BusinessMagazin

Tag: Paris!

  • Luvru, cel mai vizitat muzeu din lume

    Celor 8,5 milioane de vizitatori de la Luvru li s-au alaturat
    cei care au vizitat expozitiile din afara sediului muzeului, astfel
    incat 12 milioane de persoane au admirat, in 2009, capodoperele
    acestei institutii.

    In fiecare zi a anului trecut, la Luvru au venit, in medie,
    27.000 de vizitatori. Printre expozitiile cele mai vizitate ale
    anului s-au numarat “Les portes du Ciel” (250.000 de bilete) si
    “Titian, Tintoretto si Veronese” (400.000 de bilete). Evenimentele
    organizate la Luvru de scriitorul Umberto Eco, caruia muzeul i-a
    dat mana libera, au adus alte 67.000 de persoane.

    Alte stiri pe www.mediafax.ro

  • Disneyland vrea sa distreze Europa de Est

    “Am studiat cu atentie piata romaneasca si suntem multumiti sa
    observam ca Blue Air a evoluat intr-un ritm bun in ultimii ani.
    Pentru ca suntem o companie dinamica, aveam nevoie de un partener
    care sa tina pasul. Suntem una dintre cele mai cunoscute destinatii
    pentru distractie din Europa, deci suntem increzatori ca pasagerii
    romani vor valorifica acest parteneriat la fel ca noi. Vom discuta
    cu Blue Air despre posibilitatea introducerii unor oferte speciale
    de calatorie, pentru ca toti clientii nostri sa obtina ceea ce este
    mai anatajos de la ambele companii”, a declarat Jarek Dzwonkowski,
    responsabil vanzari pentru Europa de Est al Disneyland.

    “Parisul este o destinatie populara, asadar parteneriatul cu
    Disneyland a fost un pas firesc in indeplinirea obiectivului
    nostru, acela de a oferi cele mai bune experiente clientilor
    nostri. Oferim zboruri directe inspre Paris de la Bucuresti si
    Cluj-Napoca, deci clientilor le va fi foarte usor sa ajunga in
    acest loc minunat”, sustine Adrian Ionascu, CEO al Blue Air.

    Intr-o prima faza, clientii vor putea accesa ofertele Disneyland
    Paris direct de pe site-ul Blue Air, urmand ca in saptamanile
    urmatoare, Blue Air si Disneyland Paris sa introduca oferte
    speciale care vor include transport, bilete pentru intrarea in
    parcurile de distractii, dar si pachete de cazare.

    Parteneriatul cu Blue Air face parte din seria de intelegeri
    stabilita de catre Disneyland Paris pentru a-si promova ofertele in
    Europa de Est.

  • The Owner Is Waiting

    It is Tuesday evening and, for the first time in days, it appears it will not rain in Bucharest. This, of course, makes waiters in bars and restaurants in Bucharest’s old town happy. Now, they are busy waiting on clients, who have filled all the outdoor restaurants, although it is not a weekend.

    ”Who do I ask for a drink around here?,” asks a young woman who has just joined acquaintances at a table. ”Me,” says a guy at the table, getting up and stepping into the bar. ”I didn’t know he was a waiter here,” says the young woman, and the explanation comes promptly from another person at the table: ”He doesn’t just wait tables here, he owns the bar with a few of his friends.” The four friends knew one another beforehand – their common passion for motorcycles in fact brought them together.

    ”One spring day we were passing by in the street and we sensed there was money to be made here. So we decided we would set up a motorcycle bar,” recounts Giani Manta (35), one of the four owners of the Jaya Café, which opened in mid-May on Smardan Street. Although none of them had previously had any experience in the field, the decision was very easy to make. ”I had just come back after eight months in Tibet. I went there to recover after 11 years of corporate grind,” says Emil Spataru (35), referring to the time he spent working for the formerly state-held operator Romtelecom.

    He is the only one who was an employee before; Giani Manta has a constructions company and a clothing store, and Mihai Sorin, another shareholder, has a real estate agency. It is not uncommon for bar or restaurant owners in the old centre to moonlight as waiters. The number of places has more than doubled compared with last year, with over 50 bars and restaurants located in the area. Further openings are expected before the cold weather sets in. ”We are hoping to make new openings by the end of the summer,” says Vasi Andreica, developer of the two Coffee Store coffee shops and importer of Moak coffee in Romania.

