BusinessMagazin

Tag: lideri

  • Colliers International: „Piaţa de retail din România devine tot mai atractivă pentru brandurile noi de fashion”

    Piaţa de retail din România s-a caracterizat în 2016 printr-un volum ridicat de spaţii livrate şi prin intrarea unor branduri noi, care au deschis primele magazine atât în centrele comerciale deja consacrate, cât şi în proiectele recent inaugurate, conform Colliers International, unul dintre liderii globali în domeniul consultanţei imobiliare, care activează şi în România.

    În 2016, pe piaţa din România au fost finalizaţi peste 200.000 mp de spaţii de retail, fiind anul cu cele mai multe livrări după 2009. Aproximativ jumătate din volumul livrat a fost în Bucureşti, unde stocul de centre comerciale a ajuns la aproximativ 1,16 milioane mp, dintre care aproape 40% se află în sectoarele doi şi trei, care au devenit cele mai aglomerate din punct de vedere al stocului.

    „Livrările recente, precum ParkLake Plaza şi Verada Mall, au adus pe piaţă branduri noi. Dintre brandurile mass market care au ales să deschidă primele magazine din România în aceste proiecte, menţionam: Forever 21 a deschis primul magazin în Parklake Plaza, în timp ce brandul francez Tati a ales Veranda Mall”, a declarat Daniela Popescu, senior associate în departamentul de retail al Colliers International. „De cealaltă parte, multe dintre brandurile premium au ales să deschidă primele lor magazine în centrul comercial Băneasa Shopping City, cu excepţia lui COS, parte a grupului H&M, care a inaugurat prima unitate pe Calea Victoriei, într-o tranzacţie intermediată de Colliers”, a adăugat Daniela Popescu.

    Printre brandurile premium care au intrat pe piaţa din România în cursul anului 2016 se mai numără: Max & Co, Cerruti 1881, Chopard şi Boggi. Conceptele internaţionale precum  TK Maxx, Primark sau Toys ”R” Us,  atât de aşteptate pe piaţa din România, cel mai probabil vor amâna decizia până la un nou ciclu economic. 

    „România a continuat să fie în centrul atenţiei retailerilor şi la târgul MAPIC, care a avut loc în noiembrie la Cannes. Majoritatea retailerilor prezenţi se aşteaptă să încheie anul cu creşteri ale vânzărilor cuprinse între 20-30% faţă de anul precedent. Succesul acestor retaileri încurajează jucătorii care nu sunt încă în România, performanţa lor reflectând direct potenţialul pieţei noastre”, a explicat Daniela Popescu.

    În ceea ce priveşte chiriile, pentru spaţiile comerciale moderne din Bucureşti, acestea variază între 14 – 22 euro/mp/lună pentru spaţiile mari (1.000-2.000 mp),  destinate ancorelor de fashion şi între 17 – 25 euro/mp/lună pentru spaţiile medii (350-800 mp). Pentru anul 2017, volumul de spatii comerciale aşteptat spre livrare este estimat la 180.000 mp, accentul fiind pe oraşele din ţară, unde vor fi livrate o serie de parcuri de retail: Shopping City Satu Mare (18.000 mp) şi Prima Shops Oradea (10.000 mp), precum şi extinderi ale proiectelor existente Shopping City Sibiu (16.900 mp – extindere) şi Shopping City Galaţi (27.000 mp – extindere).

  • “Miliardarul fără casă” investeşte 500 de milioane de dolari în construcţia unui spaţiu de studiu pentru oamenii de ştiinţă

    Nicolas Berggruen vrea să investească acum 500 de milioane de dolari într-un “spaţiu dedicat studiului”, ce va fi construit la marginea oraşului LA. El a cumpărat un teren de 180 de hectare şi va ridica o mănăstire seculară unde oamenii de ştiinţă să poată medita la probleme precum economia mondială sau sistemul ideal de guvernare.

