BusinessMagazin

Tag: pensii

  • Mulţi românii au 10.000 de lei în conturi şi habar n-au de ei: „Prima dată am crezut că e o greşeală de calcul”

    Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a calculat că între 500.000 de români până la un milion nu ştiu faptul că au în contul de Pilonul II de pensii suma de 10.000 de lei, fiind convinşi că au mai puţin sau deloc, potrivit datelor prezentate marţi.
     
    „Aproape un milion de români au cel puţin 10.000 de lei în cont (n.r. – în contul de Pilonul II de pensii) şi nu cunosc acest lucru. Asta înseamnă că fie consideră că au mai puţin de 10.000 de lei, fie că nu ştiu deloc că au bani în Pilonul II. Asta reprezintă un lucru care să ne dea şi nouă de gândit (n.r. – ca asociaţie şi fonduri de pensii private) şi românilor”, a spus Radu Crăciun, preşedintele APAPR, într-o conferinţă de presă.

    Estimarea s-a făcut pe baza unor extrapolări. Într-un studiu sociologic realizat de către compania de cercetare Isra Center, la solicitarea APAPR, una dintre întrebări a fost „Ştiţi câţi bani aveţi în contul de pensii?”. Doar 3% dintre respondenţi au afirmat că au peste 10.000 de lei.

    „În paralel, am calculat, din estimările noastre, câţi ar avea, de fapt, peste 10.000 de lei. Am descoperit discrepanţa dintre calculul nostru teoretic şi statistica pe care o sugera analiza noastră. Prima dată am crezut că este o greşeală de calcul, pe care am refăcut-o, revalidat-o. În final, am ajuns la concluzia că aproape un milion de români, cu siguranţă, peste 500.000 – 600.000, au cel puţin 10.000 de lei în contul lor, fie că nu ştiu că au atât de mult, fie nu ştiu deloc”, a detaliat Crăciun.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Camera de Comerţ Româno-Americană atrage atenţia: Proiectul legii pensiilor nu trebuie să creeze dezechilibre bugetare şi macroeconomice

    „Considerăm că se impune ca prezentarea şi consultările pe marginea unui proiect legislativ cu un impact bugetar semnificativ pe termen mediu şi lung să conţină în expunerea de motive informaţiile despre sursele de finanţare a cheltuielilor, în conformitate cu prevederile Legii finanţelor publice nr. 500/2002 şi ale Legii responsabilităţii fiscale nr. 69/2010.

    Semnalăm lipsa de sustenabilitate economică a creşterilor de cheltuieli ce decurg din modificările propuse de acest proiect, până la un nivel ce prezintă un risc ridicat de a crea dezechilibre bugetare care depăşesc cu mult limitele prevăzute de angajamentele europene ale României sau potenţialul de finanţare de care dispune economia românească. Este de aşteptat ca în lipsa unor surse de finanţare clar identificate, astfel de măsuri să fie urmate de adoptarea intempestivă a unor ajustări bugetare drastice în sensul creşterilor semnificative de impozite şi taxe şi/sau reducerilor masive de cheltuieli, sacrificând de cele mai multe ori investiţiile, atât de necesare pentru o creştere economică sănătoasă”, arată AmCham într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lovitură de teatru: Raluca Ţintoiu, fostul CEO de la NN Pensii, compania care administrează banii celor mai mulţi români din Pilonul II de pensii, a câştigat procesul împotriva ASF

    Sentinţa nu este definitivă.

    Avocatul Ralucăi Ţintoiu a fost Cosmin Vasile, managing partner la ZRP. El este avocatul care a reprezentat interesele statului român la Curtea de Arbitraj de la Paris în două procese împotriva a două multinaţionale – ENEL şi Chevron. În urma acestor procese de la Paris, statul român a încasat peste 500 de milioane de euro.

    Instanţa a decis definitiv anularea amenzii ASF împotriva Ralucăi Ţintoiu, amendă în valoare de 100 de mii de lei, şi anularea interdicţiei de a ocupa o poziţie executivă pe piaţa de capital din România timp ce cinci ani.

    De asemenea, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) trebuie să plătească Ralucăi Ţintoiu daune morale de 1.000 de euro.