  • Plaja din centrul orasului

    De anul trecut, cand criza nici macar nu isi aratase coltii pe de-a intregul, vocabularul de turist a fost imbogatit cu un nou termen – “staycation”, adica moda descoperirii orasului de bastina cu ochi de turist. Odata ce ideea ca este “cool” sa iti descoperi orasul natal in aceasta perioada de recesiune a inceput sa fie promovata pe toate canalele media, varianta vacantei cu plimbari pe langa casa a fost aleasa de multi dintre cei afectati de criza.

    Pentru ca majoritatea asociaza vacanta de vara cu o evadare pe o plaja, printre cei mai castigati au fost operatorii de plaje urbane din marile capitale ale Europei, care raporteaza cresteri semnificative ale numarului de localnici ce apeleaza la serviciile lor. Plajele din orase precum Viena, Paris, Berlin sau Bruxelles, care nu au fost binecuvantate cu iesire la mare, mizeaza in acest an pe un avantaj la care un (fost) turist cu bugetul limitat nu poate rezista – reduceri de pret si uneori chiar gratuitate. La aceasta se adauga nisipul fin adus de pe litoral, vedere la apa, sporturi de vara, ore de fitness sau bronz urban, adica aproape orice gasesti intr-o statiune de pe Coasta de Azur sau Costa del Sol – mai putin marea.

    Astfel de plaje se gasesc aproape in fiecare mare oras al Europei. Praga si Budapesta au propriile plaje construite artificial de-a lungul fluviilor ce le traverseaza, iar Amsterdamul isi incurajeaza localnicii care nu isi permit o excursie la mare sa se bronzeze pe acoperisul muzeului de stiinta (NEMO). Berlinul se lauda, la randul sau, cu oaze de nisip urbane, iar orase mai mici, precum Köln, Rotterdam, Utrecht, Toulouse sau Bordeaux, au preluat din mers tendinta. Viena si Parisul au dezvoltat insa o adevarata industrie in jurul conceptului de plaja urbana. “In fiecare weekend de vara, aproximativ 300.000 de oameni isi petrec timpul pe Donauinsel (Insula Dunarii, situata in centrul Vienei si care desparte fluviul propriu-zis de canalul Neue Donau, fiind gandita initial pentru a proteja orasul de inundatii, n.red.), foarte multi fiind localnici. Un turist petrece in Viena in medie 2 zile jumatate si este in general atras de obiectivele din centru, asa ca localnicii predomina aici”, explica pentru BUSINESS Magazin Gabriele Lenger, director pentru Romania in cadrul Oficiului National de Turism al Austriei. Amatorii de plaja in mijlocul capitalei austriece au de ales intre Insula Dunarii sau amplasamentele mai noi construite de-a lungul canalului fluvial. “Insula Dunarii, o fasie lunga de 21 de kilometri si lata de maxim 210 metri, atrage in fiecare an inotatori, pasionati de navigatie, windsurferi.

    Exista aici nenumarate gradini, pajisti, terase sau promenade cu baruri si restaurante chiar pe malul Dunarii”, spune Lenger. Tot aici se organizeaza si cea mai mare petrecere in aer liber din Europa, Festivalul Danube Island, care a atras anul acesta, la finalul lunii iunie, trei milioane de vizitatori pe durata a trei zile. Desi insula este deschisa tot anul, sezonul propriu-zis incepe din mai si se termina in octombrie. Iar accesul este gratuit. Un fenomen despre care Lenger spune ca a inceput in urma cu zece ani in Viena este cel al plajelor construite de-a lungul canalului Dunarii, unde, desi nu se poate inota, exista nisip si terase teleportate parca de pe litoral.

    Cei care au introdus moda plajelor in Viena au fost investitorii de la Summerstage, care au mizat pe delicatese locale, concerte, volei pe plaja sau trambuline. S-a deschis apoi Badeschiff, un complex construit pe un fost vas container transformat in centru de divertisment, in apropiere de Schwedenplatz (una dintre cele mai populare zone de divertisment din Viena). In timpul anului, aici functioneaza un restaurant cu bar si club, dar vara totul se transforma intr-o scena pentru o petrecere urbana pe plaja, unde pe deasupra se poate inota intr-o piscina construita chiar pe canal.

  • Paris c’est moi

    Planurile prezidentiale vizeaza construirea zonei metropolitane a capitalei Frantei, pentru a descongestiona centrul, cel mai dens populat din toate capitalele Europei. Arhitecti din toata lumea au fost invitati sa contribuie cu proiecte pentru Parisul metropolitan, invitatie care s-a soldat, dupa noua luni de zile, cu o serie de zece propuneri. Opozantii presedintelui critica insa lansarea initiativei la vreme de criza, nesfiindu-se sa-l acuze pe seful statului de megalomanie, mai ales ca Sarkozy nu a precizat inca de unde va obtine finantarea necesara.
     