    Berggruen a anunţat planurile sale în cadrul unei petreceri organizate în Beverly Hills, unde a avut invitaţi de seamă precum Eric Schmidt de la Google, Mellody Hobson de la Ariel Investments sau Bobby Kotick, CEO al Activision Blizzard.

    Două animale de jucărie par să fie printre puţinele lucruri pe care le are Nicolas Berggruen, proprietar, prin holdingul ce îi poartă numele, al lanţului german de magazine Karstadt, al conglomeratului media spaniol Prisa sau al lanţului hotelier Keys din India, cu o avere estimată la 1,5 miliarde de dolari potrivit Forbes. A renunţat la tablouri, proprietăţi scumpe, dar şi la cele mai banale lucruri, pe care le deţin mai degrabă oamenii obişnuiţi.

    Casele, maşinile sau ceasurile de mână, toate ocolesc declaraţia de avere a unuia dintre cei mai cunoscuţi investitori şi filantropi. Are 52 de ani, nu s-a căsătorit şi nu are copii. Îşi petrece timpul hoinărind pe întreg globul, din hotel în hotel, singura casă de care îşi aduce aminte fiind cea de la Paris, deşi are rădăcini germanice. Tatăl lui, Heinz, un evreu cunoscător de artă din Berlin, a părăsit Germania în timpul regimului nazist şi s-a împrietenit cu Picasso, devenind unul dintre cei mai mari colecţionari ai operelor sale. Berggruen îşi aminteşte că în adolescenţă scria noi constituţii şi se certa cu autorităţile.

    A fost deci exmatriculat pentru insubordonare de la internatul elveţian unde studia, a terminat liceul în Paris şi s-a mutat apoi la New York pentru a studia finanţe. A început să-şi investească economiile în acţiuni şi obligaţiuni, iar alegerile sale, uneori contradictorii, i-au sporit averea moştenită.

    ÎN 1980, A INVESTIT CAPITALUL CÂŞTIGAT ÎN PROPRIETĂŢI DIN SUA, iar în 1988 a participat la construirea unui grup de fonduri speculative pe care le-a vândut băncii Safra. A cumpărat apoi lanţuri hoteliere în întreaga lume şi compania producătoare de ochelari FGX, pe care a restructurat-o şi a transformat-o într-o companie profitabilă. Iar seria companiilor înviate de Berggruen a continuat: a cumpărat retailerul german Karstadt, aflat în insolvenţă, în schimbul preţului simbolic de un dolar.

    După o investiţie riscantă de 70 de milioane de dolari, a reuşit să ridice compania la linia de plutire şi să salveze astfel slujbele celor 25.000 de angajaţi. Pe măsură ce averea lui creştea, Berggruen a devenit din ce în ce mai sceptic şi a început să renunţe treptat la bunuri: a vândut un apartament din New York şi o proprietate aflată pe o insulă din statul american Florida. În final, a ajuns să îşi depoziteze chiar şi hainele la hoteluri din întreaga lume, iar colecţia lui de artă este împrumutată galeriilor de artă deoarece a simţit că este “posedat de propriile posesii”. Singurul obiect de care nu se poate debarasa Berggruen este avionul personal de care se foloseşte frecvent.

    Tot cu avionul a ajuns şi la Davos, locul unde s-au adunat peste 2.500 de lideri politici şi personalităţi din finanţe şi business pentru reuniunea anuală organizată de Forumul Economic Mondial. “Miliardarul fără casă” se alătură celorlalţi 74 dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii. Intervievaţi înaintea startului reuniunii, ei considerau că situaţia economiei europene ar trebui să fie o prioritate în agenda conferinţelor din acest an.

    Recesiunea îl preocupă de mult timp pe Berggruen, care spunea în 2011 pentru The Wall Street Journal că “liderii cad de acord asupra unor lucruri, toată lumea zâmbeşte, îşi strâng mâinile, iar apoi toţi se întorc la casele lor. La o săptămână după, începe o nouă criză”. Despre întâlnirea din acest an, el a spus că participă pentru ocazia de a avea o conversaţie bună: “Davos seamănă puţin cu speed-dating-ul. Dar este greu să găseşti aceste conversaţii, pentru că toată lumea are programul încărcat”, a spus Berggruen într-un interviu pentru Bloomberg.

