BusinessMagazin

Tag: PIB

  • Sectorul agricol din România a asigurat 4,3% din creşterea PIB din 2018

    Conform studiului, recoltele de grâu, orz şi orzoaică în creştere, precum şi recordul înregistrat la producţia de porumb de aproximativ 15 milioane de tone în 2018, constituie semnale pozitive pentru cifra de afaceri a companiilor din domeniu, pentru prima jumătate a anului 2019.

    Comerţul cu ridicata a produselor agricole şi animalelor vii din primele două luni ale anului în curs a înregistrat creşteri de peste 20% în termeni reali, faţă de 6-7% pentru întreg sectorul agregat al comerţului cu ridicata (excluzând comerţul cu autovehicule şi motociclete) şi confirmă evoluţiile din anul precedent.

    Numărul de insolvenţe în domeniu, deşi pe un trend descrescător în 2018 şi în primele luni ale anului 2019, fluctuează în banda obişnuită de 4-5% din total.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de multe credite dau băncile companiilor din România. Ponderea creditelor corporate în PIB este în jurul a 12%, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu

    Ponderea în PIB a creditelor acordate de bănci compa­niilor a oscilat în ultimii doi ani în jurul nivelului de 12%, finanţările corporate fiind mai scăzute faţă de creditele direc­ţionate către populaţie.
     
    Atât ponderea creditelor corporate în PIB, cât şi ponderea împrumuturilor pentru populaţie în PIB au coborât în ultimii ani la cele mai scăzute niveluri din ultimul deceniu.
     
    Cele mai mari valori al raportului credite corporate în PIB, de peste 20%, s-au înregistrat în anii 2011-2012, iar de atunci tendinţa a fost predominant descendentă, în timp ce economia a fost în ultimii ani în ascensiune.
     

  • PSD: Eurostat atestă oficial că PIB-ul României l-a depăşit pe cel al Portugaliei. Suntem mândri

    ”Eurostat atestă oficial că PIB-ul României l-a depăşit pe cel al Portugaliei, dupa ce în urmă cu un an l-a depăşit pe cel al Greciei! Suntem mândri de performanţa ţării noastre şi a românilor care au dat valoare măsurilor PSD de stimulare a investiţiilor şi au făcut posibil acest rezultat excepţional”, transmit social-democraţii pe pagina de Facebook a partidului.
     
    Potrivit PSD, aceasta este ”dovada clară a creşterii bunăstării generale a ţării şi a românilor”.
     
    ”Este dovada clară a creşterii bunăstării generale a ţării şi a românilor, dincolo de cifre şi de sentimentul legitim de mândrie. Economia noastră este azi mai puternică şi continuă să crească, ceea ce va aduce beneficii românilor şi o influenţă mai mare pentru România, inclusiv asupra deciziilor UE! PSD va continua aplicarea programului de guvernare pentru a consolida creşterea economiei naţionale, în beneficiul românilor şi al întregii ţări”, adaugă social-democraţii.
     

  • Italienii au cele mai multe femei care nu lucrează din toată regiunea: Dacă ar atinge măcar media zonei euro, PIB-ul ar mai câştiga aproape 90 mld. euro

    Ponderea femeilor care participă la piaţa muncii este cea mai scăzută din regiune.

    Mai puţin de jumătate din femeile din Italia sunt angajate, iar dacă acest nivel ar ajunge măcar la media zonei euro, de 62,3%, PIB-ul ar mai câştiga 88 miliarde euro în fiecare an, potrivit calculelor Bloomberg pe datele Eurostat.
     
    Încurajarea femeilor înspre piaţa muncii necesită „susţinere atât din partea bărbaţilor cât şi din partea femeilor, pentru a ne asigura că există oportunităţi şi pentru a facilita schimbările culturale”, susţine Christine Lagarde, managing director al Fondului Monetar Internaţional.
     
    Impedimentele încă există pentru femei, atât la nivel constituţional în unele situaţii, cât şi la nivel legal în altele, în aproximativ 80% dintre ţările membre, a spus ea în faţa unei audienţe din Londra săptămâna trecută.
     

  • Cum ratează italienii aproape 90 de miliarde de euro în PIB? Mai puţin de jumătate dintre femeile din Italia nu lucrează

    Numărul femeilor din Italia care sunt înscrise în piaţa muncii este mult mai scăzut decât celelalte ţări din Europa, ceea ce reprezintă o oportunitate ratată de încasări semnificative la PIB, potrivit Bloomberg.

