BusinessMagazin

Tag: pierderi

  • De ce sunt atat de mari pierderile TAROM

    Anul trecut parea unul optimist pentru TAROM: veniturile
    companiei au urcat cu 15% si au ajuns la 306 milioane de euro;
    numarul pasagerilor transportati a urcat cu 23,6%, pana la 2,19
    milioane de pasageri; cota de piata a ajuns la 22,4%, fata de 19,7%
    in 2009; gradul de incarcare a ajuns la 62%, cu sase puncte
    procentuale mai mult decat in 2009, luna august 2010 fiind cea mai
    buna luna din ultimul deceniu din punctul de vedere al numarului de
    pasageri transportati.

    Cifrele ar arata chiar bine pentru ultimul an de mandat al
    Ruxandrei Brutaru, care a condus compania in ultimii doi ani, in
    prima parte a crizei care a bulversat toata industria de aviatie si
    nu numai. Indicatorii pozitivi de pe bilant sunt insa pusi in umbra
    de o singura cifra, cea care indica pierderile companiei: pentru
    anul 2010 pierderea a fost de 79,97 milioane de euro, in crestere
    cu 41,6% fata de anul precedent, cand operatorul aerian de stat a
    raportat un rezultat negativ de 234 de milioane de lei.

    In 2010 TAROM a pierdut in fiecare zi 200.000 de euro, iar
    compania pune minusul – ajuns la peste o treime din cifra de
    afaceri – pe seama unei strategii de preturi scazute. “Veniturile
    prognozate nu s-au realizat din cauza mentinerii unui nivel scazut
    la tarife, pe care a trebuit sa le adaptam la posibilitatea de
    cumparare a pasagerilor”, spunea, odata cu anuntarea intarziata a
    rezultatelor financiare, Gabriela Bordea, proaspat numita in
    functia de director general.

    Arma preturilor mici ar fi trebuit sa aduca inapoi pasagerii
    care au preferat zborurile low-cost, pe fondul scaderii puterii de
    cumparare. Insa nici pasagerii pierduti nu au venit inapoi, spun
    oficialii, iar restrangerea activitatii multor firme a condus la un
    trafic de business redus, la care s-au adaugat problemele
    financiare ale companiilor, sistemul bancar afectat de criza,
    taxele ridicate percepute de aeroporturi si pretul petrolului aflat
    in continua crestere. Cel mai mare cost al unei companii aeriene
    este reprezentat de combustibili (circa 15-25% din total), iar
    cresterea de peste un sfert la acest capitol poate fi contracarata
    prin acorduri negociate cu aeroporturile unde se face
    alimentarea.

    Cheltuielile TAROM cu combustibilul au crescut anul trecut cu
    29%, impactul acestor costuri asupra rezultatelor financiare de
    anul trecut fiind de 19 milioane de euro, iar eruptia vulcanului
    islandez Eyjafjallajokull a insemnat pierderi de alte aproape cinci
    milioane. Insa de unde diferenta pana la 80 de milioane de euro?
    “TAROM putea sa faca ceva mai mult in zona reducerii de costuri si
    de reorganizare pentru ca degeaba cresti la partea de venituri si
    la numarul de pasageri daca nu faci si restructurari”, spune
    Szabolcs Nemes, consultant in cadrul companiei Roland Berger.

    De regula, in cazul liniilor aeriene nationale, zonele de
    restructurare sunt sensibile – Czech Airlines a facut totusi anul
    trecut disponibilizari -, iar stoparea curselor neprofitabile ar
    putea fi un alt loc de taiere de costuri. TAROM este singura
    companie care mai zboara pe destinatii interne, ceilalti operatori
    renuntand treptat la astfel de curse din cauza pierderilor
    survenite. Nemes sustine ca alte cheltuieli aditionale pentru
    companie pot veni din efectuarea operatiunilor de reparatii si
    mentenanta; TAROM are un centru specializat de mentenanta,
    activitate care se justifica insa doar in cazul unor companii
    aeriene cu flota mai mare. Flota romanilor nu este foarte mare,
    plus ca este diversa, cele peste 20 de aeronave grupand modele ale
    Airbus, Boeing sau ATR.