  • 2016: Anul regizat de Tarantino

    Lumea de azi e presărată cu conflicte, lupte între ideologii şi religii sau lideri care vor să modeleze societatea după chipul lor; tabloul prezentului prezintă o imagine sângeroasă, aşa cum sunt scenele regizate de Quentin Tarantino. Titlul pe care l-am dat nu se vrea a fi ironic; acest material, la fel ca majoritatea filmelor regizate de Tarantino, descrie în mai multe segmente transformările profunde prin care trece lumea în prezent şi impactul acestora asupra României.

    Pe Facebook a circulat o glumiţă, cum că 2016 arată ca un film de Tarantino. La o privire de ansamblu, la nivel global, expresia nu mai are niciun iz glumeţ. Alianţe se rup, altele se leagă între superputeri. Atentate, acţiuni teroriste, atacuri sunt subiecte zilnice ale jurnalelor de ştiri. Pretenţii teritoriale învrăjbesc ţări din Marea Chinei, radicalii şi extremiştii găsesc noi adepţi. Întregul glob pare un butoi cu pulbere în jurul căruia gravitează numeroase flăcări.

    Pulp Fiction (Despre Brexit şi mişcările antisistem)

    Mişcările antisistem sunt în creştere, iar liderii politici văzuţi ca „alternative“ beneficiază de tot mai mult suport – de la Donald Trump sau Bernie Sanders în Statele Unite până la Marine Le Pen şi al său Front Naţional în Franţa, Lega Nord în Italia sau Syriza în Grecia; ieşirea surprinzătoare a Marii Britanii din Uniunea Europeană se încadrează perfect în această categorie.

    Care sunt însă cauzele care au dus la aceste sentimente antisistem? Ei bine, cea mai importantă pare a fi inegalitatea.

    „Brexitul este de departe cel mai virulent răspuns la această senzaţie de inegalitate“, comenta recent Michael Hartnett de la Bank of America. Iar această senzaţie se datorează faptului că revenirea economică de după criza din 2008 a fost una care a favorizat anumite segmente ale populaţiei, adaugă el. Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană reprezintă un eşec al politicii regionale şi ar putea reprezenta sfârşitul pentru Regatul Unit, remarcă şi Cristian Pîrvulescu, profesor universitar: „Contrar a ceea ce se spune, Uniunea Europeană şi-a dovedit viabilitatea. Pentru că se vede astăzi că singurul lucru care a ţinut în comun diferitele părţi ale Regatului Unit a fost Uniunea Europeană; nu ştim dacă Regatul Unit va mai exista în forma actuală, după acest referendum.“ Scoţia şi-ar putea declara independenţa, spune Pîrvulescu, un referendum în acest sens având, de această dată, sorţi de izbândă.

    Omul de rând ştie că nivelul său de trai a scăzut, costurile de zi cu zi au crescut, iar şansele unui job bun sunt tot mai mici. El aude că economia merge bine, dar vede o cu totul altă realitate – o diminuare a încrederii şi stagnare a economiei, crede şi Peter Schiff, analist al Euro Pacific Capital. Toate aceste frustrări alimentează practic sentimentele antisistem şi ajută partidele care marşează în această direcţie.

    „Brexitul are mai multe componente – dar câteva sunt fundamentale – legi venite de la Bruxelles pe care nu le înţeleg şi nu le acceptă şi mai ales o chestie nespusă, ideea de a fi conduşi de Franţa sau Germania – cum să accepte ei să fie conduşi de ţara pe care au învins-o în război sau de cea pe care au eliberat-o? Din nou istoria se repetă şi e vorba de cine pe cine“, spune Cătălin Olteanu, director general al firmei de logistică FM România. Chiar dacă nu înţelege neapărat contextul economic actual, omul de pe stradă înţelege că ceva nu este în regulă. Şi chiar dacă partidele antisistem nu câştigă neapărat alegerile, ele duc dezbaterea publică într-o anumită direcţie; în cele din urmă, acest lucru s-ar putea însă să fie benefic.

