Tag: Manager

  • Cum te pot recruta angajatorii pe Facebook

    Procesele clasice de recrutare sunt înlocuite cu cele sociale, punându-se accent pe mediul online, Social Media şi pe interviurile informale, potrivit Smartree, unul dintre liderii din România pe piaţa de externalizare a proceselor de HR. De asemenea, conform companiei, recrutarea se desfăşoară diferit de la companie la companie, în funcţie de foarte multe aspecte. 

    Astfel, procesele clasice de recrutare au devenit tot mai sociale, mediul online jucând un rol tot mai important. De asemenea, formalitatea de la interviu a dispărut, fiind în acest fel adaptat tot procesul generaţiei Millennials.

    „Tinerii din generaţia Millennials, născuţi în perioada 1980-2000, sunt destul de greu de abordat de către angajatori. Pentru aceştia salariul nu este cel mai important şi, de departe, nici singurul aspect pe care aceştia îl iau în considerare în alegerea unui loc de muncă. De aceea procesul de recrutare este diferit”, a afirmat Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    Astfel, tinerii sunt acum uşor de găsit şi de atras în mediul online, pe reţelele de socializare, unde îşi expun cunoştinţele, dar şi de unde îşi extrag toate informaţiile despre un posibil angajator. În plus, la interviu, este important ca recruiterii să menţioneze aspecte legate de mediul organizaţional, pachetul de beneficii extrasalariale, flexibilitatea programului de lucru, existenţa oportunităţii de a evolua profesional cât mai rapid, distanţa fata de domiciliu, lucruri foarte importante pentru candidaţii care fac parte din generaţia Millennials.

    Totuşi, sunt şi specializări şi meserii pentru care, în procesele de recrutare, încă sunt aplicate teste de evaluare, în special în sectorul tehnic. Aici, validarea candidaţilor este posibilă doar prin aplicarea unor teste de specialitate.

    O altă tendinţă vizibilă pe piaţa muncii în ultima perioadă a fost recrutarea într-un mod foarte alert. Astfel, intrarea pe piata din Romania a unui număr mare de companii multinationale, intr-un timp relativ scurt, a generat un necesar suplimentar de personal. In acelasi timp, termenele scurte in care acest necesar trebuie livrat a afectat si calitatea proceselor de recrutare.

    “Nu putine sunt acele situatii in care responsabilii de recrutare sunt presati de timp si sar peste anumite etape sau pasi in selectia candidatilor, de multe ori accentul  punandu-se mai mult pe cantitate, decat pe calitate. Daca pana acum ceva timp un proces de recrutare dura chiar si o luna, sunt profiluri pentru care candidatii primesc raspunsul final, inclusiv oferta de angajare, de la primul interviu”, a mai spus Raluca Peneş.

    Dacă în companiile în care există un departament de HR procesele de recrutare şi de selecţie sunt gestionate de către specialiştii în recrutare, decizia finală aparţinând managerului sau coordonatorului direct al viitorului angajat, situaţia nu este la fel în cazul companiilor mici, unde managerul devine responsabil cu recrutarea.

    „Există manageri care deţin abilităţile şi calităţile necesare evaluării şi selecţiei candidaţilor. Cu toate acestea, prezenţa unui specialist HR în procesul de recrutare este binevenită şi indicată, acesta având rolul de a evalua, filtra şi recomanda cei mai potriviţi candidaţi, atât din punct de vedere al profilului tehnic, cât şi al culturii organizaţionale. Un bun recruiter va implica întotdeauna managerii în procesele de recrutare, în special în decizia finală de selecţie”, a declarat Raluca Peneş.

    Potrivit reprezentantei companiei, evoluţia tehnologiei şi noua generaţie Millennials sunt resimţite la nivel global, astfel încât toate companiile sunt nevoite să îşi adapteze procesele de recrutare şi funcţiile HR la cerinţele pieţei.