  • Situatia din Romania si Ucraina a dus pe pierdere afacerile Volksbank din Europa de Est

    Volksbanken International (VBI) a raportat o pierdere de 22,4
    milioane de euro in 2010, comparativ cu un profit net de 33,3
    milioane de euro cu un an in urma, conform bilantului preluat de
    Bloomberg. Provizioanele de risc au crescut de la 174,6 la 238 de
    milioane de euro, iar in Romania au fost mai mult decat duble fata
    de 2010, respectiv 153,5 milioane.

    Seful bancii rusesti Sberbank, Gherman Gref, a confirmat marti ca
    se afla in negocieri pentru o achizitie care sa implice Volksbanken
    International. Agentia Reuters a relatat marti ca Sberbank ar fi
    facut o oferta de 700-750 de milioane de euro pentru VBI, mult sub
    asteptarile OVAG, care spera sa obtina cel putin 1,5 miliarde.
    Presa austriaca si ruseasca au scris ca Sberbank Rossii, cea mai
    mare banca ruseasca, detinuta de stat, nu ar dori sa preia si
    Volksbank Romania, motivul prezentat fiind insa ori lichiditatea
    mai slaba a pietei romanesti, ori relatiile mai reci ale Romaniei
    cu Rusia.

    Grupul-mama, Oesterreichische Volksbanken AG, a scos la vanzare in
    decembrie Volksbanken International, spre a rambursa statului
    austriac ajutorul de 1 miliard de euro primit in 2009 si pentru a
    scapa de activele cu risc mai mare. Divizia sa Kommunalkredit AG a
    fost nationalizata inca din 2008 din cauza problemelor financiare,
    iar grupul nu a platit dobanzi pentru ajutorul primit de la stat,
    din cauza pierderilor.

    Grupul Oesterreichische Volksbanken (OVAG) detine 51% din VBI,
    restul fiind impartit intre DZ Bank din Germania si Groupe BPCE din
    Franta. Pe primul trimestru, profitul net grupului a fost de patro
    ori mai mare decat in aceeasi perioada a lui 2010, la 31,6 milioane
    de euro, iar tinta de profit pentru 2011 este de pese 100 de
    milioane de euro.

    Volksbank Romania este cea mai mare unitate a VBI, care are afaceri
    in inca opt tari – Ungaria, Croatia, Cehia, Slovacia, Slovenia,
    Ucraina, Serbia si Bosnia. In primul trimestru, activele Volksbank
    Romania au scazut cu 2% fata de aceeasi perioada a anului trecut,
    la 4,7 miliarde de euro. Activele VBI erau de 13,7 miliarde de
    euro.

  • Nemtii s-au razgandit: epidemia nu e cauzata de castravetii de import, ci de legumele de la o ferma din Germania

    Gert Lindemann, ministrul agriculturii in Saxonia Inferioara, a
    declarat pentru Reuters ca originea tulpinii de bacterie
    responsabila de imbolnavirile din Europa a putut fi identificata in
    nordul Germaniei, zona in care au calatorit toti europenii care
    s-au contaminat in ultima perioada.

    Lindemann a declarat ca exista o “legatura directa” intre o firma
    din Uelzen, Saxonia Inferioara, si imbolnavirile rezultate. Firma
    avea o ferma de legume care producea diverse soiuri de legume
    incoltite folosite cu precadere pentru salate. Ulterior, ministrul
    agriculturii a mentionat intr-o conferinta de presa ca este vorba,
    “printre altele, de germeni de fasole adzuki, fasole mung, linte,
    lucerna, schinduf”, potrivit Bild am Sonntag. Mai multe detalii vor
    fi date publicitatii luni.

    Ferma a fost deja inchisa, iar produsele distribuite de firma in
    Saxonia Inferioara, Hamburg, Schleswig-Holstein,
    Mecklenburg-Pomerania de Vest, Hesse au fost retrase de pe piata.
    Cercetatorii sustin ca infestarea a putut aparea fie la ferma, fie
    in cursul transportului, fie la restaurantele sau magazinele unde
    au fost livrati germenii de legume. Posibile focare de infectie ar
    fi putut astfel aparea la un restaurant din Lubeck sau la un
    festival de la Hamburg, tinut in cursul lunii mai.

