si emotia, aruncand in joc si momente antologice, precum o teribila paruiala (cu paraieli de oase si anchilozari subite) intre Carl si un personaj negativ la fel de varstnic si atipic.Pentru copii si strabunici deopotriva, “Up” este un adevarat omagiu pentru varsta a treia, cea atat de desconsiderata de Hollywood. Dupa sobolanul bucatar, robotelul inimos si super-eroii interzisi de lege, Pixar arata inca o data ca poate merge complet impotriva curentului, privind si facandu-ne intotdeauna sa privim numai in sus. Aproape fara niciun dubiu, noul lor film se va dovedi “deasupra tuturor” la Oscar 2010.
     
    Dar cu cine s-ar putea bate “Up” pentru titlul de cea mai buna animatie a anului 2009? Concurenta nu e numeroasa, dar “The Princess and the Frog” si “Epoca de gheata: Aparitia dinozarilor” au toate sansele sa-i sufle in ceafa campionului Pixar. Cel putin la nivel de incasari. 
     
    Colegii de la Disney au hotarat revenirea la animatia traditionala, asa-zisa animatie “desenata cu mana”, pentru mult-asteptatul “The Princess and the Frog”, care continua si o alta bine-cunoscuta traditie Disney: muzicalul animat. Noul proiect poate fi usor inclus in seria unor filme precum celebrele “Mica sirena” sau “Frumoasa si bestia”, iar subiectul nu este nici el departe: vrajile si o aparent imposibila iubire ocupa un loc de cinste in povestea lui Maddy, o menajera de culoare din New Orleans, convinsa de un print transformat in broscoi de un preot voodoo sa-i dea sarutul salvator. Nu va asteptati la un deznodamant clasic: sarutul aduce cu el o transformare, dar nu cea asteptata, caci Maddy se trezeste si ea transformata in broasca, asa incat cei doi vor fi nevoiti sa bata pitorestile si in acelasi timp periculoasele imprejurimi ale orasului New Orleans pentru a gasi unica fiinta de pe fata Pamantului in stare sa-i salveze, o preoteasa voodoo. Muzica este compusa de Randy Newman, de saptesprezece ori nominalizat la Oscar, iar vocea lui Maddy ii apartine lui Anika Noni Rose, cunoscuta pentru rolul ei din “Dreamgirls”.
     
    Cat despre “Epoca de gheata: Aparitia dinozaurilor”, aceasta continua aventurile cu lenesul Sid, mamutul Manny, tigrul Diego si veveritoiul ghinionist Scrat, obsedat de ghinde supradimensionate. Filmul va reprezenta si o premiera in cinematografele din Romania: este prima animatie proiectata in format 3D si subtitrata, spre deosebire de filme precum “Bolt”, “Up” sau “Monstri contra extraterestri”, ale caror variante 3D au fost dublate. Cu unul dintre cele mai amuzante trailere vazute anul acesta, calatoria trioului vesel in adancurile Terrei, unde descopera o lume populata cu dinozauri, se anunta un adevarat hit in ceea ce priveste incasarile. A doua parte a seriei, “Epoca de gheata: Dezghetul”, a depasit 650 de milioane de dolari incasari in toata lumea. 
     

    “UP” / ”DEASUPRA TUTUROR”
    R: PETE DOCTER, BOB PETERSEN.
    CU: EDWARD ASNER/JOHNNY R+DUCANU, CHRISTOPHER PLUMMER/VICTOR REBENGIUC, JORDAN NAGAI, BOB PETERSEN, DELROY LINDO, JEROME RANFT, JOHN RATZENBERGER, ELIE DOCTER, JEREMY LEARY.
    DIN 12 IUNIE.

  • Ingeri, demoni si anateme

     

    Al doilea intre cele mai profitabile filme ale anului 2006 (peste 750 mil. dolari castigate fata de miliardul “Piratilor din Caraibe 3”), “Codul lui Da Vinci” s-a bucurat de imensa curiozitate a publicului din lumea intreaga datorita cartii omonime a lui Dan Brown, echipei conduse de Ron Howard si Tom Hanks, dar si ajutorului neintentionat oferit de Biserica Catolica, institutie ce i-a instigat pe catolici sa boicoteze filmul. Si continuarea filmului, “Ingeri si demoni”, ar fi putut avea parte de acelasi tratament, doar ca Biserica a invatat din greseli: in afara de faptul ca nu i-a permis regizorului Ron Howard sa filmeze in lacasurile religioase din Roma, Vaticanul s-a tinut departe de comentarii impotriva proiectului Warner Bros.
     