    Există, evident, mai mulţi factori care au dus la ridicarea acestor mişcări, majoritatea fiind rezultatul indirect al procesului de globalizare. Externalizarea locurilor de muncă, politicile privind refugiaţii şi chiar automatizarea anumitor procese (fapt ce duce la dispariţia unor locuri de muncă) sunt doar câteva exemple în acest sens. Unii analişti consideră însă că principala cauză ar fi politicile monetare adoptate de state, aşa cum este cazul Marii Britanii: „Votul din Anglia ilustrează perfect ineficacitatea politicilor implementate de principalele instituţii financiare ale lumii“, crede Peter Schiff. Relaxarea cantitativă adoptată de băncile centrale din Europa, Statele Unite sau Japonia a dus la creşterea inflaţiei, iar fenomenul în cauză i-a ajutat, aşa cum se întâmplă de obicei, pe acei câţiva care constituie aşa-numita pătură superioară a societăţii.

    Efectul a fost unul previzibil: în vreme ce bursele şi-au revenit iar acţiunile au crescut, oamenii de rând au suportat numeroase măsuri de austeritate; iar acest scurtcircuit a dat un nou suflu mişcărilor antisistem.

  • Summitul G20 din China: Preşedintele chinez Xi Jinping susţine că G20 ar trebui să devină un mecanism de reacţie la crizele globale. Barack Obama a vorbit despre acordul privind Siria: “E aproape de a fi finalizat”

    Statele G20 ar trebui să joace un rol mai proeminent în reacţia la crizele globale, îndemnând liderii acestor ţări să implice mai mult în modelarea politicilor internaţionale pe termen lung, a declarat preşedintele chinez Xi Jinping, potrivit site-ului agenţiei TASS.

    “Ţările G20 ar trebui să devină un mecanism de reacţie la crize în cadrul instituţiilor internaţionale de managment,” a declarat Xi Jinping, la Summitul G20 de la Hangzhou

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Declaraţie neaşteptată a unuia dintre cei mai puternici lideri europeni: “Graniţa este una dintre cele mai rele invenţii din istorie”

    În timpul unui discurs ţinut la Forumul European de la Alpbach, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a insistat asupra ideii că Europa trebuie să arate solidaritate în ceea ce priveşte problema refugiaţilor. El a descris ideea de graniţe dintre state ca fiind “una dintre cele mai rele invenţii din istorie”.

    Forumul este un eveniment care are loc în Austria, unde lideri de diferite naţionalităţi sunt invităţi să ţină discursuri pe teme actuale.

    Remarcile lui Juncker vin într-un moment delicat, în care opinia publică este mai mult împotriva politicilor de liberalizare a graniţelor, având în vedere recentele atacuri teroriste din Franţa, Belgia şi Germania.

    Un studiu efectuat recent de Pew Research Center arată că peste jumătate dintre europeni se tem că fluxul de refugiaţi va creşte riscurile unor noi atentate teroriste.

  • Declaraţie neaşteptată a unuia dintre cei mai puternici lideri europeni: “Graniţa este una dintre cele mai rele invenţii din istorie”

    În timpul unui discurs ţinut la Forumul European de la Alpbach, preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a insistat asupra ideii că Europa trebuie să arate solidaritate în ceea ce priveşte problema refugiaţilor. El a descris ideea de graniţe dintre state ca fiind “una dintre cele mai rele invenţii din istorie”.

    Forumul este un eveniment care are loc în Austria, unde lideri de diferite naţionalităţi sunt invităţi să ţină discursuri pe teme actuale.

    Remarcile lui Juncker vin într-un moment delicat, în care opinia publică este mai mult împotriva politicilor de liberalizare a graniţelor, având în vedere recentele atacuri teroriste din Franţa, Belgia şi Germania.