    Ministrul a recomandat cetatenilor sa se abtina de la consumul
    de germeni de legume.

    Pana in prezent, epidemia a ucis 22 de oameni in Europa si a
    imbolnavit peste 2.200. Unii au dezvoltat sindrom hemolitic si
    uremic, o afectiune care ataca rinichii. Complicatiile bolii includ
    insuficienta renala si cardiaca, epilepsie, diabet, necroza
    intestinala si chiar decesul.

    Potrivit OMS, 12 state au anuntat cazuri de sindrom hemolitic
    uremic si colita hemoragica de pe urma infectiei cu Escherichia
    coli. Germania a raportat in total peste 1.500 de astfel de cazuri.
    In afara de Germania, cazuri de imbolnaviri au fost raportate in
    Austria, Cehia, Danemarca, Franta, Olanda, Norvegia, Spania,
    Suedia, Elvetia, Marea Britanie si Statele Unite.

    Tulpina de Escherichia coli (E.coli) responsabila de declansarea
    epidemiei are proprietatea de a se fixa de peretii intestinali, de
    unde elimina toxine, cauzand uneori diarei severe cu hemoragie si
    probleme ale rinichilor, in timp ce alteori diareea lipseste.
    Printre alimentele despre care se stia ca pot propaga imbolnavirea
    se numara carnea, varza, merele, insa contaminarea se face si prin
    contactul cu bazine de inot infestate sau apa potabila
    infestata.

    Consumul de legume incoltite a mai fost pus in legatura si cu
    alte epidemii, ultima dintre ele avand loc in Japonia in 1996, cand
    6.000 de oameni s-au imbolnavit si 17 au murit dupa ce au mancat
    germeni de ridichi.

    Faptul ca sursa epidemiei a fost atribuita castravetilor de import,
    in special din Spania, a dus deja la pagube considerabile pentru
    producatorii de legume din Europa, care au cerut zadarnic daune
    Germaniei si au facut petitii la Comisia Europeana. Rusia a impus
    deja interdictie de import pentru toate legumele din Uniunea
    Europana, pana la clarificarea situatiei.

  • Economistul-sef al BERD: Exista aceleasi riscuri ca si anul trecut pentru Europa de Est, “poate chiar amplificate”

    “Scenariul de baza e ca actuala criza din zona euro se va
    rezolva cu bine, dar nu putem exclude incidente neprevazute. Fata
    de anul trecut, sunt aceleasi motive de ingrijorare, poate chiar
    amplificate, iar temerea de perturbari serioase exista in
    continuare”, a declarat Erik Berglof, economistul-sef al EBRD,
    citat de publicatia Emerging Markets.

    Pericolele vin in primul rand din riscurile pentru sectorul bancar
    din regiune, daca Grecia ar intra in incapacitate de plata a unora
    sau a tuturor datorilor ajunse la scadenta, ceea ce ar afecta sever
    bancile din Europa de Vest, care ar putea dori sa retraga
    lichiditate din subsidiarele lor est-europene.

    Mark Allen, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrala si
    de Est, afirma ca integrarea puternica a sistemelor financiare din
    Europa de Est cu cele occidentale le-a lasat pe primele vulnerabile
    la socuri. “Desi tarile est-europene au demonstrar ca au
    capacitatea de a impiedica un impact local al problemelor de la
    nivelul bancilor-mama, daca aceste probleme s-ar agrava, atunci am
    putea asista la probleme suplimentare in regiune”, afirma
    Allen.

    Conform oficialului FMI, daca escaladarea crizei ar duce la o
    incetinire a cresterii economice in Germania, impactul ar fi simtit
    si in afara sectorului bancar, afectand cresterea economica a
    tarilor est-europene dependente de exporturi, adauga Allen, desi nu
    acesta e scenariul de baza pe care il ia in calcul. Presedintele
    BERD, Thomas Mirow, a declarat la randul lui ca Europa de Est “este
    foarte indeaproape legata de Germania, din punctul de vedere al
    profitului din activitati industriale. Daca ar incepe un nou ciclu
    in care Germania s-ar confrunta cu probleme, est-europenii vor fi
    afectati”.

