BusinessMagazin

Tag: locuri de munca

  • Record pe piaţa muncii: Peste 1,2 milioane de aplicări pentru diferite joburi au fost înregistrate în luna iunie, cu 35% peste iunie 2019; mai mult de jumătate din cereri sunt în Bucureşti

    Numărul de aplicări pentru un nou job a atins un record în luna iunie, cu peste 1,2 milioane cereri depuse pe platforma eJObs, cu 20% peste nivelul din luna mai a acestui an şi cu 35% peste nivelul atins în luna iunie a anului trecut.

    ”În luna mai, atunci când am ieşit din starea de urgenţă şi companiile au reînceput să angajeze, ne aşteptam la o explozie a numărului de aplicări, mai ales în condiţiile în care, într-un timp foarte scurt, aproximativ 500.000 de români au rămas fără job. Cu toate acestea, dorinţa puternică a românilor de a-şi schimba locul de muncă s-a văzut şi în iunie, ba chiar mult mai pronunţat decât în luna anterioară şi am ajuns la cel mai mare număr de aplicări din istoria eJobs – 1,2 milioane. Din fericire, şi numărul de joburi a crescut semnificativ în iunie, cu un plus de 35.000 faţă de luna precedentă”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

    Cele mai multe aplicări au vizat joburile din Bucureşti (aproximativ 700.000 de aplicări), unde, de altfel, este şi cea mai extinsă ofertă pentru candidaţi.

    Următoarele oraşe au fost Cluj Napoca (peste 200.000 de aplicări), Timişoara (172.000 de aplicări), Iaşi şi Braşov (ambele cu aproximativ 160.000 de aplicări).

    Domeniile către care s-au îndreptat cei mai mulţi dintre candidaţi au fost Retailul, Prestări servicii, Call Center / BPO, IT / Telecom şi Bănci / Servicii financiare.

    Faţă de lunile trecute, se observă o scădere a interesului pentru domenii precum Medicină sau Farma, dar şi o revenire considerabilă a celor care caută un loc de muncă în Turism şi HoReCa.

    ”Vedem o creştere spectaculoasă a numărului de aplicări pe segmentul de vârstă 18-24 de ani, care, până nu demult, era devansat de categorii superioare de vârstă. Se confirmă faptul că această perioadă a fost o trezire la realitate pentru mulţi tineri, care au decis să nu mai amâne prima angajare şi să aibă o abordare mult mai matură faţă de viitoarea lor carieră. Astfel, se angajează nu doar mai mulţi, ci şi mai repede decât până acum”, explică Bogdan Badea.

    Cu toate acestea, categoria de vârstă cu cel mai mare număr de aplicări este cea reprezentată de candidaţii între 25 şi 35 de ani, care doar în luna iunie au avut aproape 500.000 de aplicări. Peste 300.000 de aplicări au venit din partea celor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, aproape 200.000 de la cei între 36-45 de ani şi aproximativ 15.000 au fost aplicările tinerilor sub 18 ani.

    ”A fost un an atipic şi continuă să fie la fel. Vara era, în general, un sezon al exploziei de aplicări şi angajări pe un singur domeniu – Turism / HoReCa. Acum, nu doar toate domeniile sunt în priză, ci şi candidaţii. Cele 1,2 milioane de aplicări sunt cu atât mai spectaculoase, ca cifră, cu cât au loc într-o lună de vară, atunci când, în mod traditional, candidaţii, şi mai ales cei foarte tineri, intrau într-o oarecare stare de latenţă şi amânau căutarea unui job pentru toamnă”.

      În acest moment, peste 20.000 de locuri de muncă pentru Romania şi străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.

     

  • Air France va reduce 6.500 de locuri de muncă până în 2022 – surse

    Air France-KLM îşi propune să prezinte sindicatelor un plan de reducere a peste 6.500 de locuri de muncă până la sfârşitul anului 2022, relatează Reuters.

    Aproximativ jumătate din disponibilizări provin din plecări naturale, precum pensionarii, care nu vor mai fi completate. Personalul de la sol va fi cel mai puternic afectat de planurile de reducere a costurilor, în condiţiile în care compania aeriană vrea să îşi reducă capacitatea de transport şi să renunţe la rutele interne care produc pierderi pentru a face faţă crizei coronavirusului.

    O sursă a declarat că alte 1.000 de concedieri va afecta filiala „HOP!” a Air France.

    BFM TV şi France Presse au raportat valori mai mari ale reducerilor de locuri de muncă, de 7.500 de posturi.

    Air France a refuzat să comenteze informaţiile.

  • Programele europene de păstrare a locurilor de muncă pot arunca în şomaj 9 milioane de oameni, 20% din totalul angajaţilor cu contracte pe termen scurt

    Schemele de păstrare a locurilor de muncă din Europa, lansate în urma numărului tot mai mare de infecţii cu COVID-19, ar putea arunca în şomaj 9 milioane de oameni în 2021, conform asigurătorului german Allianz, scrie CNBC.

    Business-urile din toată lumea au fost forţate să îşi închidă uşile pentru a controla răspândirea coronavirusului, punând din ce în ce mai multă presiune financiară pe companiile mari şi mici. Drept rezultat, liderii europeni au implementat o serie de soluţii pe termen scurt pentru a evita dezastrul pieţei forţei de muncă din Statele Unite, care înregistra în aprilie o rată a şomajului de 14,7%.

    „În primele cinci ţări europene, estimăm că 9 milioane de muncitori, sau 20% din cei înscrişi în schemele pe termen scurt, se află în situaţia în care ar putea rămâne şomeri în 2021 din cauza ritmului încet de recuperare al celor mai afectate sectoare”, a declarat Ludovic Subran, economist-şef în cadrul Allianz.

    Compania de asigurări a declarat că 45 de milioane de oameni din cele mai mari economii europene se află în prezent sub programe de şomaj tehnic. În Europa, rata şomajului poate ajunge la 10% până la sfârşitul anului, potrivit The European Sting.