    Daca primul film a pus pe jar toata suflarea bisericeasca, “Ingeri si demoni” are toate sansele sa treaca partial neobservat de reprezentantii Vaticanului. Se pare ca Ron Howard chiar a invitat o serie de preoti, episcopi si cardinali pentru a le arata cum salveaza Robert Langdon (Tom Hanks) bazilica Sf. Petru, dar s-a lovit de protestul categoric al acestora, ceea ce l-a indemnat pe regizor sa declare ca pana in acest moment criticile negative aduse filmului vin exact de la cei care nu l-au vazut. “Ingeri si demoni” este un thriller “stiinta versus religie” despre o secta care vrea sa distruga bazilica Sf. Petru cu ajutorul unei cantitati infime, dar extrem de periculoase, de antimaterie.
     
    Cand directorul CERN descopera corpul oribil mutilat al unuia dintre cei mai respectati oameni de stiinta ai sai, simbolistul de la Harvard este chemat sa cerceteze ambigrama “Illuminati”, imprimata cu fierul rosu pe pieptul acestuia. Alaturi de fiica cercetatorului, Vittoria (Ayelet Zurer, una dintre cele mai celebre actrite din Israel), Langdon va ajunge la Vatican, caci in catacombele acestuia secta a asezat un container cu antimateria care va exploda in 24 de ore. Cum papa a murit si cardinalii s-au reunit in conclav, pe umerii lui Langdon sta atat salvarea Vaticanului, cat si a celor mai importante fete bisericesti catolice de pe tot globul.
     
    Mai intens si alert decat “Codul lui Da Vinci”, “Ingeri si demoni” are toate sansele sa-l satisfaca pe amatorul de thrillere mistico-detectivistice, chiar daca este foarte greu sa inghesui tot ce face Langdon in film in parsiva, capricioasa camaruta a verosimilului. Privit mai degraba ca un adevarat spectacol, in care regizorul apeleaza la mai toate posibilitatile imaginabile de deus ex machina, noului film al cuplului Howard-Hanks i s-ar face o mare nedreptate daca ar fi considerat mai mult decat un exemplu perfect de escapism hollywoodian – lucru pe care l-a inteles si Vaticanul.
     
    Daca pe tastatura lui Dan Brown, Robert Langdon alerga dupa antimaterie inainte de a descoperi “misterul” din spatele Sfantului Graal, nu acelasi lucru se intampla si in filmele lui Ron Howard: prequel-ul de pe hartie se transforma in sequel pe ecran, o decizie intrucatva ilogica: ar mai fi apelat Vaticanul la Langdon, marele “inamic” al Bisericii Catolice, dupa ce i-a dezvaluit cel mai bine ascuns secret?
     
    Sequel sau prequel, “Ingeri si demoni” nu reprezinta sfarsitul aventurilor perso­najului pe taramul criptografiei si-al descoperirilor incomode. Dan Brown va publica in septembrie o alta carte cu simbolistul de la Harvard: aceasta se va numi “The Lost Symbol” (“Simbolul pier­dut”) si va croseta contracronometru in jurul unui secret al Francmasoneriei. Ca si in predecesoarele sale, Langdon va avea la dispozitie o perioada scurta de timp, doar 12 ore de aceasta data, pentru a dejuca planuri, a descoperi secrete bine pazite si, de ce nu, pentru a salva lumea intreaga. Cererea pentru acest roman este atat de mare, incat editura Random House a decis lansarea cartii intr-un tiraj initial de cinci milioane de exemplare, cel mai generos din istoria de aproape un secol a celei mai mari edituri de limba engleza din lume. Cum “Codul lui Da Vinci” s-a vandut in peste 57 de milioane de exemplare, Random House are toate sansele sa reediteze si noul roman, care va reprezenta si revenirea pe taramul criptologiei a lui Brown: el a declarat intr-un interviu ca peregrinarile il vor duce pe Langdon si in fata sediului CIA din Langley, Virginia, unde troneaza celebra sculptura “Kryptos”, realizata de James Sanborn.
     
