BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Radu Dumitrescu, Deloitte: România continuă să ofere investitorilor din regiune oportunităţi de preluare a unor businessuri locale pe care apoi le pot sprijini să crească

    Piaţa locală de private equity a evoluat într-un ritm susţinut în prima jumătate a acestui an şi a înregistrat mai multe tranzacţii notabile, printre care preluarea Netopia Group de către Innova Capital sau investiţia Value4Capital în Clarfon, spune Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanţă Financiară, Deloitte România.

    El apreciază că piaţa locală continuă să ofere investitorilor experimentaţi din regiune oportunităţi de preluare a unor businessuri locale pe care apoi le pot sprijini să crească, fie din punct de vedere geografic, fie prin dezvoltarea unor capabilităţi digitale ori prin definirea unui cadru care înglobează criterii de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG).

    Conform celui mai recent studiu Deloitte Central Europe Private Equity Confidence Survey, încrederea în evoluţia economiei începe să-şi revină după cele 12 luni de scădere care au urmat declanşării conflictului din Ucraina.

    Astfel, ponderea respondenţilor care anticipează o îmbunătăţire a climatului economic a crescut la 15%, de la doar 3% în decembrie 2022, şi, în acelaşi timp, proporţia celor care anticipează o deteriorare s-a redus la jumătate, de la 79% la sfârşitul anului 2022, la 43%.

    Cu toate că, vara trecută, nivelul încrederii a scăzut la fel de dramatic ca imediat după criză financiară globală, revenirea este mai lentă, cel mai probabil din cauza inflaţiei persistente şi a atitudinii moderate care vine odată cu experienţa, evidenţiază studiul.

    Această încredere alimentează optimismul firmelor de capital privat din Europa Centrală cu privire la activitatea de profil, peste un sfert (26%) dintre acestea anticipând că tranzacţiile vor creşte, mai mult decât dublu faţă de decembrie 2022. De asemenea, un aspect încurajator este că numărul celor care se aşteaptă la o scădere s-a redus la jumătate, de la peste două treimi la sfârşitul anului 2022 (69%), la o treime (34%).

    Participanţii la studiu sunt, de asemenea, încrezători că 2023 va fi un an bun pentru investiţii (77% dintre respondenţi), iar proporţia celor care se aşteaptă să se concentreze pe noi investiţii a crescut la 43% (faţă de 40% în decembrie 2022).

    Un alt semn al revenirii încrederii evidenţiat de studiu este reducerea proporţiei celor care se aşteaptă să se concentreze pe gestionarea portofoliului actual, care reprezintă de obicei o atitudine defensivă, specifică perioadelor dificile.

    În ceea ce priveşte vânzările, studiul arată un interes redus din partea firmelor de capital privat (15%), în timp ce apetitul pentru cumpărare rămâne mare (51%).

    Şi accesul la finanţare pare să se stabilizeze, 51% dintre firmele de private equity din Europa Centrală anticipând că acesta va rămâne la fel sau se va îmbunătăţi.

    “În contextul în care ratele dobânzilor afectează accesibilitatea creditelor bancare, finanţarea non-bancară devine mai răspândită în Europa Centrală. O intensificare a activităţii de profil va fi probabil susţinută în proporţie tot mai mare de fondurile de credit, o sursă de finanţare populară în SUA şi în Europa de Vest, în condiţiile în care 45% dintre respondenţi caută mai des creditori non-bancari pentru finanţarea achiziţiilor”, notează studiul.

    De asemenea, potrivit acestuia, 15% declară că acum au nevoie de mai mulţi creditori decât în trecut pentru a finanţa o tranzacţie, ceea ce poate indica faptul că apetitul creditorilor pentru tranzacţii de valoare mai mare este în scădere.

    O altă evoluţie notabilă în regiune este că împrumuturile tind să fie contractate mai mult în euro, chiar şi atunci când compania care urmează să fie preluată este situată într-o ţară cu altă monedă.

    Dimensiunile tranzacţiilor par să se stabilizeze, peste două treimi (66%) dintre firmele de capital privat anticipând că acestea vor rămâne la fel. Potrivit studiului, piaţa de private equity din Europa Centrală este în mod tradiţional de dimensiune medie, înregistrând numeroase tranzacţii mici şi doar ocazional tranzacţii mari, care de obicei atrag firme globale de private equity sau mai mulţi investitori cu abilităţi şi reţele complementare, mai ales în cazul tranzacţiilor transfrontaliere.