     

  • BNS: În ultimele 3 luni s-au pierdut 628.478 de locuri de muncă

    În perioada 16 martie – 17 iunie s-au pierdut 628.478 locuri de munca, iar 181.648 salariati au avut contractele de muncă suspendate cu acordul partilor, cu venit 0 pentru angajaţi, arată un punct de vedere exprimat de BNS in cadrul dezbaterii initiate de Guvern – “Romania munceste!”

    Punctul de vedere a fpst prezentat de presedintele BNS Dumitru Costin. Dezbaterea s-a axat pe 2 teme principale, respectiv introducerea unui mecanism preluat din legislatia germana – Kurzarbeit sau munca cu timp redus, precum şi digitalizarea pietei muncii.

    Presedintele BNS a prezentat in deschiderea interventiei avute cateva din efectele crizei in piata muncii, dupa 3 luni de stare de urgenta si respectiv stare de alerta: 249.855 salariati au inregistrat reduceri salariale, desi au continuat sa lucreze, din care 66.032 salariati au avut salariul redus, desi norma de munca a ramas neschimbata, iar 1.240.674 contracte de muncă au fost suspendate prin somaj tehnic. 72.269 salariati au avut CIM-uri suspendate prin reducerea saptamanii de lucru.

    Criza a aratat cat de vulnerabile sunt unele forme de ocupare dar si cat de rapid au fost incheiate unele relatii de munca. In mai putin de 15 zile de la aparitia crizei, la 01.04.2020, conform datelor furnizate de Ministerul Muncii, peste 150 mii de locuri de munca au disparut, este o dovada a usurintei cu care se inchide o relatie de munca. In 3 luni aprox 628 mii de locuri de munca au disparut.

    „Indiferent de evaluarile la care ne uitam, comparativ cu alte state europene (evaluari realizate de Banca Mondiala, Forumul Economic Mondial sau Organizatia Internationala a Muncii) o discutie in acest moment despre flexibilizarea pietei muncii nu se justifica. Piata muncii din Romania este mai flexibila decat in multe state europene, legislatia in domeniul protectiei locurilor de munca este mult mai putin protectiva decat in multe state europene.

    Introducerea unor modele de flexibilizare nu poate fi adusa in discutie fara a avea in vedere contextul in care acestea se aplica in tara respectiva. Schemele de munca cu timp redus, aplicate intr-o forma sau alta la nivel extins in Europa, au fost o solutie de criza, extinderea aplicarii acestora in afara contextului actual trebuie sa tina cont de lectiile invatate anterior de statele ce au aplicat acest model.

    Acest model functioneaza in Germania cu succes pentru ca in aceasta tara conditiile de concediere a unui lucrator, in special a unui lucrator cu experienta, sunt foarte costisitoare pentru angajator, nu acelasi lucru se poate spune despre Romania.

    In Romania costul concedierii unui angajat este reprezentat doar de perioada de preaviz de 4 saptamani, chiar si pentru un lucrator cu 10 ani vechime, in Germania perioada de preaviz pentru un lucrator cu 10 ani experienta este de 17,3 saptamani, la care se adauga plati compensatorii pentru 21,7 saptamani.

    Eforturile de a furniza protectie sociala lucratorilor si de a sprijini firmele sa-i pastreze poate fi in van daca nu se asigura continuitatea afacerilor. Evaluarile macroenomice pe acest mecanism au aratat ca acest tip de schema functioneaza ca un stabilizator mai eficient in tarile in care conditiile de concediere sunt mai costisitoare pentru firma. Atunci cand costul concedierii unui lucrator sunt foarte mari firmele au un puternic stimulent pentru a utiliza ajustarea numarului de ore in locul concedierii. Efectul de stabilizator este mult mai redus in tarile in care costul concedierii este foarte mic, riscul este cel vazut si in Romania, foloseste mecanismul somajului tehnic si apoi concediaza.

    Din punctul nostru de vedere masurile asumate de Guvern in aceasta perioada si-au dovedit partial utilitatea, in 3 luni s-au pierdut 628 mii de locuri de munca, din care 266 mii au disparut dupa incetarea starii de urgenta. Acordarea subventiei conditionat de pastrarea locurilor respective de munca, asa cum de altfel am propus la inceputul crizei, ar fi imbunatatit mult eficacitatea acestei masuri de interventie.

    Cresterea indemnizatiei de somaj, functionarea dialogului social, corelarea sistemului de educatie cu piata muncii, formarea profesionala, modernizarea sistemului de gestiune a pietei muncii, securitatea sociala pentru lucratorii atipici, sunt doar cateva din aspectele identificate de BNS ca prioritati si comunicate reprezentantilor Guvernului in cadrul acestei reuniuni”, spune organizaţia sindicală.

  • Criza distruge locuri de muncă într-un ritm alarmant în Europa. În Franţa, ministrul de finanţe cere o revenire graduală accelerată la muncă şi a activităţii de afaceri

    Chiar dacă redeschiderea afacerilor aduce ceva energie în economie, pandemia a declanşat o tendinţă despre care criza financiară anterioară a arătat cât este de dificil de îndreptat în unele state europene: creşterea şomajului. Firme şi companii mari deopotrivă au trimis oameni în şomaj sau au desfiinţat locuri de muncă, fiind luaţi pe nepregătite de violenţa turbulenţelor economice coloşi de calibrul Renault şi British Airways. Această perspectivă îi sperie pe unii lideri europeni, cum ar fi ministrul de finanţe al Franţei, care a cerut accelerarea graduală a activităţii de afaceri şi a revenirii la muncă.