    Ce indicii ascunde Kryptos vom vedea pe hartie din 15 septembrie 2009 si pe ecran probabil in 2011 sau 2012, caci studiourile Warner au achizitionat deja drepturile de ecranizare a romanului. Cu cele 750 de milioane de dolari incasate de “Codul lui Da Vinci” si cu o suma comparabila asteptata pentru “Ingeri si demoni”, producatorii nu au cum sa nu continue aceasta franciza superprofitabila. Necunoscuta principala a proiectului nu mai este daca, ci cu cine se va face noul film. Tom Hanks s-a lasat foarte greu convins sa apara in “Ingeri” (gurile rele vorbesc de un onorariu de 50 de milioane de dolari), iar Ron Howard a dat si el de inteles ca s-ar intoarce la proiecte de genul “Frost/Nixon”, in detrimentul unor blockbustere precum posibilul “The Lost Symbol”. 
     
    “INGERI SI DEMONI”/ “ANGELS & DEMONS”
    R: Ron Howard D: Tom Hanks, Ewan Mcgregor, Ayelet Zurer, Stellan Skarsgard, Pierfrancesco Favino, Nikolaj Lie Kaas, Armin Mueller-Stahl, Thure Lindhardt, David Pasquesi.
    Din 15 Mai
     

     

     

  • Ucenicii lui Gordon Gekko

    In urma cu mai mult de 20 de ani, Gordon Gekko, eroul negativ al filmului “Wall Street”, investitor, jucator la bursa, papusar de destine si consumator rafinat, elegant si cinic, scria micul manual al marelui investitor, enuntand pur si simplu ca lacomia e buna. Putem spune, simplu, ca fundamentul actualei crize economice nu sta in deciziile Rezervei Federale americane si ale lui Alan Greenspan, seful institutiei, ci intr-o fraza dintr-un film: “The point is, ladies and gentlemen, that greed, for lack of a better word, is good”. “Greed is good”, o sentinta care a sfarsit pe locul 57 in top 100 al celor mai celebre replici intocmit de American Film Institute.
     
    Si stiti ceva? Chiar a avut dreptate, cel putin in ultimele doua decenii, cand banii s-au facut parca mai usor ca niciodata. Dupa criza imobiliara americana din toamna anului 2007, care a evoluat in actuala criza economica mondiala, lacomia nu a mai fost la moda. Lacomia investitorilor, in special a celor de pe Wall Street, a fost dezavuata de un cor gigantic, format din politicieni (cu presedintele american Barack Obama principal tenor), dar si din jurnalisti, economisti de stanga sau simpli cetateni.
     
    La finele lunii aprilie, studiourile 20th Century Fox au anuntat ca Michael Douglas va juca din nou rolul lui Gordon Gekko in continuarea succesului din 1987 “Wall Street”. Filmul va fi regizat de Oliver Stone, cel care a semnat si prima pelicula. “Wall Street 2” sau “Money Never Sleeps” (“Banii nu dorm niciodata”), titlul de lucru care apare intr-o serie de relatari de presa, ar trebui sa apara in 2010, asa ca scenaristul Allan Loeb are suficient material de studiu in actuala criza economica. Iar Ed Pressman, producatorul primului film, implicat si in realizarea continuarii, a subliniat dimensiunea noului film: “Wall Street a fost New York-centric. Astazi pietele sunt globale, asa cum arata si titlul <Money Never Sleeps>. Actiunea filmului se va desfasura la New York, in Londra, in Emiratele Arabe Unite si intr-o tara din Asia”, a declarat el pentru Telegraph. “Nu putem oferi amanunte, dar povestea este rupta, literalmente, din titlurile ziarelor de astazi”, il completeaza Gregg Brilliant, purtator de cuvant al studiourilor 20th Century Fox.
     
    Pentru ca, la fel ca in cazul primului film, care a fost lansat pe piata la cateva luni dupa crahul bursier din 1987, nu putea fi ales un moment mai bun pentru continuare decat perioada crizei incepute in urma cu doi ani. Ideea este simpla: Gordon Gekko iese din inchisoarea unde l-a aruncat scrupulosul sau ucenic Bud Fox (Charlie Sheen) si intra din nou in afaceri. Nu lipseste nici actualul tanar ucenic, care va fi interpretat de Shia LaBoeuf.
     