    Felul în care fac asta, diferă însă. În cadrul companiilor multinaţionale care au puncte de lucru deschise în România, fluxurile HR sunt mult mai standardizate şi procedurate, încercându-se aplicarea lor de la nivel global la nivel local. Astfel, procedurile de recrutare păstrează aceleaşi etape şi procese ca şi la nivel global.

    În schimb, în cadrul companiilor locale, oamenii de HR au oportunitatea de a se implica direct în elaborarea, definirea şi eficientizarea unor proceduri şi a unor politici de recrutare, care, dacă se implică şi departamentul de management, sunt mai uşor de realizat şi de aplicat.

    Chiar dacă succesul nu poate fi garantat, este important ca responsabilii de HR să înţeleagă foarte bine profilul recrutat, să identifice nevoile organizaţiei şi să comunice permanent cu managerii departamentelor, implicându-i direct în aceste procese. Participarea acestora depinde de politica şi de mărimea companiei. Există companii în care, în afara reprezentantului HR, la interviul final pot participa atât managerul, cât şi cel care îi va fi coleg viitorului angajat. Astfel, echipa se asigură că viitorii colegi sunt compatibili şi împărtăşesc aceleaşi valori cu ale companiei.

    „În mod ideal, managerul trebuie să aibă ultimul cuvânt în procesul de recrutare şi de selecţie, dar cu ajutorul şi colaborarea directă cu responsabilii de resurse umane. Fiecare manager şi team-leader trebuie să îşi selecteze oamenii compatibili din punct de vedere tehnic şi al culturii organizaţionale”, a mai afirmat Raluca Peneş.

    Compania de externalizare a proceselor de HR a fost înfiinţată în anul 2000 şi oferă o gamă completă de servicii de la salarizare, administrare de personal, analiză şi raportare pentru management, recrutare, muncă temporară, până la consultanţă în domeniu. La baza serviciilor Smartree stau platforme proprietare de soluţii software integrate, dedicate managementului resurselor umane.

    Smartree procesează 450.000 de angajaţi anual şi are peste 150 de clienţi, în majoritate companii multinaţionale, dar şi companii cu capital integral românesc. Smartree beneficiază de experienţa şi competenţele a peste 80 de specialişti în payroll, administrare de personal şi recrutare.

  • Cum vrea BMW să cucerească segmentul premium din România

    În 2016, BMW Group a obţinut cele mai bune vânzări ale sale din istoria companiei, al şaselea an consecutiv în care compania stabileşte un nou record al livrărilor, astfel că datorită celor trei mărci – BMW, MINI şi Rolls-Royce – îşi păstrează poziţia de lider global al constructorilor auto premium. După ce a înregistrat o creştere constantă a livrărilor de-a lungul anului, 2.367.603 automobile ale BMW Group au fost vândute în 2016, o creştere de 5,3% în comparaţie cu anul anterior. Creşterea internaţională se vede şi în România, explică Cristian Vlaşin, sales and business development manager, BMW Group România. „În mod tradiţional, România avea o evoluţie diferită şi un mix total diferit faţă de alte pieţe. Diferenţele în cauză tind să scadă, devenim din ce în ce mai vizibili, o piaţă matură în achiziţii. Oamenii sunt la a treia, a cincea maşină, sunt mult mai pregătiţi să înţeleagă ce înseamnă automobilul sau ce probleme să îşi pună la achiziţie, ce întrebări trebuie puse înainte să fie prea târziu. Ştim cu toţii, acum câţiva ani nimeni nu întreba unde îşi face service-ul, cât îl costă sau la ce preţ poate revinde maşina. Acum, nimeni nu mai cumpără dacă nu ştie aceste lucruri sau până nu apare un orizont pentru valoarea reziduală.”