    În ţări ca Spania şi Italia, distrugerile cauzate de criza datoriilor suverane acum un deceniu încă se puteau vedea înainte de venirea pandemiei. Circa 397.000 de persoane şi-au pierdut locul de muncă în aprilie în Uniunea Europeană, potrivit celor mai recente date ale Eurostat, iar rata şomajului a crescut de la minimul ultimilor 12 ani de 6,4% la 6,6%. Este cea mai mare creştere din ultimii ani, arată Euronews. Însă acesta este doar începutul. Unii angajaţi sunt protejaţi de schemele guvernamentale de subvenţionare a şomajului tehnic, însă alţii nu sunt atât de norocoşi.

    Bruno Le Maire, ministrul finanţelor din Franţa, le-a spus parlamentarilor că Franţa ar trebui să accelereze revenirea graduală la muncă şi a activităţii de afaceri în condiţiile în care datele arată că economia a pierdut o jumătate de milion de locuri de muncă din sectorul privat în doar primul trimestru, notează RFI. Guvernul de la Paris se aşteaptă ca Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, să se prăbuşească cu 11% anul acesta. Le Maire a avertizat că 800.000 de locuri de muncă sunt în pericol.

    Şi banca centrală a Franţei a livrat un avertisment cutremurător: aproape un milion de locuri de muncă vor fi desfiinţate anul acesta. Rata şomajului va depăşi 11,5% la mijlocul anului următor în condiţiile în care economia nu-şi va reveni la nivelurile de dinainte de criză decât după mijlocul anului 2022. În pofida cifrelor sumbre, Le Maire refuză să fie defetist: „Franţa îşi va reveni, va reajunge la creştere. Putem reduce şomajul, ne putem relansa dacă ne suflecăm mânecile, dacă ne întoarcem la muncă şi grăbim revenirea.“ Ministrul a explicat că industria auto, una dintre cele mai dur lovite de criză, îşi revine deja la normal, fiind posibile vânzări semnificative în iunie şi iulie, după ce în timpul perioadei de izolare nu a fost vândută aproape nici o maşină. Parisul a dat constructorului auto fanion Renault un împrumut de 5 miliarde de euro pentru a-l ajuta să rămână pe linia de plutire. Compania a anunţat deja reducerea cu 15.000 a numărului de locuri de muncă la nivel mondial, dintre care 4.600 în Franţa (Reuters a aflat din surse că 1.500 sunt poziţii de ingineri), unde şase uzine sunt evaluate pentru posibile reorganizări sau închideri. Între timp, datele ACEA (Asociaţia Producătorilor de Automobile Europeni) arată că în mai înmatriculările de automobile noi din Franţa au scăzut cu -50% faţă de nivelul din mai 2019.

    În Germania, care are un sistem de protecţie a locurilor de muncă luat ca model de întreaga Europa, o mare parte a industriei componentelor auto se pregăteşte de pierderi drastice de locuri de muncă în cazul în care vânzările slabe de maşini vor persista, arată un sondaj al VDA, un puternic grup de lobby al industriei auto. La cele 132 de companii participante la studiu, în pericol ar fi până la 12.500 de posturi. VDA, prin scopul său, are interesul să influenţeze publicul şi guvernul să accepte ideea că sectorul auto trebuie ajutat prin subvenţionarea vânzărilor de maşini, ceea ce Berlinul refuză. „Dacă situaţia nu se schimbă, 39% dintre companii vor efectua reduceri de personal până la sfârşitul lunii iunie“, arată VDA.

    Dintre marile companii germane, Continental, furnizor de componente auto, a ajuns în situaţia de a avea nevoie de reduceri de costuri de sute de milioa­ne de euro, a spus conducerea. În acest context, Con­tinental va trebui să restructureze personalul. „Va fi dureros, dar nu există altă posi­bilitate“, a spus CEO-ul Elmar Degenhart într-un clip destinat colaboratorilor săi, după cum au decla­rat presei oameni din interiorul companiei. „Probabilitatea de a fi nevoiţi să discutăm despre concedieri forţate este foarte, foarte mare.“

    BMW a lansat un program prin care încurajează 5.000 de angajaţi să plece, în timp ce furnizorul de piese ZF Friedrichshafen a prezentat planuri pentru eliminarea a până la 15.000 de poziţii. Commerzbank, a doua bancă în funcţie de mărime din Germania, se pregăteşte să-şi diminueze şi mai mult numărul de posturi, spune sindicatul de acolo. În septembrie, com­pania a anunţat că renunţă la 2.300 de locuri de muncă şi că închide 200 de sucursale. Lufthansa, oper­atorul aerian fanion al Germaniei, intenţionează să elimine până la 26.000 de locuri de muncă.

    Transportatorul estimează că va ieşi din criză cu 100 de aeronave mai puţin.

    Restructurări sunt aşteptate şi la uriaşa companie de turism Tui, unde 8.000 de locuri de muncă sunt în pericol la nivel mondial. Conglomeratul industrial Thyssenkrupp a anunţat că va renunţa la 3.000 de posturi ale diviziei de oţel din Germania ca parte a unui „pachet de criză“.

    În Franţa, pe lângă Renault, probleme mari are şi producătorul aerospaţial Airbus, care are în plan diminuarea posturilor cu 10.000.

    În Marea Britanie, numărul de oameni care şi-au pierdut locul de muncă a sărit cu peste 600.000 în perioada martie-mai, arată cifrele oficiale. Dintre companiile britanice, British Petroleum se remarcă prin intenţia de a renunţa la 10.000 de angajaţi la nivel mondial. Compania de modă de lux Mulberry îşi va reduce personalul cu 25%, iar cele mai multe disponibilizări vor fi în Marea Britanie. British Airways a anunţat că va elimina până la 12.000 de locuri de muncă dintr-un total de 42.000. La EasyJet, un transportator aerian mai mic, reducerea va fi de 30% din totalul personalului (4.500 de locuri de muncă). Ryanair are în plan tăieri de 15%. Virgin Atlantic va renunţa la 3.000 de posturi. În Spania, constructorul auto japonez Nissan îşi va închide fabrica barceloneză, care are 2.800 de angajaţi.