    În 2017, Raluca Ţintoiu, în calitate de CEO al NN Pensii, a trimis o scrisoare membrilor cotinzanţi din Pilonul II de pensii, solicitându-le să urmărească care sunt intenţiile guvernului şi a puterii politice în privinţa Pilonului II de pensii.

    După această scrisoare, care a făcut vâlvă în piaţă, Liviu Dragnea, preşedintele PSD şi cel care conduce de facto guvernul, s-a enervat public, susţinând că nu este nimic adevărat, şi a cerut ASF să ia măsurile de rigoare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Băsescu, despre pensiile speciale: Eu am pensia mai mică decât a avut-o fostul torţionar Ficior

    “Când doamna Olguţa vrea să vină să se prezinte ca mama noii legi a pensiilor, să aibă în vedere că fără rezolvarea şi punerea în această lege şi a furtului de bani care înseamnă pensiile speciale nu a rezolvat problema sistemului de pensii din România. Eu am ieşit la pensie cu 2.980 de lei pensia de comandant de navă, de fost ministru, de fost preşedinte.

    Am ieşit cu 2.980 de lei pensie şi Ficior, cel care a murit, avea 5.500 de lei, pentru că e la pensii speciale. Deci un fost preşedinte are o pensie mai mică. Dacă ai fost preşedinte 10 ani şi vreo 10 ani prin guverne şi 12 ani comandant de navă, ieşi cu 2,980 de lei, dacă ai fost torţionar ieşi cu 5.500 de lei”, a afirmat Traian Băsescu, joi seară într-o emisiunea difuzată de B1 Tv.

    Senatorul PMP a adăugat că Guvernul “a tras ţeapă” când a mers pe linia măririi pensiilor şi salariilor, iar România merge pe împrumuturi lucru care va mai putea dura maximum doi sau trei ani.

    “Noi mergem pe bani împrumutaţi. Nu mai poate ţine mai mult de doi, trei ani. Trebuie să merge pe investiţii cât mai repede. Guvernul asta a avut două linii, salarii şi pensii. Să ştiţi că la amândouă a dat ţeapă. Mărirea de 25% a salariilor a fost făcută prin trecerea contribuţiilor de la angajat la angajator. Iar la pensii, sunt pensionar şi trebuia să primesc la pensie o indexare de 5%, de la 1 ianuarie, plus 50% din creşterea salariului mediu brut pe economie.

    N-am primit că a rămas că ne măreşte Olguţa pensiile în 2019. Ne-a luat vreo 9% din pensie anul acesta. 5% inflaţia plus 50% din creşterea salariului brut pe economie, care mai însemnau vreo 3 sau 4 procente, iaca sunt 9%. Degeaba îmi dă 10% la anul”, a completat Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai dinamic CEO

    “Am devenit CEO în România exact acum zece ani, chiar înainte să debuteze criza financiară şi cu o lună înainte de venirea pe lume a celui de-al doilea copil. A fost o perioadă plină de provocările crizei financiare, în care mandatul meu a devenit axat pe management de criză, într-un context economic în ansamblu dificil”, îşi aminteşte Cornelia Coman, în prezent CEO al Nationale-Nederlanden Spania, începutul de carieră din România.

    Ea a fost unul dintre primii executivi care şi-au povestit parcursul profesional în cadrul unui eveniment Meet the CEO, organizat de Business MAGAZIN. În 2010, anul în care a participat la un astfel de eveniment, acumulase deja o serie de reuşite, sosite, potrivit ei, într-un ritm care a surprins-o şi pe ea: era deja directorul general al ING Asigurări de Viaţă, liderul pieţei de profil; preşedintele Consiliului de Administraţie al ING Pensii, fondul cu cei mai mulţi participanţi; membru în Consiliul de Management al ING Group, din Olanda; preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România şi vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare.

    Pasionată de matematică aplicată în economie şi actuariat (operaţiile şi normele pe baza cărora se efectuează calculele financiare – n.red.), nu îşi imagina în ce se vor transforma aceste înclinaţii; a mizat însă de la început pe sectorul serviciilor financiare.