    Economistii BERD si ai FMI cred ca initiativa de la Viena din 2009,
    prin care marile banci comerciale de pe continent cu activitate in
    Est au acceptat sa nu retraga lichiditati din subsidiarele lor
    estice, dovedeste ca e nevoie de un mecanism institutional pentru a
    limita consecintele negative ale unei eventuale crize. “Avem deja
    un cadru pe care il putem folosi in cazul unor noi probleme,
    indiferent care e originea lor, pentru a aborda chestiunea
    legaturilor dintre sistemele bancare din Vest si Est”, apreciaza
    Mark Allen.

    “TOATE BANCILE DIN ROMANIA VANEAZA CORPORATIILE DE TOP 10”

    Reprezentantul FMI afirma insa ca bancile din Europa Centrala si de
    Est trebuie sa-si reduca portofoliile de credite neperformante, ca
    sa poata debloca sistemul de credite si sa poata stimula cresterea
    economica. “Sunt mai multe optiuni care ar putea fi incercate,
    inclusiv schimbarea regimului fiscal al pierderilor bancilor sau
    explorarea posibilitatii unor ‘bad banks’” (institutii care sa
    colecteze activele cu probleme).

    In aprilie, initiativa Viena Plus, coordonata de BERD si formata
    din actionarii bancilor cu activitate in regiune, a infiintat un
    comitet de studiere a problemei creditelor neperformante si a
    impactului lor asupra creditarii. “Motivul pentru care asa ceva e
    necesar e ca nu am depasit inca pericolul”, afirma Piroska Nagy,
    consilier principal al economistului-sef al BERD.

    Exista tendinta in randul celor mai mari banci din regiune, in
    special din Austria si Italia, de a oferi preponderent credite
    companiilor mari, deja bine capitalizate, in timp ce portofoliile
    de credite neperformante raman substantiale. “Toate bancile din
    Romania vaneaza corporatiile de top 10”, declara un oficial al unei
    institutii multilaterale de credit din Bucuresti. “Ele le ofera
    dobanzi ridicol de favorabile, dar pentru companiile mici exista
    foarte putine credite disponibile.”

    Herbert Stepic, CEO al Raiffeisen Bank International, estimeaza ca
    volumul creditelor neperformante va cunoaste un maxim in acest an.
    Aurelio Maccurio, director de planificare strategica al UniCredit,
    admite si el ca volumul creditelor neperformante e in crestere, dar
    ca ritmul de crestere s-a incetinit: “Costul riscului e in scadere,
    am vazut asta in special in primul trimestru din 2011”.

  • Tepco a inregistrat cele mai mari pierderi ale unei companii japoneze, de 15 miliarde dolari

    Presedintele Tepco, Masataka Shimizu, si-a inaintat demisia in
    urma rezultatului si va fi inlocuit de Toshio Nishizawa, director
    operational al grupului de utilitati. In anul precedent, Tepco a
    inregistrat un profit de 134 miliarde de yeni. Pierderile Tepco
    le-au depasit pe cele de 812 miliarde de yeni consemnate in urma cu
    noua ani de Nippon Telegraph&Telephone. Centrala Fukushima
    Dai-Ichi de la nord de Tokyo a emis radiatii, iar cel putin un
    reactor din cele sase existente s-a topit, in urma cutremurului cu
    magnitudinea de 9 grade si a tsunamiului produse pe 11 martie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a pierdut statul roman 4,5 mld. euro in opt ani din cauza problemelor de pe piata alcoolului

    Pentru plata pensiilor statul roman are nevoie, anual, de circa
    13 miliarde de euro, ceea ce inseamna ca toti banii pierduti de
    bugetul de stat in urma evaziunii de pe piata bauturilor alcoolice
    in perioada 2003-2010 ar fi ajuns pentru plata pensiilor timp de
    patru luni.
    Doar pierderile de anul trecut ar fi putut ajunge pentru a plati
    pensiile timp de aproape o luna.