  • Una dintre cele mai puternice bănci din Europa taie în carne vie şi dă afară 35.000 de oameni

    HSBC va relua un program de reduceri de locuri de muncă pe care l-a oprit în urmă cu trei luni, anunţând reducerea a 35.000 de locuri de muncă, relatează Financial Times.

    Directorul executiv Noel Quinn a declarat într-un document că decizia de a relua concedierile, întrerupte în martie, a fost determinată de o scădere a profiturilor în primul trimestru şi de prognozele economice sumbre.

    „Realitatea este că măsurile şi schimbările pe care le-am anunţat în februarie sunt şi mai necesare astăzi”, a spus Quinn. „Nu am putut opri pierderile de locuri de muncă la nesfârşit – a fost întotdeauna o întrebare, nu dacă, ci când”, a spus Quinn.

    Banca a dezvăluit planul de restructurare în februarie, când a declarat că vrea să elimine 35.000 de locuri de muncă în următorii trei ani şi să îşi scadă costurile anuale cu 4,5 miliarde de dolari. O lună mai târziu, cu piaţa globală a locurilor de muncă decimată de criza de sănătate publică, HSBC a spus că va amâna partea de concediere a planului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Multinationala gigant care taie în carne vie şi concediază concediază 22.000 de persoane

    Nemţii de la Lufthansa au anunţat că vor desfiinţa 22.000 de locuri de muncă şi că vor ieşi din criză cu 100 de aeronave mai puţin în flotă, potrivit BBC.

    Compania aeriană estimează o revenire lentă la nivelul cererii, ceea ce i-a determinat pe nemţi să restructureze flota de aproximativ 700 de aeronave şi forţa de muncă la nivel global, care se ridică la peste 135.000 de angajaţi.

    Dintre cele 22.000 de reduceri de personal anunţate, jumătate vor afecta operaţiunile din Germania, în contextul în care Lufthansa speră să încheie negocierile cu sindicatele până în data de 22 iunie. Pentru a reduce numărul de concedieri, nemţii au propus o soluţie bazată pe program mai scurt de muncă şi acorduri de criză.

    „Scopul nostru este de a crea premisele pentru a păstra cât mai multe locuri de muncă în grupul Lufthansa”, a anunţat compania.

    Dintre cei 135.000 de angajaţi ai comapaniei, aproape jumătate sunt localizaţi în Germania.

    „Fără o reducere semnificativă a costurilor cu personalul în timpul crizei, vom rata oportunitatea de a reporni businessul mai bine în criză şi riscăm ca grupul Lufthansa să iasă din criză semnificativ deteriorat”, a declarat Michael Niggemann, director de personal în cadrul Lufthansa.

    Luna trecută, guvernul german a aprobat un ajutor de 9 miliarde euro pentru a salva Lufthansa, întrucât compania era în pragul colapsului.

    Guvernul german va prelua un pachet de 20% din acţiunile Lufthansa, pe care vrea să îl vândă până la finalul anului 2023. Cu toate acestea, tranzacţia încă aşteaptă votul acţionarilor grupului şi aprobarea Comisiei Europene.

    În acelaşi timp, British Airways propune concedierea a 12.000 de oameni dintr-un total de 45.000 de angajaţi la nivel global. Ryanair concediază 15% din forţa de muncă, adică 3.000 de oameni, în contextul în care compania susţine că este minimul necesar pentru a supravieţui încă 12 luni.

    Compania EasyJet va concedia 30% din forţa de muncă, adică 4.500 de persoane, în timp ce Virgin Atlantic va concedia 3.000 dintre cei 10.000 de angajaţi.

  • Cât de tare a fost lovită România de criza provocată de pandemia de COVID-19 şi care sunt domeniile care au pierdut cei mai mulţi oameni şi bani

    „Criza actuală nu se compară cu nimic din ce am trăit până acum”. Ion Nestor, avocatul cofondator al casei de avocatură NNDKP, este în business din 1990, a trecut prin crize marcate de inflaţie record, devalorizări de active, şocuri externe, a consiliat antreprenori şi multinaţionale în tranzacţii cu valori totale de miliarde de euro, dar niciuna din crizele trăite până acum nu seamănă cu cea actuală. Acum „economia a fost părăsită de oameni. Oamenii au decis – nu de bunăvoie – să abandoneze economia”, spune avocatul şi trimite prin declaraţia sa către ceea ce se va întâmpla de astăzi încolo. Vor reveni oamenii, consumatorii în economie? Şi dacă da, când? Cum? Cu ce intensitate faţă de obişnuinţa lor de dinainte de criză?