    Ponderea femeilor care participă la piaţa muncii este cea mai scăzută din regiune.

    Mai puţin de jumătate din femeile din Italia sunt angajate, iar dacă acest nivel ar ajunge măcar la media zonei euro, de 62,3%, PIB-ul ar mai câştiga 88 miliarde euro în fiecare an, potrivit calculelor Bloomberg pe datele Eurostat.

    Încurajarea femeilor înspre piaţa muncii necesită „susţinere atât din partea bărbaţilor cât şi din partea femeilor, pentru a ne asigura că există oportunităţi şi pentru a facilita schimbările culturale”, susţine Christine Lagarde, managing director al Fondului Monetar Internaţional.

    Impedimentele încă există pentru femei, atât la nivel constituţional în unele situaţii, cât şi la nivel legal în altele, în aproximativ 80% dintre ţările membre, a spus ea în faţa unei audienţe din Londra săptămâna trecută.

    În Italia, guvernul ia măsuri în prezent pentru a promova locurile de muncă permanente în detrimentul celor temporare – o politică ce încurajează mai mult angajarea bărbaţilor decât a femeilor în contextul în care dreptul la concediu maternal reprezintă o povară pentru angajator în contractele permanente.

    Acel risc este subliniat de datele statistice, care arată că în luna ianuarie angajările printre bărbaţi au crescut cu 27.000 de locuri de muncă, în timp ce angajările în rândul femeilor au scăzut.

     

  • Care sunt cele două REGIUNI din România care sunt printre cele mai SĂRACE din Europa

    Regiunea Nord-Est are 39% din media PIB/cap de locuitor european (locul 5), iar Sud-Vest Oltenia se află pe locul 10, cu 45% din PIB/cap de locuitor european.
     
    PIB regional pe cap de locuitor variază în Europa între 31% în regiunea Nord-Vest din Bulgaria şi 626% în Inner London – West din Marea Britanie.
     
    După Inner London – West, topul este condus de Luxemburg (253%), regiunea de Sud din Irlanda (220%), Hamburg in Germania (202%), Regiunea Bruxelles în Belgia (196%), Eastern & Midland în Irlanda (189%) şi Praga în Cehia (187%).
     
    În 21 de regiuni PIB/cap de locuitor este 50% sau mai mare din PIB mediu european, dintre care cinci în Germania, câte două în Irlanda, Austria, Olanda şi Regatul Unit şi câte una în Belgia, Cehia, Danemarca, Franţa, Slovacia, Polonia, Suedia şi Luxemburg. În total în respectivele regiuni locuiesc 52,3 milioane de persoane.
     

  • Anghel, BVB: Ponderea sectorului privat în PIB este de aproape 80%

    „Din valoarea adăugată (creată de companii – n.red.) se pot construi şcoli, licee, plăti salarii decente, pensii înalte. Ponderea sectorului privat în Produsul Intern Brut (PIB), în România, ce realizăm într-un an, este de aproape 80%. Deci, acest sector privat este esenţial pentru crearea de bunăstare, creare de locuri de muncă, de valoare adăugată. De aici, se poate finanţa absolut orice proiecte de interes naţional”, a afirmat Lucian Anghel, preşedintele BVB, luni, cu ocazia lansării proiectul „Made in Romania”.

    Bursa de la Bucureşti a dat, luni, startul celei de-a treia ediţii a „Made in Romania”, un program prin care firmele selectate primesc asistenţă gratuită în domeniile de interes, prin workshop-uri regionale (Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara), discuţii bilaterale la sediile companiilor finaliste, webinarii etc. Între 18 februarie şi 17 martie, antreprenorii români, precum şi angajaţii companilor româneşti pot să depună nominalizările pe site-ul programului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eugen Teodorovici pune ANAF-ul la treabă: Fiscul trebuie să colecteze ca venituri la buget 30% din PIB, în 2019

    Ministrul Finanţelor a afirmat, vineri, într-o întâlnire cu presa, vineri că, în 2019, ANAF trebuie să îmbunătăţească modul în care colectează, să majoreze cu 6 miliarde de lei suma colectată faţă de anul trecut, respectiv până la 28% nivel al veniturilor în PIB.
     