    Planurile prezentate variaza de la crearea unor suburbii de cladiri inalte dupa modelul Croydon din sudul Londrei (autor – celebrul arhitect britanic Richard Rogers) si crearea unui parc dupa modelul Central Park din Manhattan in La Courneuve, una dintre cele mai vitregite suburbii, locuite preponderent de imigranti. Crearea parcului din La Courneuve, impreuna cu mutarea Palatului Elisée in suburbii, sunt propuneri ale arhitectului francez Roland Castro, un fost militant maoist, care considera ca revitalizarea suburbiilor se poate face dupa modelul mutarii curtii lui Ludovic al XIV-lea la Versailles, adica prin initiative menite sa determine mutarea elitei dinspre centru spre suburbii.
     
    Un alt proiect provocator, imaginat de arhitectul Djamel Klouche, prevede transformarea piramidei de sticla de la Luvru in statie de metrou, care sa devina principalul punct de intrare in oras pentru imigranti. Alt arhitect, Antoine Grumbach, preia o idee exprimata candva de catre Napoleon Bonaparte, aceea de a uni portul Le Havre din nordul tarii cu Paris si Rouen, cele trei orase fiind legate de Sena. In fine, Christian de Portzamparc a propus pur si simplu demolarea Garii de Nord si a Garii de Est si inlocuirea lor cu o gara gigantica, situata undeva la periferie si capabila sa deserveasca traficul cu noile trenuri “maglev” (cu levitatie magnetica).
     
    Deocamdata, presedintele Sarkozy a aprobat deja construirea unei serii de zgarie-nori si a unei mari piramide, concepute de arhitectul francez Jean Nouvel, punand doar conditia vaga ca acestea sa fie frumoase si sa se incadreze bine in peisaj. 

  • Masini anti-criza

     

    Orientarea catre masini mai economice, fie hibride (propulsia se realizeaza atat prin consum de carburant, cat si prin consum de energie electrica) sau electrice, este acum o prioritate pentru aproape toti producatorii de masini confruntati cu o scadere drama­tica a vanzarilor pe pietele dezvoltate pe fondul crizei financiare internationale. Practic, prima masura pe care au luat-o pana acum principalii jucatori din industria auto a fost extinderea gamei prin introducerea unor masini tot mai mici, dotate cu motoare cu o capacitate mica si implicit un consum redus.
     
    “In urmatorii ani, peste 60% dintre masinile noi vandute vor face parte din clasele mici, segmentul mediu si superior urmand sa reprezinte doar 25% si, respectiv 15% din piata”, spunea Alan Mulally, seful producatorului american Ford, care tocmai a prezentat noua generatie a celui mai mic model din gama Ford, denumit Ka. Si grupul francez Renault mizeaza pe masinile din clasele mici, Carlos Ghosn, presedintele Renault, anuntand planuri importante pentru noua generatie a modelului Renault Mégane.
     
    O alta premiera importanta a fost lansarea de catre Mercedes a primei sale masini de serie echipata cu motorizare hibrida, dupa cum explica seful grupului german, Dieter Zetsche. Nu a fost insa vorba de un model din clasa mica sau medie, ci despre limuzina S-Klasse, motivatia oferita fiind aceea ca economia este cuvantul de ordine si pentru clientii unei masini al carei pret sare de 100.000 de euro. Intr-adevar, nu doar Mercedes avea expus la salon o varianta cu propulsie hibrida de limuzina de lux, ci si concurentii directi, precum BMW sau Lexus.
     
    Si Dacia a mizat pe variante economice, pe langa varianta restilizata a break-ului din gama Logan fiind prezenta la Paris si cu conceptul Eco2, un Logan a carui motorizare diesel a asigurat un volum al emisiilor de dioxid de carbon foarte redus.
     
    Chiar si cu atatea modele tot mai mici si mai economice, rama­ne o intrebare. Vor reusi sa isi pastreze cumparatorii de masini apetitul din ultimii doi-trei ani si in conditiile actualei crize financiare? Rezultate de vanzari din ultimele luni – scaderi de aproximativ 30% in SUA, Spania sau Italia – arata contrariul. Executivii marilor companii spun ca e doar o situatie temporara. De cat de repede va fi depasita aceasta perioada depinde si jobul lor. 