    Orice criză naşte şi oportunităţi. Auzim în fiecare zi şi asta. Dar urmele lăsate în două luni şi jumătate de criza generată de pandemia de COVID-19 sunt adânci. Sunt 430.000 de locuri de muncă pierdute, câte 5.000 pentru fiecare zi de criză, locuri de muncă ce se vor întoarce cu greu în economie. Peste ele vine şomajul tehnic, cu alte sute de mii de persoane, dar ce va fi când se termină şi el, când companiile vor avea de plătit salarii din contractele pe care le generează, din facturile plătite de clienţi care aleg serviciile lor? Cercul economiei se duce din nou către oameni. Care vor fi veniturile lor după această criză? 96% dintre IMM-urile din România au o scădere a cifrei de afaceri, iar ele sunt cei mai mari angajatori din economie. Tot din această zonă, a firmelor mici şi mijlocii, vine şi cel mai mare număr al contractelor de muncă încetate în criză.
    „Criza e abia la început”, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reuneşte sub aceeaşi umbrelă restaurantele Stadio, NOR, Bistro Cişmigiu, Social 1, 18 Lounge şi Embassy Park. Sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, baruri –
    n. red.) este cel mai lovit în această criză, peste 100.000 de oameni au fost în şomaj tehnic, iar mulţi dintre ei nu au revenit încă la muncă.
    Un raport al BNR identifică şase sectoare din economie – HoReCa, transport rutier, servicii recreative, activităţi sportive, agenţii de turism şi transport aerian – ca fiind cel mai lovite din economie în trimestrul al doilea din 2020. Raportul analizează evoluţia industriilor din perspectiva valorii adăugate brute (VAB) şi menţionează că în cele şase sectoare de activitate VAB-ul din trimestrul al doilea se va reduce cu marje cuprinse între 30 şi 60%. Mai mult, din 62 de sectoare incluse în raportul BNR, 51 sunt afectate de pandemia de COVID-19.
    „Până acum jucătorii HoReCa au primit bani pentru şomaj, n-au plătit taxe, au beneficiat de multe ori de amânarea plăţii chiriilor sau a plăţilor către furnizori, băncile au înţeles şi ele. Acum urmează o reactivare a costurilor menţionate mai sus, deşi noi funcţionăm la doar 15% din capacitate (doar cu terasele şi conform regulilor de distanţare socială – n.red.). Trebuie să avem grijă la fiecare leu”, spune Radu Dumitrescu.
    Trimestrul al doilea este deja compromis pentru cele mai multe companii, iar lipsa de reacţie în elaborarea unui program de repornire a businessului ne poate costa şi mai scump.
    „Economia locală va fi sever afectată, peisajul fiind însă neuniform în plan sectorial. Domenii precum industria alimentară, cea farmaceutică sau cea chimică sunt relativ bine poziţionate în contextul actual, după cum sunt şi comerţul online, activitatea de curierat sau serviciile IT&C. De asemenea, expunerea economiei locale pe sectorul auto nu reprezintă neapărat o vulnerabilitate. Totuşi, marea majoritate a sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate”, notează BNR
    într-un raport.
    În 85 de zile de criză, din cifra de afaceri a companiilor s-au evaporat peste 40 de miliarde de eruo, câte 500 de milioane de euro pentru fiecare zi. În 2020, pentru prima dată, numărul de salariaţi din companii va coborî sub 4 milioane de oameni. La începutul crizei din 2008, în companiile locale lucrau 4,6 milioane de salariaţi, cifră care nu a mai fost atinsă deşi businessul s-a majorat cu 45%, iar productivitatea a crescut cu 60%. Acum numărul angajaţilor va scădea sub 4 milioane, dar pierderea poate fi şi mai dramatică. De măsuri concrete de repornire a businessului sau de lipsa lor va depinde bilanţul primelor 100 de zile de criză economică în România. 

    Radu Dumitrescu, proprietarul Stadio Hospitality Concepts
    „Criza e abia la început, mai exact până acum jucătorii HoReCa au primit bani pentru şomaj, n-au plătit taxe, au beneficiat de multe ori de amânarea plăţii chiriilor sau a plăţilor către furnizori, băncile au înţeles şi ele. Acum urmează o reactivare a costurilor menţionate mai sus, deşi noi funcţionăm la doar 15% din capacitate (doar cu terasele şi conform regulilor de distanţare socială – n.red.). Trebuie să avem grijă la fiecare leu”, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reuneşte sub aceeaşi umbrelă restaurantele Stadio, NOR, Bistro Cişmigiu, Social 1, 18 Lounge şi Embassy Park.

    Daniel Boaje, CEO şi acţionar minoritar al McDonald’s
    „Construim planuri pe termen scurt şi mediu, pe care le adaptăm în funcţie de contextul în continuă schimbare, avem mai multe scenarii cu care lucrăm şi ne asigurăm că luăm de fiecare dată cele mai responsabile decizii. Mai mult ca oricând este nevoie de colaborare, să existe un dialog între autorităţi şi companiile private, precum şi un plan de redresare economică, pentru a ajuta economia României să îşi revină într-un timp cât mai scurt.
    De deciziile luate acum depinde succesul business-ului în viitor, de aceea cel mai important este să ne adaptăm rapid la contextul în continuă schimbare, să ne folosim resursele acolo unde este nevoie şi să luăm decizii responsabile pentru a susţine continuitatea businessurilor”, spune Daniel Boaje, CEO-ul şi acţionarul minoritar al McDonald’s, liderul pieţei locale de restaurante, cu peste 80 de localuri şi afaceri ce sar de 200 mil. euro.

    Ion Nestor, cofondator al NNDKP
    „Criza actuală nu se compară cu nimic din ce am trăit până acum. Am trecut (în cariera de antreprenor – n.red.) prin mai multe etape şi momente dificile pentru economie, dar ce se întâmplă acum e cu totul diferit şi sper să nu mai trăim niciodată aşa ceva. Diferenţa majoră faţă de toate celelalte crize, de-a lungul timpului, e direcţia din care s-a născut şi s-a propagat criza. Până acum direcţia a fost mereu dinspre economie către oameni.
    Astfel, orice criză a pornit mereu de la anumite sectoare de activitate, cum ar fi sectorul imobiliar care s-a prăbuşit. La un moment dat s-au creat nişte exagerări în sectorul financiar, aceasta fiind situaţia de acum mai bine de un deceniu. Modalitatea în care s-au născut crizele anterioare a fost aceasta: unul sau mai multe sectoare din economia mondială sau a anumitor ţări s-au îmbolnăvit. Acea boală s-a propagat. În cazul acestei pandemii, economia a fost părăsită de oameni. Oamenii au decis – nu de bunăvoie – să abandoneze economia” spune avocatul Ion Nestor, care a pornit la drum în antreprenoriat în 1990, alături de soţia sa Manuela Nestor, împreună cu care a cofondat casa de avocatură NNDKP, una dintre cele mai importante din piaţă până astăzi.