    Imediat după terminarea Facultăţii de Cibernetică, Cornelia Coman s-a angajat la ING Asigurări de Viaţă. Pe atunci era actuar junior, însă a promovat rapid, iar în anul următor era deja actuar cu drepturi depline. De aici a ajuns, în scurt timp, director adjunct de actuariat şi apoi director de actuariat şi managementul investiţiilor, numărându-se printre cei care au pus bazele departamentului de investiţii.
    Pe măsură ce compania s-a dezvoltat, fiind şi prima din România care a lansat asigurări de viaţă cu componentă de investiţii, Coman a ajuns să deţină un rol tot mai important. În 2006 a ajuns al doilea om din companie, fiind mâna dreapta a lui Bram Boon, directorul general din acea perioadă al ING Asigurări de Viaţă şi una dintre principalele persoane care i-au influenţat cariera. În cei doi ani în care au lucrat îndeaproape, Bram Boon a pregătit-o, practic, pentru preluarea ştafetei. A învăţat-o cum să treacă de la stadiul de specialist la cel de manager, i-a creat vizibilitate în piaţă şi mai ales în faţa autorităţilor de resort, dar, mai presus de toate, a fost cel care a propus-o board-ului de la Amsterdam să-i ia locul atunci când el a decis să accepte o poziţie de conducere în Grecia.
    2008 a fost anul decisiv pentru cariera sa şi cu o încărcătură aparte, atât în plan profesional, cât şi personal. Era însărcinată atunci când, la 33 de ani, a fost numită în funcţia de CEO şi, ca o provocare în plus, România primea din plin primele lovituri ale crizei mondiale. Din toate punctele de vedere, a fost o perioadă în care şi-a testat limitele.
    „Îmi aduc aminte că am venit la birou până vineri, iar marţi am născut. Am stat acasă mai puţin de trei luni, dar în tot acest timp am ţinut legătura cu tot ce se întâmpla în companie. Am vrut să fiu implicată în fiecare decizie, pentru că venise criza şi ştiam cât de uşor poţi să faci un pas greşit”, spunea Cornelia Coman.
    Aveam, pe de o parte, de contracarat efectele crizei, pe de alta, trebuia să liniştesc clienţii care începeau să-şi piardă încrederea în instituţiile financiare şi, dincolo de toate acestea, trebuia să le explic şi angajaţilor, pe bună dreptate îngrijoraţi, că totul va fi bine”, descria CEO-ul ING Asigurări de Viaţă (în prezent NN Asigurări) primul an în care a activat ca CEO.
    „Atenţia pentru oameni, clienţi sau angajaţi şi consultanţi financiari a fost crucială în acea perioadă, şi tocmai datorită oamenilor din jurul meu, profesionişti, dedicaţi şi agili. Împreună, am reuşit să transformăm NN într-una dintre companiile cele mai orientate către client din piaţă, redefinind portofoliul de produse şi procesele prin care ajutăm clienţii să economisească pentru viitorul lor financiar şi crescând standardele de transparenţă în comunicare la nivel de industrie prin modul în care le-am vorbit clienţilor noştri”, spune acum Cornelia Coman, privind retrospectiv şi concluzionând, simplu – „În ciuda provocărilor, experienţa a fost una frumoasă.“
    Anul 2010 i-a adus Corneliei Coman o nouă promovare, fiind numită membru în Consiliul de Management al ING Group, devenind astfel un manager internaţional, fără să fi avut, nici măcar pentru un an, un mandat de expat.
    Primise, chiar şi până atunci, mai multe oferte de plecare din ţară – inclusiv în Asia, pe care a refuzat-o: „Nu era momentul şi pentru că, oricum, pentru familia mea ar fi foarte complicat să plecăm atât de departe. Aşa că, probabil, tot undeva în Europa voi merge”, spunea ea atunci.
    Momentul şi locul potrivit au venit însă în 2012, când a acceptat să preia mandatul de conducere al NN Ungaria. A avut acest rol până în 2015, când s-a avântat şi mai mult în Europa, devenind CEO al NN Spania.