    La modul general, managerul spune că piaţa a mers puţin mai bine decât se aştepta. „Era destul de greu să anticipăm creşteri atât de mari; BMW nu doar că a ţinut pasul cu creşterea, a mai şi câştigat din cota de piaţă”, spune Vlaşin. Adaugă că există un interes din ce în ce mai mare pe noile tehnologii, mai ales pe I-uri. Şi modelele hibrid câştigă teren din nou, nu neapărat ca şi volume absolute foarte mari dar ca şi pondere în totalul vânzărilor. „Evident, şi maşinile SAV (sports activity vehicles) sunt în continuare extrem de căutate. Ca surpriză ar fi zona de sedan – Seria 3 şi Seria 5, în special Seria 5, care, chiar fiind pe finalul ciclului de viaţă, a fost numărul unu pe segment. Nu în ultimul rând, la capitolul performanţă peste medie au fost Seria 1 şi Seria 2. Este primul contact cu zona premium de la subpremium, reprezintă practic un upgrade.”

    Potrivit estimărilor ZF, piaţa auto locală a revenit oficial la peste 100.000 de autoturisme noi livrate într-un an, iar anul 2016 s-a încheiat cu un volum de cel puţin 110.000 de maşini; Dacia a fost în continuare cel mai vândul brand, cu peste 30.000 de unităţi livrate. Vânzările către persoane fizice, care au reprezentat în 2016 circa 20% din piaţă, au fost susţinute de programul Rabla, care deşi a demarat târziu a fost extins treptat de la 17.000 la 25.000 de tichete a 1.500 de euro fiecare, ajungând astfel la volumul din anul anterior. Astfel, românii au cheltuit anul trecut pe maşini noi 1,7 miliarde de euro, în vreme ce piaţa maşinilor vechi importate din vest s-a ridicat la 2 miliarde de euro.

    La autoturisme, topul pe mărci, după primele 11 luni ale anului 2016, era condus de către Dacia, cu 31.844 unităţi (30,6% cotă de piaţă, pe un volum în creştere cu 3,3% faţă de perioada similară din 2015), urmată de Volkswagen cu 11.067 unităţi (10,6% cotă de piaţă, volume în creştere cu 21,9% faţă de 2015); Skoda 9.483 unităţi (9,1% din total piaţă, volume în creştere cu 16,4%); Renault 7.491 unităţi (7,2% cotă de piaţă, volume mai mari cu 35,9%); Ford 6.241 unităţi (6% din total piaţă, volume în creştere cu 12,5%) şi Opel 4.854 unităţi (4,7% din total piaţă, volume mai mari cu 47,9%).

    Cu cele 14.000 unităţi livrate pe piaţa autohtonă în primele 11 luni ale anului trecut, Dacia Logan a fost cel mai bine vândut model, urmat de Dacia Sandero cu 6.271 unităţi (+19,9%), Dacia Duster cu 6.116 unităţi (+2,5%), Skoda Octavia 4.085 unitaţi (+13,4%), şi Dacia Logan MCV cu 3.117 unităţi (+6,5%).