     

  • Cum vor arata masinile anti-criza

    Practic, prima masura pe care au luat-o pana acum principalii jucatori din industria auto a fost extinderea gamei prin introducerea unor masini tot mai mici, dotate cu motoare cu o capacitate si implicit un consum redus.

    “In urmatorii ani peste 60% dintre mainile noi vandute vor face parte din clasele mici, segmentul mediu si superior urmand sa reprezinte doar 25% si, respectiv 15% din piata”, spunea Alan Mulally, seful producatorului american Ford, care tocmai a prezentat noua generatie a celui mai mic model din gama Ford, denumit Ka.

    Si grupul francez Renault mizeaza pe masinile din clasele mici, Carlos Ghosn, presedintele Renault anuntand planuri importante pentru noua generatie a modelului Renault Megane.

    O alta premiera importanta a fost lansarea de catre Mercedes a primei sale masini de serie echipata cu motorizare hibrida, dupa cum explica seful grupului german, Dieter Zetsche. Nu a fost insa vorba de un model din clasa mica sau medie, ci despre limuzina S-Klasse, motivatia oferita fiind aceea ca economia este cuvantul de ordine si pentru clientii unei masini al carei pret sare de 100.000 de euro.

    Intr-advevar, nu doar Mercedes avea expus la salon o varianta cu propulsie hibrida de limuzina de lux, ci si concurentii directi, precum BMW sau Lexus.

    Si Dacia a mizat pe variante tot mai economice, pe langa varianta restilizata a break-ului din gama Logan producatorul roman fiind prezent la Paris si cu conceptul Eco2 , un Logan a carui motorizare diesel a asigurat un volum al emisiilor de dioxid de carbon foarte redus.

    Chiar si cu atatea modele tot mai mici si mai economice ramane o intrebare. Vor reusi sa isi pastreze cumparatorii de masini apetitul din ultimii doi-trei ani chiar si in conditiile actualei crize financiare? Rezultate de vanzari din ultimele luni – scaderi de aproximativ 30% in SUA, Spania sau Italia – arata contrariul. Executivii marilor companii spun cu jumatate de gura ca e doar o situatie temporara. De cat de repede va fi depasita aceasta perioada depinde chiar si jobul lor.
     

  • Scursurile in oglinda

    La agravarea situatiei a contribuit de aceasta data numarul sporit de arme aflate in posesia protestatarilor, ceea ce a facut ca inca din primele doua nopti de violente (masini incendiate, cladiri publice devastate etc.) sa se inregistreze 120 de politisti raniti, unii dintre ei de gloantele manifestantilor.

    Presedintele Nicolas Sarkozy, care in urma cu doi ani a iritat protestatarii dupa ce i-a denumit „scursuri“, a cerut masuri ferme pentru inabusirea manifestatiilor, care insa au inceput sa se raspandeasca si in alte suburbii decat Villiers-le- Bel (nordul Parisului), acolo unde s-a petrecut primul incident.

  • Paris!

    Paris Hilton e actrita, manechin, om de afaceri si, mai nou, cantareata de muzica pop. Iar albumul ei de debut e chiar bun.

     

    Cateva chestiuni interesante despre Paris Hilton pe care s-ar putea sa nu le stiti: 1) Pe 29 august 2006, primarul din Las Vegas a proclamat aceasta data ca fiind „ziua Paris Hilton“ si i-a inmanat actritei cheia orasului. 2) Se zvoneste ca Paris a fost invitata sa joace rolul Maicii Tereza intr-un film indian: regizorul ar fi considerat-o potrivita, pare-se, dupa ce ea a refuzat sa se dezbrace pentru Playboy. 3) Si cel mai surprinzator: albumul ei de debut, „Paris“, care a aterizat pe biroul meu luna asta, este de fapt foarte bun. Si nu la modul postmodernist, ironic, „ha, ha, ha, ia uite, ascult Paris Hilton“… nu, catusi de putin. Nu e „bun“ in felul in care e „bun“ „Tanar si nelinistit“. E bun pentru ca e muzica pop buna. Asa sta treaba cu Paris Hilton: daca nu iti place, in-seamna ca de fapt iti displace ideea de muzica pop. Deja incep sa aud mormaieli de de-zaprobare. Parca va aud bombanind: „Paris Hilton zici? Fata rasfatata si bogata, mostenitoarea razgaiata a imensei averi a familiei Hilton (hotelurile cu acelasi nume)? Aceeasi Paris Hilton al carei ex, iritantul Rick Salomon, a reusit sa faca din casetele lor cu sex casnic cele mai bine vandute filme porno din lume? Ei, comedie…“


    Dar stati putin. Nu e chiar asa. Paris e tare, pentru ca e indeajuns de desteapta incat sa faca pe proasta. Paris pretinde ca ar fi mult mai proasta decat e de fapt – si de aici si atractia irezistibila pe care o exercita. Toate interviurile o arata: fata asta e perfect stapana pe imaginea ei. In timpul showului TV  „The Simple Life“, un pretext pentru ea ca sa arate 1) cat de bogata e si 2) cat de deconectata de lumea reala este, Paris a lansat faimoasa remarca referitoare la lantul de su-permarketuri Wal-Mart, in momentul de fata cea mai mare corporatie mondiala: „ce vand acolo, ziduri («walls»)?“. Destul de amuzant. Ca episodul cu casetele de sex, te face sa crezi ca ea a orchestrat totul pana la cel mai mic detaliu, de la un capat la celalalt, in perfecta cunostinta de cauza. Cu siguranta a mostenit de la Marele Bunic, antreprenorul Conrad Hilton, versatilitatea si simtul practic: este manechin, actrita, are propriul ei lant de cluburi de noapte, propriul ei brand de telefoane mobile si propria gama de parfumuri, a scris doua carti (pe bune!) si acum a adaugat la CV si capitolul „cantareata“.


    Si iata ca ajungem si la albumul ei de debut, care incepe, deloc surprinzator, cu o Paris gangurind cu o voce de pisicuta sexi, pe un ritm r’n’b cu bas greu si acorduri salbatice, aproape bollywoodiene. Suna ca o melodie buna a lui Britney Spears, dar cu mai multe gemete – stiu ca e greu de imaginat, dar e adevarat. Si cum r’n’b-ul si hip-hop-ul au cu-cerit topurile intr-atat incat au devenit sinonime cu pop-ul, albumul are un aport intru totul justificat de ritmuri bine unse, pe care Paris toarce, ca orice alta starleta doritoare de ascensiune in industria muzicala. Si totusi, multe dintre melodii tintesc catre alte directii, cu un dance condus de chitara, in piese ca „Jealousy“ sau incredibila „Nothing in the World“. Dar nici una nu se compara cu glorioasa  „Stars Don’t Lie“, primul ei single si unul dintre cele mai bune cantece pop ale verii. Desi suna identic cu eternul si demodatul grup de reggae UB40 si chiar daca tot restul lumii face eforturi disperate sa cante dancehall „dirty“ de tipul Sean Paul, cantecul e bun. Multi cantareti si rapperi au interjectiile lor unicat: Beanie Man spune „zag-a-zah“. Sean Paul zice „me dut-ty yeh“ sau ceva la fel de incomprehensibil. Si Paris Hilton? Paris Hilton zice „yah!“ – la fel cum ziceau yuppies in anii ‘80, care pronuntau asta tare si raspicat in telefoanele lor optzeciste de dimensiunile unui rucsac, in vreme ce visau sa o seduca pe Margaret Thatcher pe bancheta unui tren. E o sarcina dificila, dar ea reuseste sa o zica intr-un fel atat de naiv si dulce…


    Cea mai amuzanta parte a albumului este cover-ul ei dupa execrabilul „Do You Think I’m Sexy“ al lui Rod Stewart. Cand Rod il canta, e ca si cum l-ai vedea pe tatal tau dansand la o nunta si incercand sa intre in vorba cu sora miresei – ingrozitor de jenant. Nu, Rod, nu esti deloc sexy. Esti mai degraba dezgustator. In orice caz, odata ce microfonul ajunge in mana lui Paris, totul devine o gluma foarte buna. Hahaha! Paris Hilton ne intreaba daca este sexy! Ce nostim!


    Nu poti sa n-o iubesti pe Paris Hilton, pentru ca este o oglinda a timpurilor noastre. Daca nu intentionezi sa te refugiezi intr-o pestera si sa plangi nedreptatea lumii in care traim, nu prea ai de ales: bine-ai venit in lumea moderna. O lume superficiala, trecatoare, incredibil de distractiva, in cel mai bun – si cel mai prost – spirit pop culture. Un prieten al meu are ideea traznita s-o aduca pe Paris la MNAC, pentru un concert la Casa Poporului. Daca reuseste, ar da lovitura in lumea performance-ului, pentru ca Paris Hilton spune mai multe despre lumea in care traim decat orice introspectie artistica. Intre artistul contemporan Gillian Wearing si Paris Hilton, eu unul stiu pe cine as alege… Hai, Paris!