    Irina Schrotter, designer şi proprietara a două fabrici de textile
    „Odată ce pandemia de Covid-19 a lovit puternic ţările din Europa am început să simţim efectele în special pe brandul propriu. La fel ca şi la criza anterioară, zona de high-end şi lux a fost prima care a simţit, impactul fiind imediat. Am văzut cum consumatorii încep să se uite la cheltuielile pe care le fac. Impactul în industria de lohn se va resimţi din plin 3-4 luni, când ar fi trebuit să începem noile comenzi. Momentan simţim îngrijorare de la clienţii care au depozitele închise. Nu am putut trimite marfa actuală clientului principal din Italia. Nu există nicio certitudine, nici cu show-urile de modă, nici cu showroom-urile”, spune Irina Schrotter, designer şi proprietara a două fabrici de textile cu 800 de salariaţi.

    Dan Pavel, fondatorul Benvenuti

    „Momentan ne lovim de un fenomen la care nu
    ne-am aşteptat niciodată în decursul carierei noastre de business, de stopare totală a activităţii, ceea ce în 2008-2009 nu s-a întâmplat. Asta înseamnă o reevaluare totală a businessului, şi al nostru, şi al tuturor celorlalte sectoare. Ce s-a întâmplat în 2008-2009 a fost devalorizarea cursului de schimb, de aproximativ 30%. În august cursul era 3,5 lei pentru un euro, iar în final de martie era 4,39 lei la euro. Această devalorizare a influenţat profund businessul, de la achiziţii, până la plata chiriilor şi a dărilor la malluri, toate fiind echivalente în euro. În acel moment, principala noastră problemă, a creşterii costurilor, a fost devalorizarea. Într-adevăr a fost şi o tendinţă pe termen scurt a consumatorului de a fi mai rezervat. Dacă ne uităm din actuala criză la ce a fost în 2008-2009 putem spune că atunci a fost ceva uşor faţă de se va întâmpla acum. Cu siguranţă că va fi mult mai puternic afectat comportamentul de consum decât în urmă cu 11-12 ani”, spune Dan Pavel, fondatorul retailerului de încălţăminte Benvenuti, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de profil, cu peste 50 de magazine şi afaceri de circa 140 mil. lei anul trecut.

    Raul Ciurtin, proprietarul Prefera Foods

    „Eu personal cred că un rol major în evoluţia acestei situaţii îl are statul român prin măsurile pe care le ia sau ar trebui să le ia. Sunt două direcţii care pot influenţa viitorul economic al României. Pe de-o parte statul român ar trebui în acest moment istoric pe care îl trăim să îşi asume pe termen mediu şi lung un program masiv de investiţii în şosele, spitale, şcoli, în lucrurile care contează. Al doilea lucru curajos şi hotărât pe care ar trebui să îl facă statul român ar fi să sprijine – e momentul cel mai import să facă asta – jucătorii locali din producţie. Trebuie să producem mult mai mult în România”, crede Raul Ciurtin, unul dintre cei mai importanţi antreprenori din industria alimentară, de numele său fiind legat cel mai mare producător de lactate din România, Albalact, vândut către gigantul francez Lactalis. Apoi, el nu a renunţat la producţie, ci a dezvoltat Prefera Foods, pe care l-a transformat într-unul dintre cei mai mari jucători din producţia de conserve, investind totodată în branduri precum „Capricii şi Delicii“ sau „de Azi“.

    Rucsandra Hurezeanu, fondatorul Ivatherm

    „Încercăm să ne adaptăm la această nouă criză. E o situaţie în care suntem cu toţii. E o criză foarte diferită de cea de acum un deceniu din mai multe puncte de vedere, în primul rând pentru că oamenii au acceptat şi înţeles situaţia în care ne aflăm. A fost o perioadă de şoc în care a fost haos. Oamenii sunt afectaţi la nivel mental, emoţional, de aceea liderii trebuie să fie aproape de ei, să comunice mai mult, să fie mai prezenţi în mediul virtual sau oricum aleg să facă ei comunicarea. Cred că antreprenorii ar trebui să aibă în primul rând grijă de oameni, să nu renunţe la ei”, spune Rucsandra Hurezeanu, fondatorul Ivatherm, o companie înfiinţată în 2005, care produce dermatocosmetice cu apă termală de la Herculane.

    Constantin Duluţe, proprietar Domeniile Avereşti

    „Eu cred că cine poate, trebuie să facă investiţii în criză, cine are posibilitatea, bineînţeles. Trebuie să ne folosim experienţa pentru ceva util tuturor. E doar o criză, totul se va rezolva şi va trece dacă suntem sănătoşi. Eu toţi banii încasaţi îi investesc tot în România, nu plec nicăieri”, spune Constantin Duluţe, unul dintre cei mai putenici antreprenori români, cunoscut pentru afacerile în domeniul agricol. El deţine astăzi producătorul de vin Domeniile Avereşti, mai multe sute de hectare de teren agricol şi are în plan şi o investiţie imobiliară. Banii provin din tranzacţia pe care el a încheiat-o în 2018. Mai exact, arabii de la Al Dahra, un grup cu sediul în Abu Dhabi şi cu afaceri în agricultură, i-au plătit atunci peste 200 de milioane de euro pentru Agricost, cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase din România după suprafaţa cultivată.

    Dan Balaban, cofondator al Davino

    „Avem cheltuieli zilnice de 10.000-15.000 de lei la 80-90 de hectare de viţă de vie. Asta în contextul în care încasările sunt aproape zero. Sunt zile în care nu am încasat nimic. În ceea ce priveşte businessul, mă aştept la o scădere, mai ales că noi suntem atât de dependenţi de HoReCa. În scenariul pesimist vom vedea un declin de 30-40% la nivelul întregului an. Suntem foarte sensibili la ceea ce se va întâmpla. În scenariul optimist scăderea va fi de 10-15% la nivel de cifră de afaceri. Cu siguranţă însă că Davino va fi pe pierderi pentru că vor fi restaurante care vor închide sau nu vor mai plăti. Nu ni s-a întâmplat să fim pe pierderi de 20 de ani”, spune Dan Balaban, antreprenorul care deţine businessul Davino împreună cu oenologul Bogdan Costăchescu. Davino are în zona Dealu Mare 70 de hectare de viţă-de-vie în proprietate şi lucrează alte 17 hectare luate în arendă. Compania are afaceri anuale de aproape 4 mil. euro. Producătorul de vin din zona Dealu Mare este activ pe segmentul superior al pieţei şi vinde doar în HoReCa, în magazinele specializate şi la export.