    „În Spania, misiunea mea este să accelerez creşterea organică şi anorganică a business-ului. Asta implică o dinamică a portofoliului de produse astfel încât să oferim soluţii financiare complexe care acoperă nevoile clientului pe toată durata vieţii şi transformarea şi inovarea continuă a organizaţiei aşa încât să fim mereu aproape de clienţi cu soluţiile care se pliază cel mai bine pe aşteptările lor”, îşi descrie Cornelia Coman rolul actual. Spre exemplu, compania a lansat în iulie un produs de economisire pe termen scurt exclusiv digital, prin care clienţii pot deschide online un cont de economii în condiţii avantajoase de dobândă. Totodată, NN Spania oferă soluţii de economisire pe termen mediu şi lung, mai exact asigurări de viaţă cu componentă de protecţie şi de investiţie, precum şi asigurări de locuinţă. „Practic, miza este să devenim coach-ul financiar al familiilor din Spania”, descrie ea actualul obiectiv al companiei pe care o conduce.
    Chiar dacă noile ţinte de business ale executivului român se conturează la mii de kilometri distanţă, Cornelia Coman urmăreşte costant evoluţia pieţei locale. Îşi aminteşte că în 2012, când a plecat din România, economia încă era sub influenţa crizei, dar începeau să apară semne de revenire, chiar dacă foarte timide, lucru confirmat de evoluţia macro recentă a ţării şi de creşterile economice din ultimii doi ani, observă ea.
    „Asigurările de viaţă au fost totuşi un domeniu ceva mai rezistent la criză decât altele. După perioadele de boom economic cu consum ridicat de dinainte de criză, oamenii s-au văzut nevoiţi să devină mai chibzuiţi şi au început să se preocupe de economisire şi de protecţie financiară, inclusiv prin asigurări de viaţă”, descrie ea perioada turbulentă a întregii economii, în care de altfel îşi începea mandatul de CEO în România. În momentul în care a preluat mandatul din Ungaria, perioada de redresare a industriei de asigurări deja trecuse şi, potrivit ei, anii care au urmat au fost unii de consolidare a pieţei asigurărilor de viaţă şi, ceva mai recent, de sănătate.
    În ceea ce priveşte domeniul pensiilor private, spune că acesta a trecut tot printr-o consolidare – însă, potrivit Corneliei Coman, aceasta a fost mai intens influenţată de situaţia macroeconomică. „Contribuţiile la Pilonul II au trecut printr-o primă etapă de îngheţare când încă eram direct implicată, iar în ultimii ani domeniul nu a fost deloc ferit de turbulenţe, fie că ne referim la noi îngheţări sau chiar reducerea semnificativă a contribuţiilor din acest an. Realitatea este că pensiile private au avut o evoluţie bună în ciuda schimbărilor şi a contextului economic.”
    Privind în perspectivă, CEO-ul NN Spania este de părere că există mult potenţial de creştere în continuare pe toate aceste domenii în România, iar fiecare are un rol determinant asupra viitorului financiar al oamenilor. Subliniază însă că este nevoie de măsuri de susţinere a dezvoltării lor, astfel încât tinerii să poată spera la un trai decent atunci când nu vor mai lucra.
    Iar celor care îşi încep cariera în acest domeniu le spune „Să nu piardă nicio clipă din vedere ce impact are această industrie în vieţile oamenilor şi să înţeleagă foarte bine că, prin ceea ce face, contribuie într-un fel sau altul la asigurarea unui viitor financiar mai bun al oamenilor. Şi tocmai pentru că are un rol atât de important, să iubească această meserie şi să fie mereu motivat să facă mai mult pentru cei din jur, iar cu muncă, perseverenţă şi curaj, va veni şi succesul”. 