    Cliseul hollywoodian cu binele care invinge mereu a fost folosit in filmul “Wall Street”, dar in acest caz nu a prins: criticii de film si jurnalistii au remarcat intr-una ca, beneficiind de carisma lui Michael Douglas, “pradatorul” Gordon Gekko a devenit idolul generatiilor de tineri afaceristi si nu numai, in timp ce Bud Fox a ramas in umbra. Gekko “a rezistat pentru ca spectatorii l-au respectat; este acelasi fel de respect pe care il avem pentru marele rechin alb”, spunea recent Michael Douglas. “Este un ticalos. Maret si de moda veche, dar ticalos.”
     
    Aici actorul pune punctul pe i. Pentru ca “Wall Street 2” apare intr-o alta lume; Gordon Gekko a intrat in puscarie intr-o lume informata de ziare si televiziuni, unde singura posibilitate de a participa la sedinte era cea fizica, in persoana, si unde Bud Fox alerga cu scuterul dupa Rolls-ul luxos al concurentei si spiona ferestrele restaurantelor pentru a afla noutati. Acum, sedintele se desfasoara pe ecranele laptopurilor si internetul revarsa o avalansa de informatii asupra celor interesati.
     
    1 – 0 pentru noua lume.
    Dar difera si businessul: Gekko cumpara companii carora le vindea activele, vrajea actionarii cu luari de cuvant spectaculoase, se lupta cu adversarii in ringul bursier si se deplasa cu o limuzina, cu o biata limuzina. Acum avem subprime, scheme Ponzi, leverage si Lehman Brothers, jeturi corporatiste si “parasute de aur”, ajutoare guvernamentale si nationalizari.
     
    Scorul devine 3-1 pentru Gekko – macar era elegant si intelept. 
    Zvonuri privind reluarea succesului de acum doua decenii au aparut inca din 2007, anul in vara caruia producatorul Ed Pressman si scenaristul Stephen Schiff (colaborator apropiat al lui Oliver Stone) au vizitat Londra si pe miliardarul Vincent Tchenguiz. Vincent si fratele sau Robert Tchenguiz sunt nascuti in Iran, vlastarele unei familii de irakieni refugiati, si au venit in Marea Britanie in 1979; detin participatii la lantul de magazine Sainsbury’s, la restaurantele Mitchells & Butlers si la multe alte companii. Criza economica le-a afectat averea in mod semnificativ, Vincent numarandu-se si printre cei inselati de schema piramidala a lui Bernie Madoff.
     
    Vincent Tchenguiz nu este singurul om de afaceri implicat in creionarea personajului Gordon Gekko. Ed Pressman spune ca Gekko este, “partial”, Michael Milken, cel care a devenit in anii ‘80 “junk bond king” si a dezvoltat, practic de unul singur, piata imprumuturilor cu randament ridicat; el a finantat mai mult de 3.000 de companii, intre care Toys-R-Us, MGM si News Corp. In 1998 a fost gasit vinovat de frauda si a fost condamnat la zece ani de inchisoare, din care a facut mai putin de doi ani. Pe langa Milken, Gekko a fost creat si in baza sfaturilor capatate de Oliver Stone de la afaceristi celebri ai epocii. Unii au ramas faimosi, cum sunt miliardarul Carl Icahn (autorul zicerii “Daca vrei un prieten, ia-ti un caine”), investitorul si scriitorul Kenneth Lipper sau Asher Edelman, colectionar de arta si “pradator”, alaturi de Icahn, pe Wall Street. Altii au avut de-a face cu legea: este cazul lui Owen Morrissey, al lui Dennis Levine si al lui Ivan Boesky, afaceristi si eroi ai unor scandaluri “inside trading” care au facut valuri in epoca. Toti au creionat un portret veridic al unei zone cu care Hollywoodul a cochetat tot timpul dar pe care a prezentat-o rareori; este vorba de lumea afacerilor, privita din interior, fara menajamente. Paradoxal, viziunea lui Stone si jocul lui Michael Douglas, adica portretul lui Gekko, au stabilit coordonatele pe care s-au dezvoltat jucatorii moderni de pe Wall Street; o spune chiar scenaristul filmului original, Stanley Weiser. “Dupa atat de multe intalniri cu admiratori ai lui Gekko, care nu-si doreau nimic altceva decat sa semene cu acesta, as avea o singura dorinta, sa ma pot intoarce in timp si sa rescriu fraza aceea cu <lacomia e buna>…Daca Oliver Stone si cu mine am avea cate un ban pentru fiecare reluare a frazei <greed is good>, am fi putut salva Lehman Brothers.”

  • Amor in Amurg

     

    Termen inventat prin anii ’80, “chick flick”-ul denumeste acel film (“pentru puicute”) pe care barbatii nu-l vor intelege niciodata (cel putin asa zice Rosie O’Donnell in “Nopti albe in Seattle”, uitandu-se la “An Affair to Remember”), dar la care femeile vor apela intotdeauna pentru o petrecere in pijama, pentru a-si reveni dupa o despartire sau dupa o zi proasta la coafor.
     
    Citind sinopsisul lui “Twilight”, probabil un barbat isi va imagina numaidecat valuri de sange, colti ucigasi (atentie, serialul “True Blood” se va lansa in curand pe HBO) si un erou uman cat se poate de abil, care la sfarsitul filmului ii va trimite pe toti vampirii pe lumea cealalta cu o avalansa de tarusi bine inmuiati in apa sfintita. Nimic mai diferit de “Twilight”, care este despre… Bella.
     
    Bella (Kristen Stewart, si ar fi bine s-o tinem minte) are vreo saptesprezece ani si, pentru a-si lasa mama sa se bucure de noua ei relatie cu un jucator de baseball, decide sa se mute la tatal ei, seful politiei dintr-un mohorat orasel, Forks. Pustoaica asteapta cam cu inima indoita prima zi de liceu, dar de stresul de a fi tinta comentariilor tuturor se alege praful in momentul cand Bella da de carismaticul, misteriosul, inteligentul Edward (Robert Pattinson), un coleg de an ale carui paloare, capacitate de a auzi si cea mai firava soapta, viteza s.a.m.d. il vor deconspira drept vampir.
     
    Scris de o femeie (Stephenie Meyers), transformat in scenariu de o alta (Melissa Rosenberg), regizat tot de o reprezentanta a sexului mai sensibil si cu o “tanara speranta feminina” in rolul principal, “Twilight” este “chick flick” la patrat, iar drept dovada, rating-urile date de “ele” filmului pe Imdb.com sunt de la 8 in sus, in timp ce “ei” se multumesc doar cu note de trecere. Surprinzator este faptul ca acest prim film din tetralogia “Twilight” sta excelent la capitolele care le-ar impresiona pe spectatoare, dar scartaie (chiar serios) la cele unde mai atenti sunt spectatorii.
     
    Astfel, marele atu al lui “Twilight” este flirtul. Meyer, Rosenberg si Hardwicke reusesc o adevarata performanta facand echilibristica printre replicile incandescente ale personajelor, iar Stewart si Pattinson sunt foarte expresivi in a crea acea impresie de amor adolescentin (chiar si in situatia in care vampirul are de fapt 107 ani). Fara nici macar o scena de sex si cu doar cateva saruturi fugare, “Twilight” reuseste sa te faca sa-i ierti efectele speciale rizibile si scenele de actiune neconvingatoare (bineinteles ca un alt vampir porneste pe urmele Bellei), cu ajutorul celor doi actori si al catorva replici bine aduse din condei de romanciera Stephenie Meyers, supranumita (justificat?) o “J. K. Rowling a Americii”.
     
    De fapt, Meyers apartine sectei mormone, iar faptul ca Bella si Edward nu pot face sex (vampirul este “vegetarian”, adica refuza sa consume sange de om, dar o prea mare apropiere de fata i-ar putea pune in pericol stapanirea de sine, in fata venelor ei pulsande) nu este decat o pledoarie pro abstinenta sexuala inainte de casatorie. Dar aceasta convingere a autoarei, care a declarat ca pentru scrierea seriei de romane a fost inspirata de volumele lui Jane Austen si Orson Scott Card (autorul celebrului “Ender’s Game”, si el in curs de ecranizare), nici macar nu este relevanta, caci regizoarea si actorii reusesc sa fie credibili atata vreme cand in cadru se afla doar Edward si Bella. Acestia fac cumva si scot flacari pe ecran, iar Hardwicke ii ajuta numai cu prim-planurile ei atat de subiective si tinand uneori (dar parca mai mult decat era necesar) camera in mana.
     
    Ca filmul le va captiva pe spectatoare (mai ales pe cele tinere si foarte tinere) nu-i nicio indoiala, dar “Twilight” nu vine deloc singur in aceasta ofensiva a “chick flick”-urilor. Inceputul anului ne-o aduce si pe Renee Zellweger in “New in Town”/“Nou-venita in oras”, despre o consultanta in materie de eficientizare, Lucy, care trebuie sa renunte la luxosul ei stil de viata din Miami pentru o perioada petrecuta intr-un friguros orasel din Minnesota, unde faptul ca vrea sa inchida fabrica unde lucreaza mai toti localnicii o va expune rautatilor acestora.
     
    Jumatatea lunii februarie ni le ofera (la pachet) pe Anne Hathaway si Kate Hudson (doua specialiste in comedii romantice), care din prietene la catarama vor deveni dusmance pe viata cand nuntile lor vor fi programate in aceeasi zi. Miza luptei? Cel mai bun local, invitatii (si deci cadourile), wedding planner-ul si asa mai departe. Un film despre prietenie (si rivalitate dusa la extrem), doua nunti cu probleme si mirese alergandu-se prin biserica – e genul la care posesorii de testosteron trebuie lasati acasa (sau trimisi la un thriller), iar sexul frumos va cauta confirmarea impresiilor printre cele mai bune prietene.
     
    Dar cel mai asteptat “chick flick” al anului s-ar putea sa fie “Goana dupa cumparaturi”/“Confessions of a Shopaholic”. Inspirat de romanul omonim al lui Sophie Kinsella, filmul regizat de P.J. Hogan (“My Best Friend’s Wedding”) o va avea in vizor pe Rebecca Bloomwood, o absolventa de facultate care se muta in Manhattan, cazand victima unei asemenea frenezii a cumparaturilor, incat ajunge datoare vanduta. Cum va pune ea mana pe o rubrica intr-un ziar financiar si pe un bogat om de afaceri vom vedea la inceputul lui aprilie, in acest “Diavolul se imbraca de la Prada” al anului 2009.

     

  • Amor in Amurg

     

    Termen inventat prin anii ’80, “chick flick”-ul denumeste acel film (“pentru puicute”) pe care barbatii nu-l vor intelege niciodata (cel putin asa zice Rosie O’Donnell in “Nopti albe in Seattle”, uitandu-se la “An Affair to Remember”), dar la care femeile vor apela intotdeauna pentru o petrecere in pijama, pentru a-si reveni dupa o despartire sau dupa o zi proasta la coafor.
     
    Citind sinopsisul lui “Twilight”, probabil un barbat isi va imagina numaidecat valuri de sange, colti ucigasi (atentie, serialul “True Blood” se va lansa in curand pe HBO) si un erou uman cat se poate de abil, care la sfarsitul filmului ii va trimite pe toti vampirii pe lumea cealalta cu o avalansa de tarusi bine inmuiati in apa sfintita. Nimic mai diferit de “Twilight”, care este despre… Bella.
     
    Bella (Kristen Stewart, si ar fi bine s-o tinem minte) are vreo saptesprezece ani si, pentru a-si lasa mama sa se bucure de noua ei relatie cu un jucator de baseball, decide sa se mute la tatal ei, seful politiei dintr-un mohorat orasel, Forks. Pustoaica asteapta cam cu inima indoita prima zi de liceu, dar de stresul de a fi tinta comentariilor tuturor se alege praful in momentul cand Bella da de carismaticul, misteriosul, inteligentul Edward (Robert Pattinson), un coleg de an ale carui paloare, capacitate de a auzi si cea mai firava soapta, viteza s.a.m.d. il vor deconspira drept vampir.
     