    Jean Valvis, proprietar al Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti

    „Investiţiile în infrastructură în faza de criză sunt decizii majore, istorice. Ele au scos şi America şi Europa din crizele economice. Investiţia în infrastructura pentru agricultură e o prioritate absolută în România. În ceea ce-i priveşte pe oameni, lumea îşi va organiza priorităţile mai direct, mai sincer, mai natural, fără a accepta corupţia, poluarea sau distrugerea pădurilor. Lumea nu va mai vrea să facă orice compromisuri. Acesta e aspectul pozitiv al acestei perioade”, spune omul de afaceri Jean Valvis, unul dintre cei mai puternici şi cunoscuţi antreprenori din industria alimentară din România. El a fondat brandurile LaDorna (lactate) şi Dorna (apă minerală), pe care apoi le-a vândut unor giganţi străini, respectiv grupului Lactalis şi către Coca-Cola. Acum el are în portofoliu marca de apă minerală Aqua Carpatica, precum şi producătorul de vinuri Domeniile Sâmbureşti.

    Dani Caramihai, cofondator al Fratelli

    „Emoţiile mele cele mai mari după această perioadă vin din faptul că nu ştiu dacă românii vor mai avea aceeaşi disponibilitate de a cheltui pentru că nu vor mai avea la fel de mulţi bani. Obligatoriu e să avem capacitatea de a ne adapta pas cu pas pentru că lucrurile se schimbă de la o zi la alta. Poate doar în ultimele săptămâni nu au mai fost schimbări semnificative pentru că până atunci ce discutam astăzi nu mai era valabil mâine”, afirmă Dani Caramihai, unul dintre cei patru fondatori ai grupului Fratelli, ce cuprine o reţea de cluburi sub acest brand în mai multe oraşe mari din ţară şi o serie de resto-baruri precum Biutiful, Fratellini, Uanderful sau Carnivale. Businessul cumulat al grupului este de circa 10 mil. euro.

    Octavian Radu, fondator al Diverta

    „O diferenţă uriaşă faţă de criza din 2009-2010 e că guvernul României a acţionat similar cu celelalte guverne, a dat drumul la bani, a dat ajutoare, a dat şansa companiilor să păstreze angajaţii prin plata şomajului tehnic. Astfel, nu se distrug firme, ele evită falimentul. Altfel, efectele ar fi apoi în lanţ. La fel cum la Covid-19 nu vrei ca toţi să se îmbolnăvească în acelaşi timp, pentru că depăşeşti capacitatea sistemelor sanitare, şi în economie vrei ca nu toate firmele să aibă probleme simultan. Dezastrul ar fi uriaş. La criza anterioară băncile nu au fost înţelegătoare cu mediul de business, dar acum sunt. La fel şi alţi parteneri”, spune Octavian Radu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, care are acum în portofoliu mai multe businessuri, printre care lanţul de librării Diverta, compania de logistică TCE, producătorul de componente auto Flaro şi firma de poştă Pink Post.

    Mircea Turdean, CEO şi acţionar al Farmec Cluj
    „În 2009, criza economică a fost diferită de pandemia de azi. Şi atunci însă, ca şi acum, Farmec s-a adaptat şi a prosperat. În aceea perioadă produsele autohtone au fost cerute mai mult şi noi am avut creşteri. Am şi ştiut să ne adaptăm la cerinţele de atunci, la fel ca şi acum, când ne-am pliat pe necesităţile prezente ale pieţei autohtone. E important ca o companie românească să tragă învăţăminte rapid dintr-o criză şi să se adapteze la cerinţele de la momentul respectiv”, spune Mircea Turdean, CEO şi acţionar al Farmec Cluj, cel mai mare producător local de cosmetice, cu 850 de salariaţi, cei mai mulţi activând în producţie.

    Dan Ostahie, proprietar al Altex
    „Actuala criză oferă astfel şi o serie de lecţii şi de oportunităţi. Cea mai mare piedere pe care eu o văd în această perioadă e cea legată de locurile de muncă. Această criză va şterge multe locuri de muncă, în unele sectoare mai multe, în altele mai puţine, dar per total vom avea o pierdere severă de joburi care va duce la o atitudine mult mai prudentă a consumatorului, mai elaborată. Este o incertitudine care domneşte”, spune omul de afaceri Dan Ostahie, unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, fondatorul retailerului de electro IT Altex, cu afaceri anuale de peste 4 mld. lei.

    Feliciu Paraschiv, proprietar al magazinelor Paco

    „Noi vom învăţa ceva din pandemia actuală. Cu siguranţă! O să ne dăm seama că am fost, poate, prea risipitori. Am cheltuit prea mult şi nu am ştiut să facem economii. Poate trebuia să vină ceva să ne încerce. Generaţiile ce pornesc de la baby boomer şi merg spre millennial sau Z nu au fost încercate de lucruri atât de grave cum a fost cazul bunicilor noştri. Bunicii sau străbunicii noştri au trecut printr-un război sau chiar două, prin foamete. Noi nu am trecut prin nimic (până acum – n.red.)”, spune antreprenorul Feliciu Paraschiv, care a pus bazele lanţului de magazine Paco în urmă cu mai bine de două decenii şi a ajuns astăzi la 15 unităţi în judeţul Vrancea şi la afaceri de peste 20 mil. euro anul trecut.