    BULETIN DE BUSINESS
    În primăvara lui 2010 avea loc primul eveniment MEET THE CEO, dintr-o serie organizată mai apoi lunar de BUSINESS Magazin cu scopul de a deschide într-un mod nou accesul către poveştile de carieră, secretele profesionale şi strategiile directorilor generali ai marilor companii din România, enunţate chiar de ei prin intermediul unui dialog cu invitaţi din comunitatea de afaceri. La 14 ani de la lansarea revistei, Business MAGAZIN redeschide discuţiile cu liderii de business care au schimbat de-a lungul timpului traiectoria companiilor şi chiar a pieţelor pe care le-au reprezentat.

    Carte de vizită
    Cornelia Coman:
    2007-2011
    A absolvit Facultatea de Cibernetică a Academiei de Studii Economice din Bucureşti;
    În anul 1998, la doar 22 de ani, Cornelia Coman s-a angajat ca actuar junior în cadrul ING Asigurări de Viaţă. A fost promovată apoi ca actuar cu drepturi depline, de unde şi-a început evoluţia pe linia de management a companiei – a fost numită director adjunct de actuariat, apoi director de actuariat şi managementul investiţiilor, fiind printre cei care au pus bazele departamentului de investiţii;
    În 2006 a ajuns al doilea om din companie, fiind mâna dreapta a lui Bram Boon, directorul general din acea perioadă al ING Asigurări de Viaţă
    2008 a fost anul decisiv pentru cariera sa, fiind numită în rolul de CEO al companiei;
    2010 i-a adus Corneliei Coman o nouă promovare, fiind numită membru în Consiliul de Management al ING Group;
    2012 este anul în care şi-a început parcursul ca expat, odată cu preluarea  conducerii NN Ungaria – rol pe care l-a avut până în anul 2015, când a evoluat în funcţia sa actuală.

  • Abrogarea pensiilor de serviciu şi modificarea indemnizaţiile veteranilor de război, proiect la Senat

    Propunerea legislativă, depusă la Senat pe 6 septembrie, primă Cameră sesizată, are stabilit un termen de intrare în vigoare a legii la data de 1 decembrie a acestui an.

    „Art. I. – La data intrării în vigoare a prezentei legi (1 decembrie 2018 – n.r.) se abrogă prevederile cu privire la: a) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă; b) pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi; c) pensiile de serviciu ale membrilor Corpului diplomatic şi consular al României; d) indemnizaţiile pentru limita de vârstă ale deputaţilor şi senatorilor; e) pensiile de serviciul ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice; f) pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari; g) pensiile de serviciu ale Avocatului Poporului”, se arată în proiectul de lege iniţiat de 18 parlamentari PMP printre care se numără şi senatorul Traian Băsescu.

    De asemenea, iniţiativa legislativă aduce modificări şi articolului 1 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, în sensul schimbării cuantumului indemnizaţiei pentru invalizii şi veteranii de război.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În timp ce mulţi dintre pensionarii abia dacă reuşesc să trăiască din pensiile pe care le primesc după o viaţă de muncă, există şi o altă categorie, a celor care au muncit o viaţă la stat, iar acum au o bătrâneţe de lux

    Magistraţii, după ce se retrag din serviciu, se bucură de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz,şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, ceea ce îi transformă în „pensionari de lux”, fapt datorat activităţii onorabile desfăşurate de aceştia.

    La nivelul judeţului Olt există 54 de pensionari foşti magistraţi, ale căror pensii de serviciu au fost stabilite în baza Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi al judecătorilor, asigurându-le acestora mai mult decât un trai decent şi care depăşesc cu mult pensiile care ajung lunar în buzunarele vârstnicilor.  Astfel, cea mai mare pensie specială, acordată unui magistrat din Olt, echivalează cu peste 30 de indemnizaţii sociale (cuantumul indemnizaţiei sociale este în prezent de 640 de lei). Magistraţi sunt privilegiaţi şi în raport cu parlamentarii ori personalul auxiliar din instanţe. Astfel, într-un top 20 de pensii ce le revin foştilor magistraţi pe primul loc se situează un fost procuror şef care are o pensie de serviciu de 20.896 de lei. Aceasta este, de altfel, şi cea mai mare pensie din Olt.

    Pe locul doi se situează un magistrat care are o pensie de 19.808 lei. Locul trei este ocupat de un fost procuror al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care are mai puţin cu 1.425 de lei faţă de primul , respectiv 19.471 lei. Pe locul patru în acest clasament se situează un fost procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu o pensie de serviciu de 18.725 de lei. Locul cinci este ocupat de un fost magistrat care are o pensie de 18.571 de lei. Locul şase în acest top este ocupat de un fost judecător care are o pensie de serviciu de 17.763 de lei.