    În funcţie de tipul de combustibil, ponderea autoturismelor diesel a înregistrat la nivelul lui 2016 o scădere de 7% faţă de anul precedent, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Autovehicule. Ca urmare, motorizările diesel mai reprezintă doar 48,9% din piaţă, comparativ cu anul 2015, când, după aceeaşi perioadă, ponderea acestora era de 53%. „Au fost câteva creşteri semnificative în toată Europa, în general cred că vorbim de 8% la nivel european per ansamblu. Toate pieţele mari au crescut, au fost şi unele care au avut creşteri fantastice, precum Slovacia sau Spania; sunt foarte multe efecte pozitive la nivel european din zone care sunt deja renumite ca fiind pieţe cu probleme. Încep să se redreseze, să crească, să ajungă la potenţialul lor de acum câţiva ani”, remarcă Vlaşin. Dincolo de creşterea totală de piaţă, spune el, a fost cota de piaţă a segmentului premium în total vânzări. Spre exemplu, în Germania, producătorii sunt aceeaşi şi în top 3 la vânzări de vehicule premium, dar şi în top 3 la volume; în România, această situaţie nu se va regăsi prea curând, dar segmentul premium a depăşit 10%, după câţiva ani în care s-a situat în jurul valorii de 8%. „Asta înseamnă nu doar o creştere cantitativă, ci şi un alt mix: nu doar că se cumpără mai mult, dar se cumpără mult mai multe produse premium. Trebuie remarcat însă că acest procentaj, raportat la pieţele mature, nu este unul senzaţional. Este infim dacă îl raportăm la Germania, Marea Britanie sau pieţele nordice.” Modelul BMW cu cel mai mare suuces în România a rămas, şi în 2016, SUV-ul X5. Iar 2018 va fi un an extrem de important în ceea ce priveşte clasa SUV. Compania va lansa două segmente noi: X2, care a fost prezentat sub formă de concept la Paris şi va fi lansat în vara lui 2018, şi X7, un model de lux peste X5 ca dimensiuni şi preţ. Tot pentru 2018 este anunţat şi SUV-ul Rolls Royce, brand ce face parte din portofoliul producătorului german.

    Cât de mult vor mai fi însă oamenii interesaţi de clasa SUV? „Gândiţi‑vă că tehnologiile verzi sunt din ce în ce mai dezvoltate: o maşină care avea deja două tone şi ceva, dacă o mai echipai şi cu baterie ar fi ajuns pe la vreo trei tone, fizic nu mai erau compatibile. Acum toate aceste neajunsuri sunt deja depăşite şi eu cred că performanţa bateriilor va creşte, vedem şi în cazul altor categorii de produse ce ritm de evoluţie au. Şi trebuie să avem în vedere că pot deveni chiar şi mai eficiente, şi mai prietenoase cu mediul, având în continuare atuurile care există la o maşină de genul acesta, de la siguranţă la ţinută de drum şi altele. Ai multe argumente ca să alegi raţional un SUV”, remarcă Cristian Vlaşin.

    Dana Popescu, manager BMWi, este de părere că SUV-urile se vând atât de bine la noi pentru că românii fac drumuri foarte lungi cu maşina. „Dacă se pune problema de mers la Viena, cred că 90% preferăm să luăm maşina; dacă întrebi lucrul ăsta în Germania, cred că toată lumea ia avionul, nimeni nu mai foloseşte maşina pe drumuri mai lungi de 300‑400 de kilometri.”

    Pe lângă segmentul de autovehicule, cei de la BMW spun că urmăresc cu atenţie şi alte zone de business, care au un fel de rol de barometru: piaţa de camioane şi cea de real estate, unde există o creştere peste prognoză în ceea ce priveşte segmentul de birouri. Iar zona de birouri, spune Cristina Vlaşin, înseamnă şi investiţii străine, care pot constitui primul pas către investiţiile publice.

  • Cele mai bizare întrebări de la interviul de angajare: “Dacă nu îţi ofer acest job, ai vrea să ieşi cu mine la o întâlnire?”

    Cei mai mulţi dintre noi primim, ocazional, întrebări destul de bizare. Ce e însă de făcut dacă asta se întâmplă în timpul unui interviu?

    În general, aceste interviuri de angajare sunt gândite pentru a pune în dificultate candidaţii slabi, dar sunt unele întrebări pentru care nimeni nu se poate pregăti. Cei de la Quora au selectat cele mai bizare astfel de întrebări postate de cei care au aplicat pentru diverse joburi.

    “M-au întrebat unde aş ascunde un cadavru sau care este episodul meu preferat din South Park în cadrul unui singur interviu”, povesteşte Adam Newman.

    Keith Boskey, manager în industria jocurilor pentru calculator, descrie experienţa din timpul unui interviu pentru un job part-time la o firmă de avocatură. Bărbatul povesteşte că a primit o întrebare cel puţin ciudată: “Dacă ai putea fi orice legumă din lume, ce ai fi?”

    Avocatul Philip Rosmarin îşi aminteşte perioada când a lucrat în cadrul unei agenţii de publicitate. “Aveam agăţat de peretele din spatele biroului un tablou uriaş cu Adolf Hitler, pentru că voiam să mă asigur că toţi cei care veneau la interviu pentru job puteau să îl vadă. Am angajat o femeie, singura care a avut curajul să întrebe ce caută acel tablou acolo”.

    Nitin Gupta, om de ştiinţă indian, a primit una dintre cele mai ciudate întrebări din partea unei femei manager. “Dacă nu îţi ofer acest job, ai vrea să ieşi cu mine la o întâlnire?” A înţeles că regulile corporatiste interzic întâlnirile dintre angajaţi, aşa că a ales-o pe ea în locul jobului.

  • GSK Consumer Healthcare România şi Balcani are un nou general manager

    GlaxoSmithKline (GSK) Consumer Healthcare anunţă numirea Sylwiei Piankowska în funcţia de general manager pentru România şi ţările balcanice. Sylwia preia postul de la Helen Tomlinson, care a fost numită General Manager al GSK Consumer Healthcare Iberia.

    În noul său rol, Sylwia va conduce operaţiunile companiei GSK Consumer Healthcare în opt ţări şi o echipă de peste 100 angajaţi, cu obiectivul de a continua creşterea în regiune.

    De când s-a alăturat companiei GSK, în august 2002, Sylwia a ocupat numeroase roluri strategice în brand şi category management, în Polonia şi în Europa Centrală şi de Est. Între 2011 şi 2014, Sylwia a ocupat funcţia de director de marketing categoria de ”îngrijire orală” pentru Europa Centrală şi de Est şi a dezvoltat o strategie regională pentru categoria de produse de îngrijire a sănătăţii orale, având ca rezultat o creştere de 30% a businessului. De asemenea, a deţinut rolul de mass market business unit director în cadrul GSK Consumer Healthcare Polonia, iar în ultimii doi ani a fost director de marketing „îngrijire orală” şi OTC pentru Europa Centrală şi de Est.

    Înainte de a se alătura echipei GSK, Sylwia a lucrat în departamentele de Marketing şi Market Research în cadrul companiei Procter & Gamble. De asemenea, a absolvit facultăţile de Management, Psihologie şi Istoria Artei ale Universităţii din Varşovia. Sylwia este de origine poloneză şi este mamă a doi copii.

    Cu privire la noul său rol, Sylwia Piankowska declară: “Sunt foarte entuziasmată că voi coordona operaţiunile din România şi ţările balcanice şi că voi putea consolida eforturile depuse până acum de Helen şi întreaga echipă. Vrem să dezvoltăm în continuare parteneriate puternice cu clienţii noştri şi cu specialiştii din domeniul sănătăţii, pentru a ajuta şi mai mulţi consumatori să realizeze mai multe, să se simtă mai bine şi să trăiască mai mult. De asemenea, la nivel personal, sunt foarte bucuroasă că am ocazia să mă mut în Bucureşti împreună cu familia mea şi să explorez această ţară minunată.”

  • Tineri manageri de top 2016: Sorin Rozolea, head of sales open market IM Division Samsung România

    33 DE ANI   /   HEAD OF SALES OPEN MARKET IM DIVISION / SAMSUNG ELECTRONICS ROMÂNIA

    Sorin Rozolea şi-a început cariera profesională în anul 2004 ca product manager la Domo Retail, iar în anul 2008 s-a alăturat echipei Samsung Electronics România. Aici a avut pe rând funcţiile de product manager, key account manager în divizia de Consumer Electronics, iar din 2015 ocupă poziţia de head of sales open market în divizia telecom.

    „Anul trecut a fost marcat de lansarea Samsung Galaxy S6, un produs de real succes, care a reprezentat un prim pas în procesul de implementare a unei  noi strategii de retail şi distribuţie. Ca o consecinţă a acestei strategii, de-a lungul anului trecut, Samsung a realizat o creştere constantă a cotei de piaţă în zona produselor premium”, spune Sorin Rozolea.
    Una din realizările sale importantă s-a consemnat în anul 2014, când din poziţia de key account manager în cadrul diviziei Consumer Electronics a fost desemnat Samsung European Employee of the Year.

    Un alt moment important, povesteşte Sorin Rozolea, a fost lansarea celui mai nou model premium: „Lansarea Samsung Galaxy S7 a fost unul dintre momentele culminante ale carierei mele până în acest moment, concretizat într-o creştere substanţială a vânzărilor în zona premium şi obţinerea locului de lider pe segmentul smartphone-urilor peste 600 de euro pentru brandul Samsung. Acest lucru a fost determinat într-o mare măsură de strategia implementată începând cu 2015, care a ajuns la maturitate în 2016 asigurând succesul comercial al noului Galaxy S7“.
     

  • Tineri manageri de top 2016: Sorin Rozolea, head of sales open market IM Division Samsung România

    33 DE ANI   /   HEAD OF SALES OPEN MARKET IM DIVISION / SAMSUNG ELECTRONICS ROMÂNIA

    Sorin Rozolea şi-a început cariera profesională în anul 2004 ca product manager la Domo Retail, iar în anul 2008 s-a alăturat echipei Samsung Electronics România. Aici a avut pe rând funcţiile de product manager, key account manager în divizia de Consumer Electronics, iar din 2015 ocupă poziţia de head of sales open market în divizia telecom.

    „Anul trecut a fost marcat de lansarea Samsung Galaxy S6, un produs de real succes, care a reprezentat un prim pas în procesul de implementare a unei  noi strategii de retail şi distribuţie. Ca o consecinţă a acestei strategii, de-a lungul anului trecut, Samsung a realizat o creştere constantă a cotei de piaţă în zona produselor premium”, spune Sorin Rozolea.
    Una din realizările sale importantă s-a consemnat în anul 2014, când din poziţia de key account manager în cadrul diviziei Consumer Electronics a fost desemnat Samsung European Employee of the Year.

    Un alt moment important, povesteşte Sorin Rozolea, a fost lansarea celui mai nou model premium: „Lansarea Samsung Galaxy S7 a fost unul dintre momentele culminante ale carierei mele până în acest moment, concretizat într-o creştere substanţială a vânzărilor în zona premium şi obţinerea locului de lider pe segmentul smartphone-urilor peste 600 de euro pentru brandul Samsung. Acest lucru a fost determinat într-o mare măsură de strategia implementată începând cu 2015, care a ajuns la maturitate în 2016 asigurând succesul comercial al noului Galaxy S7“.
     

  • Ce decizie a luat o tânără după ce şeful ei a aruncat cu un capsator în ea

    Denise Restauri povesteşte pentru Forbes o experienţă de muncă care a marcat-o.

    “Când aveam 23 de ani ocupam funcţia de sales manager la un hotel butique din Washington DC. Lucram pentru un tip foarte neplăcut, să-i zicem Toby”, începe Denise povestea.

    “Avea un obicei prost să ne spună tot timpul că nu ne merităm slujblele şi că el este responsabil pentru succesul nostru. Voiam să-mi dau demisia, dar amânam momentul tot timpul. Într-o zi Toby a crezut că l-am trădat. El era căsătorit, dar avea o aventură cu vicepreşedinta departamentului de vânzări. Mai mult, patronul o plăcea şi el pe ea aşa că s-a înfuriat când a aflat că Toby are o relaţie cu ea. Bineînţeles, Toby a crezut că eu l-am pârât. Nu eram eu vinovată. Toby nu m-a întrebat, în schimb a aruncat cu capsatorul înspre mine şi era aproape să mă lovească în cap.