    Din acest total, 3,3 miliarde de euro au fost pierdute prin
    neincasarea accizei specifice, care a urcat de la 150 de euro pe
    hectolitrul de alcool pur in 2003 la 750 de euro/hl alcool pur,
    nivel care a fost mentinut pana in prezent. Diferenta pana la 4,5
    miliarde reprezinta pierderile statului din neplata TVA aferenta
    bauturilor vandute precum si alte taxe. Doar anul trecut statul ar
    fi putut incasa 600 de milioane de euro in plus la buget din acciza
    pe alcool pur, daca nu ar fi fost evaziune, conform datelor
    patronatului.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum a reinviat businessul de distributie de medicamente Tamisa Trading dupa patru ani de pierderi

    Dupa patru ani consecutivi de pierderi, anul trecut Tamisa a
    obtinut un profit de aproximativ 240.000 lei, recuperand din
    pierderile anului precedent, 2009.

    Oficialii companiei spun ca acesta este doar inceputul, dar si
    ca toate resursele financiare disponibile vor fi reinvestite
    intr-un proiect nou. “Suntem inca un jucator destul de mic, dar
    aceasta nu inseamna ca trebuie neaparat sa ducem trena celor mari
    si nu putem avea propriile initiative. Pregatim o surpriza placuta
    pentru piata, pentru consumatorii romani”, spune administratorul
    Tamisa Trading, Dan Boboescu, care este si unul din actionarii
    firmei.

    In 2010 cifra de afaceri a companiei a crescut cu 18% fata de
    aproape 32 de milioane de lei in anul 2009.

    Mai mult, intr-un an de criza grea Tamisa a creat peste 100 de
    noi locuri de munca fata de o medie de circa 40 de angajati in
    2009.

    Schimbarea actionariatului a fost astfel de bun augur pentru
    Tamisa. Compania care a inventat distributia moderna de medicamente
    in Romania, cu o prezenta neintrerupta de 20 de ani pe piata, a
    fost preluata integral anul trecut de catre Angela Atanasiu si Dan
    Boboescu de la un alt distribuitor de medicamente, Montero.

  • Dublarea costurilor cu provizioanele a impins Volksbank pe pierdere anul trecut

    De asemenea, venitul net din dobanzi s-a redus cu 5,88%, la 142
    de milioane de euro, ca urmare a scaderii dobanzii Euribor si a
    indexului CHF Euribor, avand in vedere volumul creditelor in franci
    elvetieni acordate.
    In schimb, veniturile din exploatare au crescut fata de anul 2009
    cu 3 milioane de euro, respectiv cu 1,75% fata de anul precedent),
    ca urmare a castigurilor din operatiuni de trading, in timp ce
    castigurile din comisioane au ramas la un nivel constant. Raportul
    dintre costuri si venituri a fost mentinut la un nivel redus
    (31%).

    Volumul activelor a scazut de la 5,2 miliarde de euro la
    sfarsitul lui 2009 la 4,8 miliarde de euro la finele anului trecut.
    Totalul creditelor acordate a crescut de la 3,1 la 3,2 miliarde de
    euro, in timp ce totalul depozitelor atrase s-a redus de la 690 la
    580 milioane de euro.

    Pentru 2011, banca vizeaza o cota de piata de 3-4%, prin
    concentrarea pe imbunatatirea calitatii serviciilor, lansarea unor
    produse noi cu grad de risc redus si dezvoltarea in zone cu
    potential si in domenii ale industriei unde poate fi
    competitiva.

    “Vom depune toate eforturile necesare stabilirii unei relatii
    permanente si transparente cu clientii nostri. Procesul de
    repozitionare a bancii demarat deja, iar Volksbank Romania se
    indreapta catre un viitor pozitiv”, a declarat Johann Lurf,
    presedintele Volksbank Romania.