    Locul şapte este ocupat de un fost procuror care are o pensie de 17.478 de lei. Locul opt este ocupat de un fost  judecător al Tribunalului Olt, pensionat recent, care după o viaţă în robă are o pensie de serviciu de 17.098 de lei. Şi următorii foşti magistraţi de pe locurile nouă, zece, unsprezece, doisprezece şi treisprezece suportă destul de bine statutul de pensionar, aceştia având pensii de serviciu de 16.769 de lei, 16.717 lei, 16.564 de lei, 16.564 de lei şi respectiv 16.304 lei. Pe locul 14 se poziţionează un fost magistrat care are o pensie specială de 16.148 lei, în timp ce pe locurile cincisprezece şi şaisprezece, la egalitate se află doi fosţi magistraţi cu o pensie de serviciu de 16.029 lei, fiecare. Pe locul 17 se situează un fost judecător al Tribunalului Olt cu o pensie de 16.022 de lei. Locul 18 în ierarhie este ocupat de un fost magistrat al Tribunalului Olt cu o pensie de serviciu de 15.851 de lei. Penultimul loc în acest top este ocupat de un fost judecător cu o pensie de 15.755 de lei, în timp ce ultimul loc este ocupat de un fost magistrat cu o pensie de 15.496 de lei, scrie gazetaoltului.ro

  • Solidaritatea Sanitară solicită Guvernului recunoaşterea ca stagiu de cotizare a orelor suplimentare

    “Federaţia Solidaritatea Sanitară solicită Guvernului (în calitatea de iniţiator al proiectului privind noua lege a pensiilor) şi Parlamentului României introducerea echităţii în sistemul de pensie prin luarea în considerare în calculul stagiului de cotizare a întregului timp de lucru al salariaţilor. (…) Prin această măsură calculul stagiului de cotizare trebuie să ia în considerare fiecare oră de lucru desfăşurată în baza unui Contract individual de muncă, indiferent dacă este la norma de bază sau la norma/normele prin cumul. În absenţa recunoaşterii acestui drept proiectul legii pensiilor este afectat de o eroare majoră”, se arată într-un comunicat de presă trimis, joi, de Federaţia Solidaritatea Sanitară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiectul Legii Pensiilor prevede o „taxare” de 0,5 % a firmelor care administrează Pilonul II

    Potrivit Ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, noul proiect al Legii Pensiilor prevede ca, din 2021, Casa Naţională de Pensii să perceapă 0,5% din comisionul încasat de companiile care administrează Pilonul II.

    Potrivit ministrului, beneficiarii Pilonului II nu vor fi afectaţi de această modificare.

    „Este singura modificare pe care am făcut-o şi care vizează Pilonul II. Este vorba de procentul de transfer, care încasat este de firmele care administrează Pilonul II, de 2,5%. În condiţiile în care Casa Naţională de Pensii face toată operaţiunea de colectare a banilor, de transfer, absolut totul, este normal să ia măcar 0,5% din acest procent. Atenţie, nu vor fi afectate pensiile celor care sunt la Pilonul II, acesta se ia din comision”, a declarat, vineri, Olguţa Vasilescu, în timpul unei declaraţii de presă în care a prezentant proiectul Legii Pensiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Toţi pensionarii sunt cu ochii pe guvern: 5 milioane de oameni aşteaptă noul sistem de calcul. Noua lege va fi prezentată astăzi: în trei ani, toţi pensionarii vor avea pensii de cel puţin 2.000 de lei pe lună

    „Luna iulie va fi cu inflaţie negativă. Ghinion. A crescut punctul în 2018 la 1.100 de lei, deci cu 10%, va creşte de 1.265 lei în 2019. În 2020 punctul de pensie se dublează. Este cea mai mare creştere care a existat vreodată, cred că nu numai în România, a punctului de pensie. Creşterile vor fi etapizate. Noua lege a pensiilor va schimba lucrurile în bine pentru foarte mulţi pensionari, fiecare pensie va fi cel puţin dublată în 2021.

    Cum se calculează? Valoarea punctului de referinţă, care este 75, se înmulţeşte cu numărul de puncte în perioada în care ai muncit şi îţi dă pensia. Dacă ai 40 de puncte acumulate înmulţite cu 75, ceea ce foarte mulţi au, obţii o pensie de 3.000 de lei“, a explicat duminică seara Liviu Dragnea, liderul PSD, la Antena 3, citat de Mediafax.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro