BusinessMagazin

Tag: pandemie

  • Pandemia a şters cu buretele 5 mld. lei din încasările restaurantelor şi barurilor

    Cifrele de la Registrul Comerţului arată că numărul de firme a rămas constant, dar businessul s-a redus cu peste 5 mld. lei, iar 15.000 de salariaţi au renunţat la industrie. „Noi încă de la începutul pandemiei am în­cer­cat să ne ţinem oamenii, iar acum încer­căm să îi aducem înapoi. Au plecat şi princi­pa­lul mo­tiv a fost incertitudinea“, explică Andrei Şoşa, acţionar şi fondator al grupului Expirat, ce are în portofoliu trei branduri cu­nos­cute în Bucureşti şi Vama Veche şi anume Expirat, Pâine şi Vin şi Energiea. Gru­pul mai are 100 de oameni faţă de 150 acum doi ani.

    Oamenii au plecat către domenii care au funcţionat bine în pandemie, precum retail, curierat sau platforme de livrări. Astfel, la finalul lui 2020 mai erau oficial 115.000 de angajaţi în domeniu.

    Anul trecut, banii injectaţi de stat în eco­no­mie, în diferite domenii, inclusiv HoReCa, au ţinut pe linia de plutire multe companii. În plus, chiar dacă unele afaceri s-au închis – şi nu sunt puţine – sunt altele care le-au luat locul, unii antreprenori văzând în această criză o oportunitate.

    Acum, statul vine din nou cu o schemă de sprijin pentru acest domeniu. În această săptămână, Ministerul Economiei a dat startul unui program de sprijin pentru HoReCa, prin care restaurantele, pensiunile, hotelurile, agenţiile de turism şi alte firme eligibile vor putea obţine ajutoare de stat în valoare totală de maximum 500 de milioane de euro, din bugetul de stat.

  • Industria IT, mai profitabilă în pandemie: veniturile totale ale companiilor din IT au trecut de 33 mld. lei în 2020, plus 2,5%. Profitul total s-a majorat cu 20%, până la 4,8 mld. lei

    Veniturile generate de companiile care activează în industria IT au depăşit valoarea de 33,1 miliarde lei în 2020, echivalentul unei creşteri de peste 2,5% faţă de anul 2019, notează o analiză realizată de Termene.ro, care a luat în calcul situaţiile financiare din perioada 2018-2020, depuse de peste 23.000 de companii din IT.

    În acelaşi timp, companiile din domeniu au înregistrat creşteri substanţiale ale profitului, astfel că rezultatul total a crescut cu aproape 20% faţă de 2019, până la 4,8 miliarde de lei.

    Totuşi, deşi veniturile generale ale întregului domeniu au crescut, firmele din industria IT s-au confruntat cu o reducere a personalului angajat, astfel că în 2020 industria a raportat 117.000 de persoane care activau în domeniu, cu 3.000 mai puţine faţă de 2019.

    “Dacă în alte domenii precum producţia, reducerea personalului înseamnă în general reducerea activităţii, în cazul companiilor din domeniul IT poate fi vorba şi de o migrare a personalului dinspre statutul de angajat înspre cel de freelancer”, explică Adrian Dragomir, co-fondator Termene.ro şi Business Innovation Consultant.

    Potrivit datelor Termene.ro,  Bucureşti-Ilfov şi Cluj rămân principalele hub-uri ale industriei IT din România, peste două treimi din numărul total de angajaţi ai industriei activând în cadrul companiilor care îşi au sediile în cele două zone. Alte hub-uri relevante se regăsesc în judeţele Iaşi, Timiş şi Braşov, dar la un nivel net inferior comparativ cu primele două.

    Din punctul de vedere al evoluţiei numărului de angajaţi, companiile cu sediul în Bucureşti-Ilfov au pierdut circa 1.600 de persoane, pe când cele din judeţul Cluj au mai câştigat aproximativ 1.000 de persoane. O creştere uşoară a numărului de angajaţi din domeniu s-a înregistrat şi la nivelul judeţului Iaşi (aproximativ 300 de persoane), pe când judeţele Timiş şi Braşov urmează trendul Bucureştiului, pierzând împreună aproximativ 1.300 de angajaţi.

  • Boom pentru fashionul la a doua viaţă. Unde este cel mai nou outlet din România şi care este explicaţia pentru care acest tip de magazin este mai aprovizionat ca niciodată

    Brendon O’Reilly, managing director al Fashion House Group, crede că va vizita de acum mai des România, odată cu deschiderea celei de a doua unităţi tip outlet, care urmează să se transforme în următorii ani în principala destinaţie de shopping din estul Capitalei. Ce i-a motivat pe belgienii care deţin grupul să inaugureze în pandemie unitatea care se întinde pe o suprafaţă de 12.000 de metri pătraţi?

     

    Sectorul nostru, cel al outleturilor, este diferit de cel al shoppingului clasic şi a avut parte de evoluţii bune în contextul pandemiei”, răspunde Brendon O’Reilly, întrebat care a fost raţiunea din spatele deschiderii unei noi unităţi tip outlet, în condiţiile în care majoritatea retailerilor îşi închid uşile. Chiar dacă planificarea deschiderii acestui nou centru outlet, aflat la ieşirea din Bucureşti spre Constanţa, a început cu mult înainte de începutul pandemiei, există un motiv simplu pentru care belgienii care deţin retailerul au accelerat dezvoltarea acum: cantităţile uriaşe de stocuri ale brandurilor de fashion clasice.

    Chiriaşii lor au mult mai multe produse pe care să le vândă în outlet şi, totodată, „50% dintre oameni s-au îngrăşat în perioada pandemiei. E foarte simplu, când te îngraşi, trebuie să îţi cumperi haine noi şi nu cumperi un singur articol, cumperi trei. Când mergi la un centru outlet ai o ofertă de tipul «cumperi trei perechi şi primeşti una cu reducere de peste 20%», este o combinaţie ideală. Prin urmare COVID, pentru sectorul outlet a reprezentat un context favorabil.”

    Dincolo de schimbările de greutate ale multora dintre clienţi, managing directorul Fashion House Group observă şi că mulţi caută haine casual, de stat în casă, orientându-se, desigur, mai puţin înspre hainele formale. Totodată, entuziasmul revenirii la normalitate aduce o efervescenţă şi pe piaţa fashionului, iar O’Reilly oferă în acest sens chiar exemplul propriilor fiice, care odată cu introducerea unor măsuri de relaxare, şi-au cumpărat haine cu ocazia revederii prietenilor lor. „Am o fată de 19 şi una de 25 de ani, vor să se îmbrace frumos când îşi revăd prietenii.”

    Citiţi articolul integral pe Business MAGAZIN. 

  • Deja-vu? Vine un nou val de insolvenţe după modelul crizei anterioare? Cele mai mari zece companii intrate în incapacitate de plată în 2021 adună afaceri de aproape 2 mld. lei

    ♦ În primele patru luni ale anului, numărul firmelor intrate în insolvenţă a crescut cu aproape 45% faţă de perioada similară din 2020.

    Getica 95, cel mai mare furni­zor de energie concu­renţial, şi lan­ţul de librării Diverta sunt do­uă dintre cele mai noi com­pa­nii locale care şi-au cerut in­tra­rea în insolvenţă în acest an. Ambii ju­cători – nu­me cu greutate în dome­niul lor de ac­ti­vitate – şi-au cerut singuri intra­rea în inca­pa­citate de plată şi acum aşteaptă decizia oficială.

    După cifra de afaceri din 2020, cele două companii îşi fac loc în top zece cele mai mari insolvenţe ale anului, Getica 95 ocupând chiar locul întâi după ce businessul s-a mai mult decât dublat la 1,5 mld. lei, cu un profit net de 81,5 mil. lei. În cazul Diverta, ar fi vorba de a doua intrare in insolvenţă, după cea din criza financiară de acum mai bine de un deceniu. Pentru lanţul de librării, închiderea magazine­lor offline timp de câteva luni şi schimbarea comportamentului de consum în pandemie au însemnat o scădere de 40% a businessului şi o pierdere de 10,8 mil. lei.

    Spre comparaţie, cele mai mari zece companii intrate în incapacitate de plată în 2021 adună afaceri de aproape 2 mld. lei. Mai mult, patru dintre cele zece firme au încheiat anul trecut pe profit.

    În primele patru luni ale anului numărul firmelor intrate în insolvenţă a crescut cu aproape 45% faţă de perioada similară din 2020. De altfel, în această perioadă se vorbeşte tot mai mult despre un nou val al intrărilor în incapacitate de plată pentru firmele locale care în pandemie au supravieţuit deoarece statul a pompat bani în economie. Acum însă, când trebuie să stea pe propriile picioare, fără ajutor, efectul crizei sanitare devenită criză economică se vede.

    „Dacă vorbim despre insolvenţe, 2013-2014 a fost anul în care România a atins maximul numărului de dosare, iar de atunci trendul a fost descrescător. Anul trecut, când pandemia a debutat, am avut un minim istoric al numărului de dosare de insolvenţă, undeva la 6.000“, spune Cristina Ienciu – Dragoş, head of legal în cadrul CITR şi country coordinator INSOL Europe.

    Ce va urma în 2021?

    „Sperăm să fie un val de restructurări, ci nu unul de insolvenţe, dar trebuie să avem în vedere că vor unele companii pentru care insolvenţa va fi în continuare o soluţie.“

  • Pandemia a făcut clar că era capitalismului pur, în care piaţa dictează cine trăieşte şi cine moare, s-a sfârşit. Ce urmează?

    Pandemia a făcut clar că era capitalismului pur, în care piaţa dictează cine trăieşte şi cine moare, iar concurenţa este legea supremă, a apus. Creşterea inegalităţilor şi ascensiunea populismului după criza financiară trecută i-au determinat pe unii dintre cei mai mari afacerişti ai lumii să propună capitalismul pentru toate părţile implicate – stakeholder capitalism – pentru salvarea unui model de alocare a resurselor care a adus pentru umanitate cel mai mare nivel de bunăstare din istorie.

     

    Acum se vorbeşte despre un capitalism al compasiunii. Prin urmare, care este viitorul capitalismului, în special al celui occidental?

    Cu aproape 250 de ani în urmă, economistul şi filosoful Adam Smith a scris „Avuţia naţiunilor”, în care a descris naşterea unei noi forme de activitate umană: capitalismul industrial. Ar duce la acumularea de avuţie dincolo de orice imaginaţie, scrie BBC.

    Capitalismul a fost motorul revoluţiilor industriale, tehnologice şi ecologice, a remodelat lumea naturală şi a transformat rolul statului în raport cu societatea. A scos nenumăraţi oameni din sărăcie în ultimele două secole, a crescut semnificativ nivelul de trai şi a dus la inovaţii care au îmbunătăţit radical bunăstarea umană. A făcut posibil mersul pe Lună şi chiar citirea acestui articol (al BBC) pe internet.

    Cu toate acestea, povestea nu este cu totul şi cu totul despre fericire. În ultimii ani, neajunsurile capitalismului au devenit din ce în ce mai evidente. Prioritizarea profiturilor pe termen scurt pentru indivizi a însemnat uneori că bunăstarea pe termen lung a societăţii şi a mediului a fost unul din pierzători, exemple fiind  pandemia de Covid-19 şi schimbările climatice. Şi după cum au arătat tulburările politice şi polarizarea socială şi politică din întreaga lume, există semne tot mai mari de nemulţumire faţă de status quo. Într-un sondaj din 2020 realizat de firma de marketing şi relaţii publice Edelman, 57% dintre oamenii din întreaga lume au spus că „aşa cum există astăzi, capitalismul face mai mult rău decât bine în lume”.

    Dacă sunt luate în considerare repere precum inegalitatea şi daunele aduse mediului, „performanţa capitalismului occidental din ultimele decenii este problematică”, au scris recent economiştii Michael Jacobs şi Mariana Mazzucato în cartea „Rethinking Capitalism“ (Regândirea capitalismului).

    Aceasta nu înseamnă că nu există soluţii. „Capitalismul occidental nu este în mod iremediabil sortit eşecului, dar trebuie regândit”, susţin Jacobs şi Mazzucato.

    Aşadar, va avea capitalismul un viitor în forma sa actuală – sau are un viitor în faţă?

    Despre capitalism s-au scris mii de cărţi şi s-au spus miliarde de cuvinte şi, prin urmare, ar fi imposibil de explorat toate faţetele sale. Pentru a înţelege încotro se îndreaptă capitalismul trebuie mai întâi cercetată sursa acestuia. Astfel, se poate afla că eroul poveştii  nu a avut dintotdeauna calităţile de astăzi – în special în Occident.

    Într-un sondaj din 2020 realizat de firma de marketing şi relaţii publice Edelman, 57% dintre oamenii din întreaga lume au spus că „aşa cum există astăzi, capitalismul face mai mult rău decât bine în lume”.

    Între secolele IX şi XV, monarhiile autocratice şi puterile bisericeşti au dominat societatea occidentală. Aceste sisteme au început să dispară pe măsură ce oamenii şi-au afirmat din ce în ce mai mult dreptul la libertatea individuală. Această presiune pentru o concentrare mai mare a resurselor asupra nevoilor  individului a favorizat capitalismul ca sistem economic datorită flexibilităţii pe care a permis-o drepturilor de proprietate privată, alegerii personale, antreprenoriatului şi inovaţiei. De asemenea, a favorizat democraţia ca sistem de guvernare pentru concentrarea acesteia pe libertatea politică individuală.

    Trecerea către o mai mare libertate individuală a modificat contractul social. Anterior, multe resurse erau controlate şi furnizate de cei de la putere (pământ, hrană şi protecţie) în schimbul unor contribuţii semnificative din partea cetăţenilor (de exemplu, de la munca sclavilor la munca grea pe salariu mic, impozite mari şi loialitate totală). Cu capitalismul, oamenii aşteptau mai puţin de la autoritate în schimbul unor libertăţi civile mai mari, inclusiv libertatea individuală, politică şi economică.

    Însă capitalismul va evolua semnificativ în următoarele secole – şi mai ales în a doua jumătate a secolului XX. După cel de-al Doilea Război Mondial, a fost fondată Societatea Mont Pelerin, un grup de reflecţie pentru politica economică, cu scopul de a aborda provocările cu care se confruntă Occidentul. Prioritară a fost găsirea unor mijloace de apărare a valorilor politice ale unei societăţi deschise, a statului de drept, a libertăţii de exprimare şi a politicilor economice de liberă piaţă – componentele centrale ale liberalismului clasic.

    Ideile think-tankului au dat naştere în cele din urmă «economiei ofertei». Aceasta consta în credinţa că impozitele mai mici şi reglementarea minimă a pieţei libere ar duce la cea mai mare creştere economică – şi, prin urmare, la o viaţă mai bună pentru toţi. În anii 1980, împreună cu apariţia neoliberalismului politic, economia ofertei a devenit o prioritate pentru SUA şi pentru multe guverne europene.

    Această nouă tulpină de capitalism a dus la o creştere economică accelerată la nivel mondial, scoţând în acelaşi timp un număr substanţial de oameni din sărăcie absolută. În acelaşi timp, criticii susţin că principiile sale de reducere a impozitelor şi dereglementare a afacerilor nu au făcut prea mult pentru a sprijini investiţiile politice în servicii publice, cum ar fi destrămarea infrastructurii publice, îmbunătăţirea educaţiei şi reducerea riscurilor pentru sănătate.

    Poate cel mai important, în multe ţări dezvoltate, la sfârşitul secolului al XX-lea, capitalismul a contribuit la apariţia unei diferenţe semnificative între veniturile celor mai bogaţi şi cele ale celor mai săraci oameni. Un indicator pentru acest decalaj este indicele Gini. Şi în unele ţări, acest decalaj creşte din ce în ce mai mult şi a accelerat după criza financiară. Diferenţa este deosebit de puternică în SUA, unde cei mai săraci indivizi nu au înregistrat o creştere reală a veniturilor din 1980, în timp ce cei ultrabogaţi şi-au văzut venitul crescând cu aproximativ 6% pe an.  Oamenii cu cele mai mari averi din lume sunt aproape cu toţii din SUA şi au acumulat bogăţii uimitoare, în timp ce venitul mediu al gospodăriilor americane a crescut doar modest de la începutul secolului.

    Creşterea inegalităţilor poate conta mai mult decât ar dori să creadă unii politicieni şi lideri corporativi. Capitalismul ar fi putut scoate milioane de oameni din întreaga lume din sărăcia absolută, dar inechităţile pot fi corozive în cadrul unei societăţi, spune Denise Stanley, profesor de economie la California State University-Fullerton. „Sărăcia absolută înseamnă practic oamenii care nu pot obţine mai mult de 4 dolari pe zi. Acesta este pragul“, explică ea, însă sărăcia relativă poate dezechilibra o societate pe termen lung. Chiar dacă economia creşte, inegalitatea veniturilor şi salariile în stagnare pot face oamenii să se simtă mai puţin în siguranţă pe măsură ce statutul lor relativ în economie se diminuează. Economiştii comportamentali au arătat că „statutul nostru în comparaţie cu alţi oameni, fericirea noastră sunt derivate mai mult prin măsuri relative şi distribuţie decât prin măsuri absolute. Dacă acest lucru este adevărat, atunci capitalismul are o problemă”, spune Stanley.

    Ca urmare a creşterii inegalităţilor, „oamenii au mai puţină încredere în instituţii şi experimentează un sentiment de nedreptate”, potrivit raportului Edelman. Dar impactul asupra vieţii oamenilor poate fi mai profund. Capitalismul în forma sa actuală distruge vieţile multora din clasa muncitoare, susţin economiştii Anne Case şi Angus Deaton în cartea lor „Moarte din disperare şi viitorul capitalismului”. De-a lungul „ultimelor două decenii, sinuciderile din disperare şi numărul celor care mor din cauza supradozelor de droguri şi alcoolismului au crescut dramatic şi acum sunt cauzele pierderii a sute de mii de vieţi americane în fiecare an”, scriu ei.

    Criza financiară 2007-2008 a agravat aceste probleme. Criza a fost provocată de o dereglementare excesivă şi a lovit în mod deosebit clasa muncitoare din ţările dezvoltate. Bailouturile ulterioare ale marilor bănci cu bani de la plătitorii de taxe a dus la resentimente şi „a contribuit la ascensiunea, politicii polarizate pe care am văzut-o în ultimul deceniu”, potrivit lui Richard Cordray, primul director al Biroului American de Protecţie Financiară a Consumatorilor (CFPB) şi autorul cărţii „Câinele de pază: Cum protejarea consumatorilor ne poate salva familiile, economia şi democraţia”.

    Democraţiile liberale s-ar putea să fi ajuns acum într-un punct de inflexiune, în care cetăţenii contestă normele capitaliste de astăzi cu o intensitate politică mai mare la nivel mondial.

    Patrice McSherry, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Long Island din New York, a observat această schimbare în Chile, de exemplu. „Mobilizarea socială a început de la o creştere a tarifelor la metrou în octombrie 2019, ceea ce a provocat proteste de amploare care au atras peste un milion de persoane”, spune ea. „Mişcarea socială a expus sursele profunde de nemulţumire din Chile: inegalitatea cu rădăcini adânci şi în creştere, costul traiului în continuă ascensiune şi privatizarea extremă
    într-unul dintre cele mai neoliberale state ale lumii”.

    Aceste nemulţumiri pot fi urmărite înapoi până la sfârşitul secolului al XX-lea, când guvernul autoritar din Chile a introdus reforme constituţionale care „instituţionalizau dominaţia economică şi politică a dictaturii şi consacra un cadru neoliberal care a şters rolul statului în zonele sociale şi economice. A restricţionat participarea politică, a dat dreptei politice o putere disproporţionată şi a instalat un rol tutelar pentru forţele armate”, scrie McSherry într-un articol pentru Congresul nord-american despre America Latină, o organizaţie non-profit care urmăreşte tendinţele din regiune.

    În mod similar, protestele din cadrul mişcării Vestelor Galbene care a început în Franţa în 2018 au fost iniţial despre costul crescut al combustibilului pentru navetişti, dar s-au extins rapid pentru a include nemulţumiri similare cu cele din Chile, costul vieţii, inegalitatea în creştere şi o cerere pentru guvern de a nu mai ignora nevoile cetăţenilor de rând. Preşedintele Macron era cunoscut atunci ca preşedintele bogaţilor.

    Există modelul celor Cinci elemente principale, descris de Jonathan Porritt, autorul cărţii „Capitalism de parcă lumea ar conta”. Porritt cere integrarea a cinci stâlpi ai capitalului – capital natural, uman, social, fabricat  şi  financiar – în modelele economice existente.

    Şi în SUA, mişcarea politică care a produs Trumpismul este, probabil, alimentată de inegalităţi economice la fel de mult ca şi de ideologie. Printre alegătorii pe care globalizarea i-a făcut pierzători, administraţia Trump a câştigat un sprijin politic larg cu abordări precum restricţionarea comerţului global, inclusiv retragerea din parteneriatul trans-Pacific şi tarifele de pedepsire pe bunurile şi serviciile chinezeşti, indiene, braziliene şi argentiniene importate în SUA. Chiar şi aliaţii SUA au fost trecuţi pe această agendă, inclusiv UE, Canada şi Mexic.

    În timp ce un răspuns la dezavantajele capitalismului în forma sa actuală este ca naţiunile să adopte o poziţie defensivă, încercând să se protejeze prin tăierea legăturilor externe, protecţionismul „este miop, în special când vine vorba de comerţ”, potrivit Anahita Thoms, specialist în comerţ internaţional la Baker McKenzie în Germania şi la Young Global Leader al Forumului Economic Mondial. „Deşi poate aduce unele beneficii temporare, pe termen lung pune în pericol economia globală în ansamblu şi ameninţă să anuleze decenii de progres economic. Este crucial să menţinem pieţe deschise, favorabile pentru investiţii“, spune Thoms.

    O provocare principală pentru guvernele din secolul XXI va fi să găsească cum să echilibreze beneficiile pe termen lung ale comerţului global cu daunele pe termen scurt pe care le poate aduce globalizarea comunităţilor locale afectate de salarii mici sau şomaj. Economiile nu pot divorţa complet de nevoile majorităţii democratice care caută locuri de muncă, locuinţe accesibile, educaţie, asistenţă medicală şi un mediu curat. După cum arată mişcările chiliene, vestele galbene şi trumpiste, mulţi oameni cer modificarea sistemului existent astfel încât acesta să răspundă acestor cerinţe în detrimentul concentrării doar pe interesul privat.

    Pe scurt, s-ar putea să fi venit timpul reconsiderării contractului social cu capitalismul astfel încât acesta să cuprindă un set mai larg de interese dincolo de drepturile şi libertăţile individuale. Acest lucru nu este imposibil. Capitalismul a evoluat şi în trecut şi, dacă va supravieţui în viitorul pe termen lung, poate evolua din nou.

    În ultimii ani, au apărut diverse idei şi propuneri care vizează rescrierea contractului social pentru capitalism. Ceea ce au în comun este conceptul că afacerile au nevoie de indicatori ai succesului mai variaţi decât doar profit şi creştere. În afaceri, există «capitalism conştient», inspirat din practicile aşa-numitelor branduri «etice». În politică, există «capitalism cuprinzător, susţinut atât de Banca Angliei, cât şi de Vatican, care susţine valorificarea «capitalismului pentru totdeauna». Şi în ceea ce priveşte sustenabilitatea, există ideea de «economie a gogoaşei», o teorie propusă de economistul şi autorul Kate Raworth, care sugerează că este posibil pentru o societate să prospere economic, rămânând în acelaşi timp între graniţele sociale şi planetare.

    Apoi, există modelul celor „Cinci elemente principale”, descris de Jonathan Porritt, autorul cărţii „Capitalism de parcă lumea ar conta”. Porritt cere integrarea a cinci stâlpi ai capitalului uman – capital natural, uman, social, fabricat şi financiar – în modelele economice existente.

    Un exemplu tangibil în care companiile încep să adopte cele Cinci elemente este mişcarea B-Corporation. Companiile certificate îşi asumă obligaţia legală de a lua în considerare „impactul deciziilor lor asupra angajaţilor, clienţilor, furnizorilor, comunităţii şi mediului lor”. Tabăra lor include acum corporaţii importante precum Danone, Patagonia şi Ben & Jerry’s (care este deţinută de Unilever).

    Această abordare a devenit din ce în ce mai populară, reflectată într-o declaraţie din 2019 a peste 180 de executivi din companii care redefinesc «scopul unei corporaţii». Pentru prima dată, directorii executivi care reprezintă Wal-Mart, Apple, JP Morgan Chase, Pepsi şi alţi coloşi au recunoscut că trebuie să redefinească rolul afacerilor în relaţie cu societatea şi mediul.

    Declaraţia lor propune ca companiile trebuie să facă mai mult decât să livreze profituri acţionarilor lor. În plus, trebuie să investească în angajaţii lor şi să contribuie la îmbunătăţirea elementului uman, natural şi social al capitalului la care se referă Porritt în modelul său în loc să se concentreze exclusiv pe capitalul financiar.

    Într-un interviu recent cu Yahoo Finance despre viitorul capitalismului, preşedintele executiv al Best Buy, Hubert Joly, a spus că „ceea ce s-a întâmplat este că de 30 de ani, din anii 1980 până în urmă cu 10 ani, am avut această concentrare exclusivă pe profiturile care au fost excesive şi care au cauzat o mulţime din aceste probleme. Trebuie să dăm aceşti 30 de ani un pic înapoi. Dacă avem o regândire a afacerilor, poate exista şi o regândire a capitalismului … Cred că acest lucru poate să fie făcut, acest lucru trebuie făcut.“

    Cu mai mult de trei decenii în urmă, Comisia Brundtland a Organizaţiei Naţiunilor Unite a scris în „Viitorul nostru comun” că există suficiente dovezi că şocurile sociale şi de mediu sunt relevante şi trebuie încorporate în modelele de dezvoltare. Acum este evident că aceste probleme trebuie luate în considerare şi în cadrul contractului social care stă la baza capitalismului, astfel încât acesta să fie mai cuprinzător, holistic şi integrat cu valorile umane de bază.

    În cele din urmă, merită să ne amintim că cetăţenii dintr-o democraţie capitalistă, liberală, nu sunt neputincioşi. În mod colectiv, pot sprijini companiile aliniate la convingerile lor şi pot solicita continuu noi legi şi politici care transformă peisajul competitiv al corporaţiilor, astfel încât acestea să îşi poată îmbunătăţi practicile.

    Când Adam Smith observa capitalismul industrial în formare în 1776, nu putea prevedea cât de mult ar transforma societăţile noastre de astăzi. Deci, rezultă că am putea fi la fel de orbi la ceea ce ar putea deveni capitalismul în următoarele două secole. Aceasta nu înseamnă că nu ar trebui să ne întrebăm cum ar putea evolua în ceva mai bun în timpul vieţii noastre. De acest lucru depinde viitorul capitalismului şi al planetei noastre.

  • Ce pregăteşte cea mai mare agenţie de turism din ţară pentru clienţii români după criză. Nu au renunţat la planurile de extindere

     

    În ciuda celui mai dificil an, cel mai mare grup din turismul local nu a renunţat la planurile de extindere, iar pentru anul acesta Cristian Pandel spune că are în plan dezvoltarea unei divizii de turism de incoming, dorind să ajungă lider pe această piaţă. Pe lângă diviziile de turism, Memento Group are în plan ca în următorii doi ani să ajungă la 80 de magazine sub brandul Yuga, divizia de retail din cadrul grupului.

     

    Anul 2021 ar putea fi mai dificil decât anul trecut, însă provocările anul acesta sunt diferite, este de părere Cristian Pandel, fondatorul Christian Tour şi Memento Group. Agenţia de turism Christian Tour, liderul pieţei după volumul de vânzări înregistrate în ultimii ani, este de 25 de ani pe piaţă, însă de departe cel mai dificil an din existenţa sa a fost 2020. Puţine dintre companiile cu capital privat românesc reuşesc să treacă de 10 ani, însă Christian Tour nu doar că a reuşit să facă acest lucru, dar a şi ajuns lider de piaţă. Reţeta succesului, spune Cristian Pandel, este ca în momente dificile, de criză, să vezi oportunităţile şi să te dezvolţi, când alţii aleg să facă un pas înapoi.

    „2020 a fost cel mai greu an din toată existenţa mea ca antreprenor. Eu construiesc cu multă atenţie un plan, mulţi ani am construit la Christian Tour lucrurile astfel încât să nu aibă risc de expunere. Anul 2020 a fost foarte greu pentru că nu l-am putut prevedea. Când a început pandemia aveam cel mai bun an al nostru, din 2017 când m-am întors în poziţia de manager la Christian Tour, am făcut o reformă structurală, iar în 2019 ne-am dublat volumul de vânzări. Dacă în 2017 am închis cu 63 milioane de euro volum de vânzări, în 2019 acesta a crescut la 120 de milioane de euro. Toţi aşteptam o criză, însă una economică”, spune Cristian Pandel.

    Până la izbucnirea pandemiei, antreprenorul a construit Memento Group, astfel încât să aibă aproape toate serviciile integrate. În perioada 2017-2019, grupul Memento a intrat pe pieţele din Turcia, Spania, Egipt, Grecia cu propriile sale agenţii de turism, astfel încât să nu mai existe intermediari, iar preţurile pachetelor pe care le cumpărau turiştii români să se reducă. La sfârşitul anului 2019, toată flota de autocare a fost reînnoită, iar în prezent în cadrul grupului există 50 de autocare de capacitate mare şi 25 de capacitate mică.

    „Noi am redus intermediarii ca să avem preţuri mai bune, oamenii consideră că agenţiile de turism pun un comision în cazul rezervărilor la hoteluri, însă nu este aşa. Preţurile noastre la hotel sunt cu 25-30% mai mici decât cele de la recepţie, recepţia se duce către online şi oferă un comision platformelor. Noi creăm pachete, luăm preţul cel mai bun, asigurăm un volum cu hotelul, faptul că avem şi serviciile la sol, transferul şi autocarul, avem compania aeriană, ajută la scăderea tarifelor şi devenim din ce în ce mai competitivi”, explică antreprenorul.

    Anul 2020 avea toate premisele să fie cel mai bun an din istoria agenţiei de turism, având în vedere că 2019 a fost anul cu venituri record. În 2019, 600.000 de turişti au ales să meargă în vacanţe cu Christian Tour, iar primele trei luni ale anului trecut agenţia de turism a vândut pachete de 67 milioane euro şi 187.000 de turişti îşi rezervaseră vacanţele prin intermediul Christian Tour. Mai mult, în cadrul grupului a fost înfiinţată şi o companie aeriană Animawings la începutul anului trecut, unde operatorul aerian Aegean Airlines deţine un pachet de acţiuni de 25%, ceea ce permitea companiei aeriene de pe piaţa locală să aibă acces la o flotă de 58 de avioane.

    „Noi am simţim pandemia încă din luna februarie, la târgul de turism. Pe 13 martie a venit lockdownul, ne-am trezit că trebuie să ne trimitem 600 de angajaţi acasă, am fost nevoiţi să ne închidem 57 de agenţii şi să răspundem celor 187.000 de turişti. Atunci a început stresul, am muncit mai mult ca niciodată, oamenii în acea perioadă au intrat în panică, toată lumea considera că nu există viitor şi voiau banii înapoi. Ce am făcut noi cu banii? Ca să avem cele mai bune tarife, am plătit în avans furnizorii. Noi eram bine capitalizaţi, toate dividendele noastre le-am pus pe capitaluri proprii şi capitalurile ne-au ajutat să facem plăţile. Oamenii ne sfătuiau să cerem banii înapoi de la furnizori, pe de altă parte hotelierii au investit pentru pregătirea noului sezon. A început o muncă de Sisif, am încercat să calmăm turiştii, să reprogramăm din vacanţe, noi credeam că după Sărbătorile Pascale vom putea circula, ne-am dat seama, după ce am reprogramat oamenii de 2-3 ori că munca era în zadar. Am hotărât să dăm vouchere, iar când va fi posibil vor zbura, apoi au început diligenţele cu furnizorii ca la fiecare rezervare să îi convingem să accepte vocuherele”, povesteşte Cristian Pandel, care precizează că voucherele date turiştilor au fost prelungite până în 2022.

    Cea mai mare provocare a anului trecut pentru agenţia de turism a fost menţinerea numărului de angajaţi, din 600 de salariaţi înainte de pandemie, Christian Tour mai are în prezent doar 200, iar din acest punct de vedere 2021 este poate mai greu decât 2020. Industria turismului se confrunta şi înainte de criza pandemică cu o problemă a forţei de muncă, însă anul 2020 a accentuat şi mai tare această situaţie. Cristian Pandel spune că pierde circa 76% din cereri tocmai din cauza lipsei de personal. Oamenii care au ales să plece din Christian Tour au mers către alte domenii de activitate. Angajaţii din turism nu doar că au un volum de muncă mai mare, însă zilnic se confruntă şi cu diferiţi oameni care îşi doresc să călătorească şi nu întotdeauna sunt înţelegători cu privire la situaţia în care se află agenţiile de turism. Cristian Pandel a lansat anul trecut şi  primul magazin cu produse naturiste sub brandul Yuga, parte din grupul Memento. Antreprenorul descrie noul concept ca fiind o farmacie a viitorului, unde omul va putea călători în toată lumea doar cu ajutorul gustului. Astfel, în magazinele Yuga, Cristian Pandel are în plan să aducă produse tradiţionale din diverse ţări care nu există pe piaţa din România. Deşi primul magazin Yuga a fost deschis în luna decembrie a anului trecut, în prezent există patru astfel de unităţi. Pentru următorii doi ani, Cristian Pandel îşi doreşte să ajungă la 80 de magazine sunt brandul Yuga, iar dezvoltarea se va face în principal cu ajutorul francizelor.

    De asemenea, la începutul acestui an antreprenorul Cristian Pandel împreună cu Lucian Aldescu, fondatorul firmei de curierat Pegasus şi fost CEO la DPD România, au lansat un nou jucător pe piaţa de curierat, Memex, dedicat livrărilor de colete mici. Noua firmă de coletărie rapidă va prelua pachete de maximum 5 kg şi se adresează atât clienţilor business, cât şi celor direcţi. Chiar dacă pandemia a închis complet 20 de puncte de lucru ale agenţiei de turism, rămânând doar 37, trei sunt în proces de redeschidere în zone mai bune faţă de cele închise. Un avantaj al pandemiei pentru agenţia de turism a fost faptul că multe puncte de lucru ale celor din industrie s-au închis, iar Christian Tour a putut să meargă cu agenţii în locuri în care înainte nu aveau acces. O altă oportunitate dată de criză a fost faptul că la sfârşitul anului trecut Christian Tour a început să opereze zboruri charter către destinaţii exotice.

    În pofida unui an dificil, Cristian Pandel are în plan dezvoltarea pe partea de turism de incoming, cât şi pe zona de corporate.

    „Avem un proiect de incoming, compania aeriană cu flota de autocare şi diviziile de afară, alături de o echipă care se pregăteşte pentru acest lucru, vrem să fim cel mai mare turoperator care să aducă bani în ţară. Discutăm cu aeroporturile locale, căutam proiecte care să promoveze anumite zone ale ţării, va fi o divizie a Christian Tour, va începe timid în această toamnă, dar în 2022 va fi anul când se va deschide toată piaţa, ne dorim ca în 2022-2023 să fim lideri pe piaţa de incoming. Avem în plan şi dezvoltarea unei divizii destinate clienţilor corporate, vedem o oportunitate”, adaugă Cristian Pandel.

    Antreprenorul este de părere că nivelul din 2019 va fi atins abia în 2022, iar cifra de afaceri de anul acesta va înregistra o scădere de 35% faţă de anul anterior pandemiei, când au înregistrat venituri de 42 de milioane de lei.

  • Industria distrusă de pandemia de COVID-19: 750 de fabrici au dispărut din statistici, iar numărul de salariaţi a scăzut cu 35.000

    România a produs anul trecut, în pandemie, haine, fibre textile şi încălţări în valoare de 18,3 mld. lei, cu 3,7 mld. lei mai puţin decât în 2019, impactul crizei sanitare devenite şi criză economică fiind vizbil la nivel de cifre, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

    Anul trecut, când mai multe fabrici locale s-au închis sau relocat în ţări considerate mai ieftine, numărul de croitori şi pantofari a scăzut cu aproape 35.000, iar circa 750 de firme au dispărut din statistici. Cu adevărat însă, închiderile se vor vedea în cifrele pe 2021 pentru că anul trecut unele afaceri abia au intrat în insolvenţă şi faliment sau abia au decis să plece, ele fiind încă „vii“.

    România a fost încă dinainte de anii ‘90 una dintre cele mai importante destinaţii de producţie pentru marile branduri atât mass market, cât şi de lux. În ultimul deceniu însă, pieţele din Asia au crescut puternic, mizând pe salarii ce scad până la sub 100 de euro pe lună. În acest context, în România fabricile continuă să se închidă. Fabricile Calzedonia (una), Rieker (două), Alison Hayes (una din două), Ara Shoes (una din două), RHM Pants (una), Melania (una) sunt doar câteva exemple de închideri dintr-o serie mai lungă, trendul remarcându-se mai pregnant în ultimii 3-4 ani.

    Unii analişti spun că această involuţie a domeniului de textile e benefică pentru România. De ce?


     

  • Nemţii se împrumută tot mai mult. Guvernul german vrea să mai împrumute încă 100 de miliarde de euro în 2022 pentru a naviga efectele pandemiei. Cea mai puternică economie din Europa a împrumutat deja 370 de miliarde de dolari pe fondul pandemiei

    Germania vrea să mai împrumute încă 100 de miliarde de euro în 2022, cu 18,2 miliarde de euro mai mult decât estima anterior, în contextul în care efectele pandemiei continuă să pună presiune pe bugetul celei mai mari economii din Europa, potrivit FT.

    Statul german a acumulat o datorie de 370 de miliarde de euro începând de anul trecut, pe fondul pandemiei, iar intenţia de a mai împrumuta 100 de miliarde de euro a fost înscrisă în proiectul de buget pentru 2022, votat miercuri de cabinetul cancelarului Angela Merkel.

    Totodată, miniştrii din cabinetul Merkel au votat şi planul financiar pe termen mediu, până în 2025.

    Cu toate acestea, Germania îşi alege un nou parlament în septembrie, ceea ce înseamnă că planul de cheltuieli din buget ar putea suferi modificări semnificative.

    Germania a implementat o serie amplă de măsuri de sprijin şi de programe de ajutor, pe fondul crizei generate de pandemia de Covid-19. În acest context, nemţii au abandonat angajamentul pentru un buget echilibrat, în timp ce a eliminat limita pe îndatorare stabilită chiar prin constituţia germană.

    Această limită poate fi eliminată în caz de catastrofă naturală sau alte urgenţe, iar suspendarea ei trebuie să se menţină şi în 2022 dacă Germania vrea să împrumute cei 99,7 miliarde de euro de care are nevoie.

    În acelaşi timp, ministerul de Finanţe al ţării a precizat că această limită va fi reimpusă în 2023, când împrumuturile ar trebui să se situeze la 5,4 miliarde euro pe tot anul, înainte de a creşte la 12 miliarde euro în 2024, respectiv 11,8 miliarde euro în 2025.

    Cele 370 de miliarde de euro împrumutate deja de guvernul german au ajutat parţial şi la finanţarea programului de ajutor pentru companiile afectate de lockdown, într-unul dintre cele mai generoase programe din lumea vestică.

    Concret, autorităţile au plătit până acum peste 108 miliarde de euro, în contextul în care din noiembrie 2020 şi până acum au plătit 25,8 miliarde de euro sub formă de granturi nerambursabile pentru businessuri.

  • Metrorex cere suspendarea majorărilor salariale din pandemie. Sindicatul nu e de acord

    Directorul general Metrorex SA, Ştefan Paraschiv, cere, prin ordonanţă preşedinţială, Tribunalului Bucureşti, „de urgenţă şi cu titlu provizoriu” suspendarea de urgenţă a contractului colectiv de muncă 2020 – 2021 şi suspendarea clauzelor prin care s-a aplicat, începând cu luna noiembrie 2020, majorarea cu 18% a grilei de salarizare.

    USLIM a transmis, miercuri, că acestea sunt drepturi legale, acordate unei categorii socio-profesională vitale, care a asigurat, atât în perioada stării de alertă cât şi în perioada stării de urgenţă, transportul în condiţii de siguranţă pentru cetăţenii municipiului Bucureşti şi nu numai.

    „Salariaţii/membrii de sindicat nu au beneficiat de munca la domiciliu, libere suplimentare, drepturi de care au beneficiat alte categorii socio-profesionale desfăşurând o activitate intensă în beneficiul tuturor cetăţenilor şi asigurând mobilitatea urbană în sensul bunei funcţionări a economiei”, au transmis cei de la USLIM.

    Cerere depusă la secţia Litigii de Muncă şi Conflicte de Muncă va fi judecată joi de Tribunalul Bucureşti. Dacă instanţa va aproba solicitarea conducerii Metrorex, salariile angajaţilor revin la forma iniţială, dinaintea adoptării noului contract colectiv de muncă 2020 – 2021.

     

  • Care a fost salvarea companiilor din România în momentul în care a izbucnit pandemia de COVID, iar uşile tuturor instituţiilor şi actorilor economici s-au închis

    Când uşile tuturor instituţiilor şi actorilor economici s-au închis în urma contextului pandemic, conectivitatea şi soluţiile de colaborare de la distanţă au susţinut activitatea marilor şi micilor companii, indiferent de sectorul în care activau.

    Tehnologia este binevenită, mai ales după ultimele 15 luni de pandemie. Noile tehnologii ne-au ajutat să păstrăm legătura între noi şi să ne continuăm activitatea. Editarea de carte este un business care poate funcţiona de la distanţă, atâta timp cât suntem conectaţi: şedinţe online, transferuri de fişiere, transmitere documente de lucru prin curierat, semnare de contracte prin semnături digitale”, a povestit pentru Business Magazin Hadrian Mateescu, director general Editura Publisol, despre cum au fost primite noile tehnologii în cadrul companiei pe care o conduce.

     Spre exemplu, în ceea ce priveşte procesul de editare a unei cărţi, tehnologia începe să îşi facă simţită prezenţa încă de la partea de transmitere a fişierelor şi documentelor, dinspre autor spre editură, în vederea traducerii şi corectării textului de căre colaboratorii acesteia.

     „Concret, când am avut de editat o carte din seria «Cere-mi ce vrei!», semnarea contractului cu editorul spaniol şi recepţionarea fişierelor originale au fost activităţi desfăşurate online, pe e-mail, în principiu; transmiterea fişierelor în vederea traducerii şi corectării către colaboratorii noştri aflaţi în diferite colţuri ale lumii – Londra, Miami, Bucureşti sau Câmpina – a fost tot online, de la distanţă; recepţionarea fişierelor şi transmiterea acestora către corectori s-a făcut de la distanţă, dar prin curierat; apoi a avut loc predarea prin e-mail a fişierelor către tipografie”, a adăugat Hadrian Mateescu.

     Practic, noile tehnologii pot susţine toate procesele pe care o editură trebuie să le desfăşoare, atât timp cât sunt conectate la internet. Însă, pentru a putea muta activitatea unei edituri din mediul tradiţional – offline – , în cel online, sunt necesare competenţe logistice – precum depozite, maşini de livrare către clienţi, infrastructură tehnologică, soluţii ce permit colaborarea de la distanţă, dar şi soluţii de securitate cibernetică, care să asigure activitatea desfăşurată în mediul online.

    „Conectarea şi conectivitatea înseamnă «orice, oriunde şi oricând», fiind un avantaj al tehnologiei, iar digitalizarea înseamnă conectivitate, cloud computing, machine learning, big data, IoT, software defined. Trebuie doar să vedem cum putem transforma acest amalgam de lucruri utile, astfel încât să ne ajute în activitatea pe care o desfăşurăm”, a spus Codruţ Săvulescu, Senior Solution Manager în cadrul subsidiarei locale a gigantului Huawei din China, în cadrul evenimentului online Conectăm România. Smart manufacturing – Producţia industrială în era 5G.

     El consideră că un aspect important al procesului de digitalizare, la scară mare, este reprezentat de colaborarea dintre industrii.

     „Pentru a avea digitalizare trebuie în primul rând să avem conectivitate, să avem stocare de date, monitorizare şi procesare, adică algoritmi care să transforme datele în informaţii utile pentru utilizatorul final, indiferent din ce sector este el. Şi încă un aspect important este reprezentat de faptul că digitalizarea se bazează pe colaborarea dintre industrii şi nu poate un domeniu să meargă înainte, iar altele să rămână în urmă”, a mai spus Codruţ Săvulescu.

     Pe de altă parte, anul trecut, în mediul online au migrat şi o mare parte dintre consumatori, ca efect al restricţiilor impuse de autorităţi pe fondul pandemiei de COVID-19.

     „În 2020, şi consumatorii au migrat puternic spre consumul online. Însă, atmosfera din librării este una imposibil de reprodus fidel în mediul online, cu toate că, la nivel de percepţie am remarcat creşteri semnificative de calitate în interacţiunea cu clienţii în acest mediu online. Spre exemplu, un plus ar fi reprezentat de faptul că în mediul online marketingul poate fi personalizat la nivel de preferinţe personale şi automatizat în mare măsură”, a explicat Hadrian Mateescu.

     De asemenea, comunităţile şi grupurile de cititori formate pe diversele aplicaţii sociale au un rol din ce în ce mai important în menţinerea consumatorilor în mediul online, dar şi în continuarea companiilor de profil de a accelera procesele de digitalizare.

     „Un al câştig adus de anul 2020 este comportamentul clienţilor de a cumpăra cărţi pentru relaxare – din zona de ficţiune, pentru documentare sau ca instrument de dezvoltare personală – un domeniu de succes ce compensează parţial carenţele sistemului educaţional de la noi. Iar comunităţile de cititori formate în media socială au un rol din ce în ce mai important”, a spus directorul general al Publisol.

     El este de părere că şi postpandemie, consumatorii vor continua să achiziţioneze cărţi online, dar şi cărţi audio. „Vom rămâne cu obişnuinţa de a comanda mult mai mult online decât înainte, de a compara preţurile şi serviciile oferite de diverse lanţuri de distribuţie, de diverşi jucători sau platforme online.”

     De asemenea, Hadrian Mateescu a mai spus că pe parcursul anului trecut, domeniile alese de clienţi au rămas aceleaşi ca în anii precedenţi. „Am observat că ponderea domeniilor editoriale a rămas aceeaşi – dezvoltare personală, ficţiune, cărţi pentru copii. Am sesizat şi dorinţa clienţilor de a cumpăra pachete de cărţi sau serii din acelaşi autor.”

     Publisol şi-a început activitatea ca editură de carte în trimestrul patru al anului 2020, compania fiind înfiinţată în 2018, iar în prezent, editura Publisol deţine aproximativ 20 de titluri de carte digitalizate. De asemenea, anul acesta, reprezentanţii editurii vor să producă toate cărţile pe care le are în portofoliu în format digital, dar şi să intre pe zona de audio books, până la finalul anului în curs.

     „Anul 2020 a fost anul formării echipei editurii, al stabilirii primului plan editorial, al constituirii sistemului de parteneri – clienţi, agenţii literare, traducători. Toate acestea în contextul plin de provocări dat de pandemie, de activitatea derulată când de acasă, când de la birou, de lockdownul din trimestrul doi al anului. Anul trecut am început propriu-zis vânzarea de carte, iar ca venituri, 2020 a fost nesemnificativ, cifra de afaceri fiind sub 100.000 de euro. Aş spune însă că, la nivel general, scăderea vânzărilor din offline nu a compensat creşterea din online”, a adăugat Hadrian Mateescu.

     În prezent, în cadrul editurii lucrează 11 persoane, adoptând un sistem flexibil – telemuncă, prezenţă periodică, în anumite zile, la birou sau prezenţa full time la birou. „În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, avem în plan recrutarea a încă două – trei persoane, în perioada imediat următoare.”

     Pentru 2021, pe lângă planurile de exindere a echipei şi cele din sfera de digitalizare, reprezentanţii editurii Publisol mai vizează şi creşterea cifrei de afaceri.

     „Estimăm afaceri de aproximativ 730.000 de euro la finalul lui 2021. În continuare piaţa românească este una a traducerilor – autorii români încă nu constituie un procent semnificativ în cifra de afaceri cumulată a editurilor de la noi. Formatul fizic al cărţii, pe suport de hârtie, este prezent într-o manieră covârşitoare, chiar dacă, în ansamblu, estimez o creştere a vânzărilor de carte în format digital. Iar anul acesta mai vizăm consolidarea echipei editoriale şi comerciale şi dorim să producem toate cărţile în format digital şi să intrăm pe zona de audio books”, a conchis directorul general al Publisol.