    Am fugit din încăpere direct spre parc. Acolo am văzut o femeie fără adăpost care mi-a zâmbit. Un zâmbet ştirb. La momentul acela m-am gândit că femeia asta are o viaţă mai bună ca mine, ea nu este nevoită să lucreze cu Toby. Ea are libertatea pe care eu nu o am. Nu m-am gândit că eu măcar am un apartament şi că nu trăiesc pe străzi. Atunci mi-am dat seama că mi-am permis să devin victima unui om nebun. Mi-am dat demisia. Nu aveam economii, o slujbă sau vreun plan. Dar eram liberă”, mărturiseşte Denise Restauri.

    “Ce am învăţat este că atunci când îi permiţi unei persoane să-ţi ia stima de sine îi dai şi puterea ta de a fi liber. Când lucrurile sunt rele – plan personal sau profesional, trebuie să mergi mai departe azi, să nu amâni lucrurile. Comportamentul abuziv nu este numai acela când cineva te agresează fizic (când cineva aruncă cu un capsator spre tine). Înainte a face asta Toby mă abuza verbal şi emoţional. Au existat semne de avertizare, dar nu le-am acordat atenţie pentru că asta însemna că ar fi trebuit să-l înfrunt”, încheie confesiunea Denise Restauri.
     

  • Ce decizie a luat o tânără după ce şeful ei a aruncat cu un capsator în ea

    Denise Restauri povesteşte pentru Forbes o experienţă de muncă care a marcat-o.

    “Când aveam 23 de ani ocupam funcţia de sales manager la un hotel butique din Washington DC. Lucram pentru un tip foarte neplăcut, să-i zicem Toby”, începe Denise povestea.

    “Avea un obicei prost să ne spună tot timpul că nu ne merităm slujblele şi că el este responsabil pentru succesul nostru. Voiam să-mi dau demisia, dar amânam momentul tot timpul. Într-o zi Toby a crezut că l-am trădat. El era căsătorit, dar avea o aventură cu vicepreşedinta departamentului de vânzări. Mai mult, patronul o plăcea şi el pe ea aşa că s-a înfuriat când a aflat că Toby are o relaţie cu ea. Bineînţeles, Toby a crezut că eu l-am pârât. Nu eram eu vinovată. Toby nu m-a întrebat, în schimb a aruncat cu capsatorul înspre mine şi era aproape să mă lovească în cap.

    Am fugit din încăpere direct spre parc. Acolo am văzut o femeie fără adăpost care mi-a zâmbit. Un zâmbet ştirb. La momentul acela m-am gândit că femeia asta are o viaţă mai bună ca mine, ea nu este nevoită să lucreze cu Toby. Ea are libertatea pe care eu nu o am. Nu m-am gândit că eu măcar am un apartament şi că nu trăiesc pe străzi. Atunci mi-am dat seama că mi-am permis să devin victima unui om nebun. Mi-am dat demisia. Nu aveam economii, o slujbă sau vreun plan. Dar eram liberă”, mărturiseşte Denise Restauri.

    “Ce am învăţat este că atunci când îi permiţi unei persoane să-ţi ia stima de sine îi dai şi puterea ta de a fi liber. Când lucrurile sunt rele – plan personal sau profesional, trebuie să mergi mai departe azi, să nu amâni lucrurile. Comportamentul abuziv nu este numai acela când cineva te agresează fizic (când cineva aruncă cu un capsator spre tine). Înainte a face asta Toby mă abuza verbal şi emoţional. Au existat semne de avertizare, dar nu le-am acordat atenţie pentru că asta însemna că ar fi trebuit să-l înfrunt”, încheie confesiunea Denise Restauri.
     

  • A fost primul angajat al Epson pe plan local şi acum conduce afacerile japonezilor din România şi Bulgaria

    40 DE ANI   /   SALES & MARKETING MANAGER EPSON ROMÂNIA ŞI BULGARIA   /  EPSON

    Simona Decuseară vinde imprimante din 1993. A fost primul angajat al importatorului Epson pe piaţa locală şi acum conduce afacerile japonezilor din România şi Bulgaria. Deşi are mai bine de 23 de ani de carieră în aceeaşi companie, managerul spune că nu a vrut niciodată şi nu vrea nici acum să încerce altceva. Spune că Epson nu se încadrează în tiparul standard de corporaţie – stufoasă, cu multe niveluri de management, cu o parte consistentă de raportare şi de execuţie –, ci echipele locale sunt consultate de superiorii de la centru, iar şeful din România nu este „doar un post într-o schemă organizatorică“.

    Nu a fost şi nu este interesată de o carieră în afara României în cadrul grupului, iar dacă ar vrea într-o zi să încerce altceva ar alege antreprenoriatul într-un domeniu diferit faţă de cel în care activează. „Eu am făcut vânzări dintotdeauna. Pot să-mi valorific competenţele legate de vânzări făcând orice altceva, dar nu într-un viitor foarte apropiat“, spunea managerul într-un interviu acordat Business Magazin.

    Simona Decuseară crede că anii petrecuţi în aceeaşi companie reprezintă un avantaj şi nu un minus, câtă vreme are o imagine bună în faţa şefilor şi a angajaţilor şi a construit o echipă stabilă. Îşi asumă riscul de a se identifica cu brandul Epson pe piaţa locală – „am primit mai multe oferte de-a lungul timpului să plec la alte companii din domeniu, dar nu am simţit nevoia“. „Pentru 2016 compania şi-a propus să-şi păstreze poziţia de lider pe piaţa locală de proiectoare, pe care am redobândit-o în ultimele două trimestre ale anului 2015. Ţintim anul acesta o creştere de peste 30% a numărului de proiectoare vândute pe piaţa din România“, spune Simona Decuseară, menţionând că vânzările din această industrie vor fi impulsionate anul acesta de competiţiile sportive şi de investiţiile din segmentul horeca.
     

  • Tineri manageri de top 2016: Bogdan Georgescu, channel account manager Intel Central and Eastern Europe

    37 DE ANI   /   CHANNEL ACCOUNT MANAGER   /   INTEL CENTRAL AND EASTERN EUROPE

    Bogdan Georgescu este channel account manager, Intel Central and Eastern Europe. Responsabilităţile sale constau în dezvoltarea businessului Intel pe segmentele B2B şi distribuţie în România.

    S-a născut în 1979 şi a urmat cursurile Facultăţii de Energetică din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, obţinând licenţa în anul 2003. El are de asemenea o diplomă de master în Marketing European la Academia de Studii Economice din Capitală.
    Bogdan Georgescu şi-a început cariera la Intel în 2009; înainte de a se alătura echipei locale a Intel, el a deţinut o serie de funcţii în domeniul vânzărilor, marketingului şi account managementului în industria IT&C din România. „Consider că am avut un parcurs natural în carieră. Primul meu job a fost unul de promoter într-o companie de telecom, ulterior am trecut în domeniul vânzărilor, unde activez şi astăzi. În acest segment, am început să lucrez pentru un integrator de sistem, apoi am trecut în distribuţie, în final ajungând la producător, la Intel. Norocul a fost să fie la cel mai mare din industrie.“

    În activitatea sa, Bogdan Georgescu se concentrează pe dezvoltarea şi implementarea de programe care să asigure creşterea nivelului de educaţie a pieţei de IT în România şi pe implementarea programelor naţionale şi regionale, care privesc creşterea ratei de penetrare a PC-urilor şi a competenţelor informatice. Peste zece ani se vede lucrând în acelaşi domeniu: „Sunt aproape 100% convins că tot în industria de IT&C, în vânzări, făcând tot ce-mi place.“