    Pentru persoanele fizice, banca a lansat un nou set de pachete
    de produse si servicii, care permit accesul la mai multe servicii
    la un tarif mai mic fata de costul individual al fiecarui produs
    sau serviciu. In functie de tipul pachetului, de pilda, se ofera
    65% discount minim pentru serviciul de Internet Banking – VB
    Direct, reduceri de pana la 100% fata de comisioanele standard
    aplicabile pentru tranzactiile cu cardurile de debit, reduceri de
    pana la 100% la comisionul de analiza dosar pentru produsul de
    Overdraft, o dobanda mai mare pentru conturile curente (incepand cu
    0,25%), respectiv discounturi in reteaua comerciantilor parteneri
    pentru posesorii de carduri de cumparaturi Pink. Primele doua luni
    sunt oferite gratuit pentru orice pachet achizitionat pana la
    sfarsitul anului 2011.

    In acelasi timp, vor continua programele de eficientizare a
    costurilor, reteaua de unitati va fi optimizata si va fi construita
    o noua identitate vizuala a sucursalelor.

    Volksbank Romania functioneaza pe piata din Romania din luna mai
    a anului 2000. Principalul actionar al bancii este Volksbank
    International AG, in majoritate detinut de Österreichische
    Volksbanken-AG, ce reprezinta institutia centrala a unuia dintre
    cele mai importante grupuri bancare din Austria. Numarul de unitati
    din Romania era de 181 la sfarsitul lui 2010, cu patru mai putin
    decat la sfarsitul lui 2009.

  • FMI a obligat Guvernul sa includa in deficitul bugetar pierderile din 30 companii si titlurile FP

    Pe lista companiilor ale caror pierderi vor fi calculate in
    acest an la stabilirea nivelului final al deficitului bugetar
    consolidat au fost incluse CN Huilei, Compania Nationala de
    Autostrazi si Drumuri Nationale, Metrorex, Administratia Fluviala a
    Dunarii de Jos Galati, Societatea Nationala a Carbunelui, CFR
    Calatori, Radiocomunicatii Navale Radio Constanta, CFR
    Infrastructura, Termoelectrica, Acvavalor, Aeroportul Arad,
    Aeroportul Iasi, Aeroportul International Baia Mare, Aeroportul
    Satu Mare, Aeroportul Stefan Cel Mare Suceava, Aeroportul
    Transilvania-Targu Mures, Aeroportul Tulcea, centralele de
    termoficare Aqua Calor, CET Brasov, Citadin Hundedoara, Dalkia
    Romania, Edil Therma Hunedoara, Goscomloc, Gospodarie Oraseneasca,
    Rominservices Therm, Aeroportul International Mihail Kogalniceanu,
    Ecoterm, Termica, Termloc, Uzina Termica Comanesti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boagiu: Nu pot impune nimanui sa o pastreze pe Brutaru in TAROM

    “Daca noul sef de la TAROM vrea sa-si faca modificari in echipa,
    nu pot sa iau decizii peste el, pentru ca altfel nu s-ar mai numi
    restructurare. Nu pot impune nimanui ca Brutaru (fostul director
    general al TAROM n.r.) sa ramana sau nu in functie”, a declarat
    Boagiu in cadrul unei discutii cu un grup restrans de
    jurnalisti.

    Ruxandra Brutaru a demisionat la mijlocul lunii martie din
    funcţia de director general al TARIN pentru postul de director
    general adjunct in aceeasi companie. Brutaru declara la acea vreme
    ca a demisionat din functia de director general al Tarom din motive
    personale, legate de nevoia de a sta mai mult timp alaturi de
    familie, dar si din cauza salariului redus. Brutaru a fost numita
    in functie de fostul ministrul al Transporturilor, Radu Berceanu,
    pentru a-l inlocui pe Gheorghe Barla, care a fost demis.

    Potrivit Mediafax, la inceputul lunii februarie, PSD a solicitat
    demiterea Ruxandrei Brutaru pentru management defectuos. Purtatorul
    de cuvant al Departamentelor PSD, Olguta Vasilescu, a afirmat ca
    privatizarea Tarom, agreata de statul roman printr-un memorandum
    incheiat in mai 2000 cu Banca Mondiala si semnat de ministrul
    Transporturilor de atunci, Traian Basescu, a fost oprita de
    Cabinetul Nastase, care a dus compania in castig.

    Viitorul director general al TAROM urmeaza sa fie anuntat la
    inceputul lunii aprilie.