    Scris de o femeie (Stephenie Meyers), transformat in scenariu de o alta (Melissa Rosenberg), regizat tot de o reprezentanta a sexului mai sensibil si cu o “tanara speranta feminina” in rolul principal, “Twilight” este “chick flick” la patrat, iar drept dovada, rating-urile date de “ele” filmului pe Imdb.com sunt de la 8 in sus, in timp ce “ei” se multumesc doar cu note de trecere. Surprinzator este faptul ca acest prim film din tetralogia “Twilight” sta excelent la capitolele care le-ar impresiona pe spectatoare, dar scartaie (chiar serios) la cele unde mai atenti sunt spectatorii.
     
    Astfel, marele atu al lui “Twilight” este flirtul. Meyer, Rosenberg si Hardwicke reusesc o adevarata performanta facand echilibristica printre replicile incandescente ale personajelor, iar Stewart si Pattinson sunt foarte expresivi in a crea acea impresie de amor adolescentin (chiar si in situatia in care vampirul are de fapt 107 ani). Fara nici macar o scena de sex si cu doar cateva saruturi fugare, “Twilight” reuseste sa te faca sa-i ierti efectele speciale rizibile si scenele de actiune neconvingatoare (bineinteles ca un alt vampir porneste pe urmele Bellei), cu ajutorul celor doi actori si al catorva replici bine aduse din condei de romanciera Stephenie Meyers, supranumita (justificat?) o “J. K. Rowling a Americii”.
     
    De fapt, Meyers apartine sectei mormone, iar faptul ca Bella si Edward nu pot face sex (vampirul este “vegetarian”, adica refuza sa consume sange de om, dar o prea mare apropiere de fata i-ar putea pune in pericol stapanirea de sine, in fata venelor ei pulsande) nu este decat o pledoarie pro abstinenta sexuala inainte de casatorie. Dar aceasta convingere a autoarei, care a declarat ca pentru scrierea seriei de romane a fost inspirata de volumele lui Jane Austen si Orson Scott Card (autorul celebrului “Ender’s Game”, si el in curs de ecranizare), nici macar nu este relevanta, caci regizoarea si actorii reusesc sa fie credibili atata vreme cand in cadru se afla doar Edward si Bella. Acestia fac cumva si scot flacari pe ecran, iar Hardwicke ii ajuta numai cu prim-planurile ei atat de subiective si tinand uneori (dar parca mai mult decat era necesar) camera in mana.
     
    Ca filmul le va captiva pe spectatoare (mai ales pe cele tinere si foarte tinere) nu-i nicio indoiala, dar “Twilight” nu vine deloc singur in aceasta ofensiva a “chick flick”-urilor. Inceputul anului ne-o aduce si pe Renee Zellweger in “New in Town”/“Nou-venita in oras”, despre o consultanta in materie de eficientizare, Lucy, care trebuie sa renunte la luxosul ei stil de viata din Miami pentru o perioada petrecuta intr-un friguros orasel din Minnesota, unde faptul ca vrea sa inchida fabrica unde lucreaza mai toti localnicii o va expune rautatilor acestora.
     
    Jumatatea lunii februarie ni le ofera (la pachet) pe Anne Hathaway si Kate Hudson (doua specialiste in comedii romantice), care din prietene la catarama vor deveni dusmance pe viata cand nuntile lor vor fi programate in aceeasi zi. Miza luptei? Cel mai bun local, invitatii (si deci cadourile), wedding planner-ul si asa mai departe. Un film despre prietenie (si rivalitate dusa la extrem), doua nunti cu probleme si mirese alergandu-se prin biserica – e genul la care posesorii de testosteron trebuie lasati acasa (sau trimisi la un thriller), iar sexul frumos va cauta confirmarea impresiilor printre cele mai bune prietene.
     
    Dar cel mai asteptat “chick flick” al anului s-ar putea sa fie “Goana dupa cumparaturi”/“Confessions of a Shopaholic”. Inspirat de romanul omonim al lui Sophie Kinsella, filmul regizat de P.J. Hogan (“My Best Friend’s Wedding”) o va avea in vizor pe Rebecca Bloomwood, o absolventa de facultate care se muta in Manhattan, cazand victima unei asemenea frenezii a cumparaturilor, incat ajunge datoare vanduta. Cum va pune ea mana pe o rubrica intr-un ziar financiar si pe un bogat om de afaceri vom vedea la inceputul lui aprilie, in acest “Diavolul se imbraca de la Prada” al anului 2009.