    Şerban Radu, cofondator al reţelei de librării Cărtureşti
    „Pentru ca o librărie să trăiască e nevoie zilnic de cititori, de evenimente, de interacţiuni între librari, editori, autori şi public. perioada martie-mai, librăriile noastre au rămas fără cititori, lansările de carte s-au anulat, atelierele pentru copii s-au oprit, vânzările au scăzut la niveluri de neimaginat. Activăm într-un domeniu vulnerabil la scăderile economice: cărţile şi activităţile culturale sunt primele tăiate de pe listă în astfel de vremuri. însă disrupţia creată de pandemia COVID 19 s-a dovedit până acum mai devastatoare decât oricare dintre crizele cu care librăriile s-au confruntat în ultimele decenii”, spune Şerban Radu, cofondator al reţelei de librării Cărtureşti, una dintre cele mai importante zn România cu un total de circa 40 de unităţi.

  • Care este locul de muncă căutat de cei mai mulţi români. Luna trecută mii de oameni au aplicat pentru el

    Potrivit reprezentanţilor platformei de recrutare BestJobs, job-ul care a înregistrat în luna mai cele mai multe aplicări (2.321) din partea românilor vine de la retailerul de îmbrăcăminte Takko Fashion, care a căutat să recruteze prin BestJobs lucrători comerciali pentru magazinele sale.

    Luna mai a adus o creştere a numărului de aplicări la job-uri cu peste 50% faţă de luna aprilie şi cu mai bine de 45%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, spun reprezentanţii BestJobs. Odată cu relaxarea restricţiilor impuse pe perioada stării de urgenţă, a crescut şi interesul românilor de a-şi căuta un nou job sau, cel puţin, de a evalua ofertele angajatorilor. Dacă în lunile anterioare cele mai multe căutări erau pentru joburi remote sau work from home, în luna mai angajaţii români au fost mai puţin interesaţi de această opţiune (-35% mai puţine căutări pentru joburi remote).

    În luna mai candidaţii s-au uitat mai ales la companiile din zona de energie, retail şi farma. Printre companiile care au atras cei mai mulţi candidaţi luna trecută se numără: Enel (3.556 candidaţi), Metro Cash & Carry (3.242 candidaţi), Dona Logistica, parte din grupul Dona (2.802 candidaţi), Takko Fashion (2.447 candidaţi), Deichmann (2.254 candidaţi) şi Genpact (1.984 candidaţi).

    Angajaţii din transport, financiar, inginerie, vânzări şi medical&pharma au fost cei mai activi în căutarea unui nou loc de muncă în luna mai, cu un volum total de căutări pentru aceste domenii de peste 120.000. Domeniile retail şi BPO au înregistrat şi ele un interes crescut din partea candidaţilor comparativ cu luna aprilie, cu peste 14.000 de căutări fiecare, pe fondul creşterii cu circa 45% a numărului de poziţii deschise în aceste domenii, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

     

  • Ministerul Fondurilor Europene: Studenţii care vor să îşi deschidă afaceri pot primi granturi de până la 100.000 de euro. Proiectul Innotech Student ţinteşte crearea a peste 900 de afaceri noi şi a circa 5.000 de locuri de muncă

    Ministerul Fondurilor Europene a lansat apelul de proiecte Innotech Student prin care studenţii care vor să îşi deschidă o afacere pot obţine granturi cu valori cuprinse între 40.000 şi 100.000 de euro, în funcţie numărul de locuri de muncă create.

    „Sper ca la sfârşitul acestui apel de proiecte să prindă viaţă peste 900 de startup-uri şi 5.000 de locuri de muncă. Putem să avem o posibilă contractare de până la 150 mil. euro, în funcţie de succesul pe care îl va avea această măsură. Apelul de proiecte presupune ca pentru acele afaceri pe care le vom selecta să putem acorda granturi între 40.000 şi 100.000 de euro“, a declarat ministrul fondurilor europene în cadrul unei conferinţe.

    Proiectul Innotech Student prevede finanţarea schemelor antreprenoriale ale studenţilor români din numeroase domenii care sunt inovatoare şi aduc o valoare adăugată reală. Apelul de proiecte va fi lansat în cadrul Programului Operaţional Capital Uman şi va avea o alocare de 20 milioane euro.

    Banii vor fi acordaţi în două tranşe – 75% la înfiinţarea companiei, iar cea de-a doua, de 25%, în momentul în care antreprenorii vor face dovada că pot realiza profituri de 30% din grantul iniţial de 75%. În primul an de activitate vor fi finanţate şi salariile angajaţilor firmelor înfiinţate. Cuantumul maxim al ajutorului de minimis pentru fiecare întreprindere sprijinită, în parte, este stabilit proporţional cu numărul de locuri de muncă create. Vor fi finanţate proiecte din domenii de activitate precum IT, robotică, automatizări industriale, biotehnologii, industrie alimentară, dar lista poate include şi alte domenii.

    Vicepremierul Raluca Turcan afirmă că această măsură dedicată studenţilor vine în completarea unei măsuri care ţinteşte categoria de vârstă 16 – 29 ani, o măsură care va fi finanţată cu 100 mil. euro. Măsura adoptată de guvern ţinteşte tinerii care nu se află în sistemul educaţional sau nu sunt angajaţi.

    „Această măsură va funcţiona ca un sprijin pentru angajatorii care atrag astfel de tineri între 16 şi 29 de ani, care vor primi un sprijin din fonduri europene de maximum 50% din salariul celor pe care îi angajează, dar nu mai mult de 2.500 de lei. Banii se dau timp de 1 an de zile, cu condiţia menţinerii în câmpul muncii a celor angajaţi timp de 1 an de zile. Sunt două măsuri care ţintesc tinerii – studenţii şi tinerii care nu sunt în formele de învăţământ sau nu sunt angajaţi pe piaţa muncii. Aceste măsuri vor fi compensate de granturi pentru IMM-uri pentru capital de lucru şi investiţii. De asemenea, vor fi acordate granturi pentru SRL-urile care nu au angajaţi şi care au unu sau doi acţionari şi care au fost afectaţi de criză“,  a explicat Raluca Turcan în cadrul aceluiaşi eveniment.