    Un studiu efectuat recent de Pew Research Center arată că peste jumătate dintre europeni se tem că fluxul de refugiaţi va creşte riscurile unor noi atentate teroriste.

  • Revoluţia tehnologică din organigramă: actualii CIO, viitorii CEO?

    Liderii din domeniul IT şi-au început cariera din pasiune, într-o perioadă în care în România apăreau primele PC-uri şi în care poveştile despre inteligenţa artificială ţineau mai degrabă de domeniul SF. Faptul că au trecut vremurile în care „băiatul de la IT venea să rezolve problema cu mailul a angajatului“ nu mai e o surpriză pentru nimeni. Cât de mari au ajuns în prezent responsabilităţile directorilor de IT din companii şi cum poate reprezenta această funcţie cea mai apropiată treaptă spre conducerea companiei?

    “Acronimul „CIO“, prescurtare de la „Career Is Over“ (Cariera la final – n.r.)“ – este o glumă veche din cercul IT-iştilor, ce s-a vehiculat prin presa internaţională la începutul anilor 2000. Aceasta se referea la faptul că persoana care deţine funcţia de chief information officer, un vârf al departamentelor  IT ale companiilor mari din toate domeniile, odată ce a bifat acest prag, se loveşte de un tavan de sticlă: poate să conducă domeniul IT, dar nu va ocupa niciodată un scaun la masa executivilor de top. Cele mai recente studii în domeniu au tendinţa nu doar de a contrazice această glumă, ci de a demonstra că liderii din domeniul IT au o influenţă din ce în ce mai mare în evoluţia businessurilor, indiferent de domeniul companiei din care fac parte. Această categorie de specialişti reuneşte deopotrivă CIO, chief security officers, directori IT, managing directori IT şi nu există o diferenţiere clară între aceste funcţii pe piaţa locală, responsabilităţile în domeniul IT variind în funcţie de companie pentru cei care conduc aceste departamente.

    Liderii IT fac acum parte din consiliile directoare ale acestor companii şi potrivit unor studii internaţionale, ajung să îi întreacă în ierarhie pe directorii de resurse umane; în unele cazuri chiar şi pe directorii financiari. La nivel global, în fiecare an în cadrul companiilor mari şi foarte mari peste 59% dintre bugetele IT au crescut în ultimii doi ani şi aproximativ 51% dintre acestea vor continua să crească; în acelaşi timp, doar 12% dintre bugetele IT sunt pe o pantă descendentă, conform studiului CxO 3000 Survey realizat de Pierre Audoin Consultants (PAC).

    Mai mulţi directori IT decât oricând în ultimul deceniu raportează direct către CEO (34 procente), cu 10% mai mult decât anul trecut, conform studiului „The Creative CIO“ realizat de Harvey Nash şi KPMG în 2016; concluziile studiului KPMG evidenţiază de asemenea faptul că priorităţile CIO sunt într-o continuă schimbare, scoţând în evidenţă că directorii executivi se concentrează mai mult pe proiecte IT ce aduc bani companiei (aproximativ două treimi) şi mai puţin pe proiecte care reduc costurile (37%). În realitate, unele dintre priorităţile tradiţionale ale directorilor IT au înregistrat o diminuare a  importanţei lor de-a lungul ultimilor patru ani.

    De exemplu, creşterea eficienţei operaţionale a scăzut cu 16%, iar asigurarea unei performanţe stabile a departamentului IT a scăzut cu 27% ca priorităţi pe agenda CIO. Potrivit studiului „The Creative CIO“, 57% dintre directorii IT care au fost chestionaţi au declarat că fac parte din comitetul de conducere al companiei unde lucrează, comparativ cu 51% câţi afirmau acelaşi lucru anul trecut, marcând astfel o creştere de 6%. Alţi factori incluşi în studiu se referă la schimbarea priorităţilor unui CIO, lucru reflectat în agenda lor zilnică. „Dacă în mod tradiţional conducerea companiilor cerea directorilor IT să livreze servicii de calitate care să ducă la reducerea costurilor operaţionale, în ultimii ani am observat o gamă largă de priorităţi noi precum automatizarea proceselor, gestionarea problemelor de reglementare şi îmbunătăţirea agilităţii în livrarea de proiecte“, explică Mihai Rada, director advisory services în cadrul KPMG. Rada observă cum aceste noi provocări contribuie la creşterea influenţei acestora la nivelul organizaţiilor, tendinţă pe care o observă şi pe piaţa din România.