    „Creştere este importantă faţă de 2018, dar veniturile pe care trebuie să le aducă ANAF este de 30% din PIB, obligaţia ANAF pentru 2019. Este obligaţia ANAF pentru acest an, pentru că trebuie să luăm acele măsuri despre care vorbim an de an, fie că vorbim de o colectare a TVA, de scăderea veniturilor fiscale. ANAF va avea foarte mult de lucru. Din partea mea va avea parte de sprijin, dar nu voi face rabat de la măsuri pentru ca ANAF să facă ce am spus astăzi”, a mai spus Teodorovici.
     

  • Guvernul a publicat proiectul de buget pe 2019. Care sunt ministerele care primesc cei mai mulţi bani

    PIB estimat 1.022 miliarde lei, creştere economică de 5,5%

    PIB estimat este de 1.022 miliarde lei, o inflaţie medie anuală de 2,8% şi o creştere economică de 5,5%.

    Veniturile bugetului general consolidat sunt de 341,5 miliarde lei (33,4% din PIB) iar cheltuielile de 367,6 miliarde lei (35,95% din PIB), cu un deficit de 26,1 miliarde lei (2,55% din PIB).

    Numărul şomerilor este estimat la 287.000 de persoane, iar câştigul salarial mediu net lunar 3.085 lei.

    Ţinta de deficit bugetar cash pe anul 2019 este estimată la 2,55% din PIB, iar deficitul ESA la 2,57% din PIB, anul 2019 fiind primul an în care începe ajustarea deficitului bugetar, respectiv o ajustare de 0,39 puncte procentuale în termeni ESA faţa de anul 2018 , care va continua pe orizontul 2020-2022, urmând ca acesta să ajungă în anul 2022 la 1,8 % din PIB, respectiv o ajustare de 0,77 puncte procentuale faţă de anul 2019.

    Nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pe orizontul de referinţă se va situa sub 40,0% din PIB, România înregistrând în anul 2017 un procent al datoriei publice de 35,2%, în scădere faţă de anul 2016 cu 2,1 puncte procentuale.

    În anul 2019 cheltuielile destinate investiţiilor însumează 47,2 miliarde lei, reprezentând aproximativ 4,62% în PIB.

    Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice sunt estimate la 13,5 miliarde lei şi au o pondere în PIB de 1,3%.

    În bugetul asigurărilor sociale de stat, viramentele către Pilonul II sunt de 8,6 miliarde de lei.

    Cheltuielile cu bunuri şi servicii sunt estimate la 46,5 miliarde lei (4,5% din PIB), în creştere cu 1,8 miliarde lei faţă de cele efectuate în anul 2018; din această creştere 1,5 miliarde de lei reprezintă bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate;

    Cheltuielile de personal sunt în sumă de 102,5 miliarde lei (10% din PIB), pe fondul aplicării Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, însă pe orizontul de referinţă se înregistrează o traiectorie descendentă a ponderii acestora în PIB.

    Buget – alocările pe ministere şi instituţii ale statului

    Bugete cu minus au Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională, nisterul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat sau Ministerul Energiei.

    Bugetele ministerelor şi instituţiilor statului sunt, confrm proiectului:

    Ministerul Afacerilor Externe – 18,4 miliarde lei, creştere de 21,5%

    Ministerul Agriculturii – 22,7 miliarde lei, creştere 15%

    Ministerul Fondurilor Europene – 2,2 miliarde lei, creştere 183%

    Ministerul Apărării Naţonale – 18,1 miliarde lei, creştere 6,6%

    Ministerul Muncii – 25,5 miliarde lei, creştere 2,1%

    Ministerul Educaţiei – 30,8 miliarde lei, crestere faţă de 2018 de 46,7%

    Ministerul Transporturilor – 11,6 miliarde lei, creştere de 54,9%

    Ministerul Sănătăţii – 9,4 miliarde3 lei, creştere de 64,6%

    Ministerul Finanţelor – 5,4 miliarde lei, creştere 10,3%

    Ministerul Economiei – 620 milioane lei, creştere 162%

    Ministerul Cercetării şi Inovării – 1,7 miliarde lei, creştere 27%

    Ministerul Tineretului şi Sportului – 658 milioane lei, creştere 95%

    Ministerul Justiţiei – 4,2 miliarde lei, creştere 6,4%

    Ministerul Afacerilor Externe – 1,1 miliarde lei, creştere 27%

    Ministerul Culturii – 958 milioane lei, creştere 29%

    Ministerul Apelor şi Pădurilor – 605 milioane lei, creştere 49%

    Ministerul Mediului – 529 milioane lei, creştere 45%

    Ministerul Dezvoltării Regionale – 5,5 miliarde lei, creştere 3,1%

    Ministerul Public – 1,285 miliarde lei, creştere 3,1%

    Ministerul Turismului – 48 milioane lei, creştere 32%

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni – 28,8 milioane lei, creştere 16%

    Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul – 9,3 milioane lei, creştere 27%

    Ministerul Energiei – 250 milioane lei, minus 13%

    Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională – 261 milioane lei, minus 20%

    Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat – 652,1 milioane lei, minus 28,9%

    Ministerul Finanţelor Publice – Acţiuni Generale – 26,086 miliarde lei, minus 1,3%

    Senat – 210 milioane lei, creştere 9,3%

    Camera Deputaţilor – 446 milioane lei, creştere 9,7%

    SRI – 2,4 miliarde lei, creştere 4,8%

    Serviciul Telecomunicaţii Speciale – 604 milioane lei, creştere 69%

    SPP – 233 milioane lei, creştere 20%

    SIE – 309 milioane lei, creştere 8,5%

    Secretariatul General al Guvernului – 2,2 miliarde lei, creştere 64,8%

    Autoritatea Electorală – 582 milioane lei, creştere 163%

    Curtea de Conturi – 363 milioane lei, creştere 24%

    ANSVSA – 890 milioane lei, creştere 8%

    Inspecţia Judiciară – 53 milioane lei

    Institutul Cultural Român – 67 milioane lei, creştere 64%

    Consilul Economic şi Social – 29,6 milioane lei. creştere 338%

    Academia Română, 334 milioane lei, creştere 7,3%

    Consiliul Concurenţei – 75 milioane lei, creştere 42%

    Înalta Curete de Casaţie şi Justiţie – 150 milioane lei, creştere 13%

    Consiliul Superior al Magistraturii – 157 milioane lei, creştere 5,6%

    Curtea Constituţională – 30 milioane lei, creştere 30%

    Autoritatea Naşională pentru Restituirea proprietăţilor – 21 milioane lei, creştere 48%

    Societatea Română de Televiziune – 410 milioane lei, creştere 1,7%

    Avocatul Poporului – 23,5 milioane lei, creştere 31%

    Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 21 milioane lei, cretere 28%

    Agenţia Naţională pentru Integritate – 22 milioane lei, creştere 15,6%

    Administraţia Prezidenţială – 55 milioane lei, creştere 4,1%

    Consilul Naţional al Audiovizualului – 12,8 milioane lei, creştere 18%

    Oficul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor – 16,1 milioane lei, creştere11,9%

    Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării – 7,8 milioane lei, creştere 22%

    Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii – 18,2 milioane lei, creştere 7,3%

    Consiliul Legislativ – 11 milioane lei, creştere 12%

    Oficiul Registrul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – 11,1 milioane lei, creştere 12%

    Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 5.8 milioane lei, creştere 26%

    Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – 12,7 milioane lei, creştere 8,7%

    Academia – 10,6 milioane lei, creştere 5,1%

    Secretariatul de stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor împotriva Regimului Comunist – 3,3 milioane lei, creştere 16,5%

    Societatea Română de Radiodifuziune – 387 milioane lei, creştere 5,1%

    Agerpres – 22 milioane lei, creştere 10,6%

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tensiune maximă la Finanţe. Deficitul bugetar pe 2019 a fost evaluat în prima fază la 4,98% din PIB. ANAF-ului i se cere încă un plus de 15% la încasări, după cel de anul trecut

    Aceasta ar însemna două puncte procentuale din PIB peste limita de 3% acceptată, adică o depăşire a veniturilor de către cheltuieli cu încă 20 miliarde de lei (4,3 miliarde de euro), faţă de cele 30 miliarde de lei (6,4 mld. euro) deficit cât înseamnă 3% din PIB.

    PIB-ul pentru 2019, conform Comisiei de prognoză, este estimat 1.022 miliarde de lei.
     
    ANAF a strâns în 2018, conform celor mai recente date, venituri de 245 miliarde de lei, cu 15% mai mult faţă de 2017 şI la 104% faţă de programul iniţial din bugetul aprobat pentru 2018. De asemenea, încasările sunt cu 0,3% mai mari faţă de veniturile programate în a doua rectificare bugetară.
     
    Ritmul de creştere al încasărilor a fost cu 5% mai mare decât ritmul de creştere al PIB nominal în 2018. PIB-ul a fost de 949 miliarde de lei în 2018, faţă de 859 miliarde de lei în anul anterior.