  • Atac fără precedent a lui Donald Trump la adresa preşedintelui Barack Obama şi al lui Hillary Clinton

    Donald Trump, candidatul republican la alegerile prezidenţale americane, a declarat că preşedintele Barack Obama şi democrata Hillary Clinton au fondat reţeaua teroristă Stat Islamic (SI), relatează Politico.com.

    La un miting din Sunrise, Florida, Trump a atacat din nou politicile externe ale lui Obama şi ale lui Clinton, spunând că acestea au condus la crearea organizaţiei Stat Islamic.

    “El (n.r.Obama) este fondatorul SI. El este fondatorul SI, ok? El este fondatorul. El a fondat SI. Şi aş spune că co-fondatorul ar fi corupta de Hillary Clinton”.

    Aceste comentarii nu sunt primele în care Trump îl pune în legătură pe Obama cu SI. În iunie, el a distribuit pe Twitter un articol al publicaţiei Breitbart, în care era menţionat că “administraţia Obama a susţinut activ reţeaua Al-Qaida în Irak, gruparea teroristă care a devenit Stat Islamic“.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Uniunea Europeană mai primeşte o lovitură. Ce anunţ au făcut liderii din Polonia

    Uniunea Europeană mai primeşte o lovitură, la aproape două luni de la Brexit. Consilierul principal al preşedintelui Poloniei Andrzej Duda, Krzysztof Szczerski, a declarat că Polonia nu va fi de acord cu „imigrarea impusă”, relatează Euronews.

    În cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc în Varşovia, Szczerski a declarat: „Politicienii Platformei Civice (partid polonez), observând cum situaţiile dramatice dirijează politica din Uniunea Europenă pe care ei au susţinut-o, sunt ruşinaţi de ceea ce au afirmat şi au făcut… Dacă rezultatele alegerilor din Polonia ar fi fost diferite am avea şi aici aşa numitele cartiere islamiste”.

    Politica de imigrare a Poloniei este tot mai radicală. În momentul în care Consiliul Uniunii Europene a stabilit să distribuie pe bază de cote 160.000 de refugiaţi extracomunitari ajunşi în spaţiul UE, statul polonez a votat în favoarea sistemului. Mai târziu, premierul Poloniei, Beata Szydlo, a explicat că pericolul reprezentat de fluxul de imigranţi a fost „subestimat”.

    În contextul atentatelor de la Paris, Polonia a refuzat să mai accepte imigranţi în cadrul sistemului de cote obligatorii privind distribuirea refugiaţilor în Uniunea Europenă.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Convorbirea telefonică ce poate schimba istoria lumii aşa cum o ştim. România este vizată direct

    Încă de la 21.30 ora Turciei (23 ora locală), ministerul iranian de Externe a organizat ceea ce noi am numi o celulă de criză, ministrul Muhammad Javad Zarif primind personal toate notele diplomaţilor săi de la Ankara. Asta în contextual în care  Erdoğan, aşa cum a declarat, a fost informat despre puci abia în jurul orei 20, serviciile secrete nedorind să-l… deranjeze din vacanţă.  Fapt care a dat loc zvonurilor, lansate de la Tehran, cum că ruşii au fost cei care l-au avertizat primii pe Sultan despre ce i se pregăteşte.  

    Spre deosebire de mulţi alţi lideri mondiali, preşedintele  Hassan Ruhani şi-a declarat fără echivoc sprijinul pentru regimul Erdoğan, înainte ca soarta loviturii de stat să fie decisă.

    Află aici conţinutul convorbirii telefonice ce poate schimba istoria lumii. România este vizată direct