     

     


     

     

  • Guvernul vrea să crească impozitarea pentru investitori

    La scurt timp după ce a redus şi simplificat impozitarea câştigurilor din tranzacţii bursiere, Guvernul vrea să crească taxele, de la 1% la 3% pentru deţinerile de peste un an şi de la 3% la 5% pentru instrumentele deţinute mai puţin de un an, potrivit unui draft al OUG privind codul fiscal şi alte măsuri financiar-fiscale.

    Intenţia de modificare vine după ce de la începutul acestui an investitorii au beneficiat de impozitare cu reţinere la sursă, dar şi de impozite mai mici – de 1% şi 3% – aduse de Guvern pentru a face mai atractive investiţiile la bursă. Totodată, executivul intenţionează să majoreze şi impozitul de pe dividende, de la 8% la 10%, după ce anterior îl majorase de la 5%.

    “(8^1) Veniturile sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, determinate conform art. 94 şi 95, pentru transferuri/operaţiuni efectuate prin entităţile prevăzute la art. 96^1 alin. (1), se impun prin reţinere la sursă astfel: a) în cazul titlurilor de valoare: (i) prin aplicarea unei cote de 3% asupra fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii; (ii) prin aplicarea unei cote de 5% asupra fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile de la data dobândirii”, este o parte din proiectul de lege.

    Cotele de impozitare ar urma să se aplice la fel şi pentru operaţiunile cu instrumente financiare derivate, respectiv 3% pentru deţinerile de peste 365 de zile şi 5% pentru cele deţinute mai puţin de 365 de zile. „Pentru determinarea perioadei în care au fost deţinute se consideră că titlurile de valoare şi instrumentele financiare sunt înstrăinate/răscumpărate în aceeaşi ordine în care au fost dobândite, respectiv primul intrat – primul ieşit, pe fiecare simbol”, se arată în draft.

    Recent, Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF), Asociaţia Brokerilor din România, dar şi organizaţii patronale au solicitat Guvernului să menţină actualul sistem de impozitare, considerând că „o nouă modificare a Codului Fiscal nu va face decât să descurajeze investiţiile”.

     

  • Negocierea ideală este cea care nu există

    Eşti start-up şi vrei să iei o finanţare, dar nu ştii ce strategie de negociere să foloseşti? Ideal este să nu negociezi deloc, ci să fii pe aceeaşi lungime de undă cu investitorii astfel încât să nu fie nevoie să faci compromisuri, este sfatul pe care îl dă fondatorilor Sabin Gîlceavă, fondator al companiei de consultanţă Leverage Negotiation şi business angel cu un portofoliu ce cuprinde 13 start-up-uri tech până acum.

     

    Cea mai bună negociere este aceea care nu există. Eu aş recomanda pe cât posibil să nu se ajungă la negociere, pentru că negocierea de fapt presupune o recalibrare de poziţie – ajung să dau ceva ca să primesc ceva la schimb şi automat ajung să cedez ceva. Şi atunci aş spune că prima recomandare pe care aş face-o din punctul acesta de vedere ar fi ca start-up-urile să se vândă suficient de bine investitorilor încât să nu fie nevoie să recalibreze, de fapt, să facă această negociere.

    Dacă arată suficient de multă valoare investitorilor, ei vor fi mai puţin motivaţi să comenteze la condiţii, pentru că înţeleg fie cât de bine se mişcă echipa şi care este experienţa pe care o au, fie care este piaţa cărora ei se adresează, fie care este produsul şi cât de bine se potriveşte soluţia sau produsul pentru piaţa în care ei merg ş.a.m.d. Vindeţi-vă suficient de bine astfel încât să nu fie nevoie să negociaţi“, a spus Sabin Gîlceavă în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Sfatul Expertului. El are o experienţă de aproape 30 de ani pe zona consultanţă în vânzări şi negociere, ajutând până acum o serie de companii multinaţionale, dar şi antreprenori să-şi îmbunătăţească echipele şi strategiile de vânzări, ca şi tehnicile de negociere, inclusiv în cazul vânzării unui business.

    Cum se procedează însă dacă este nevoie de negociere în cazul a­tra­gerii unei finanţări?

    „Şi dacă totuşi trebuie să negocieze, depinde şi cu cine negociază pentru că este un mod de a negocia cu un business angel, de exemplu, şi un alt mod de a negocia cu un fond de tip venture capital, de exemplu. Libertatea de a negocia cu business angels este un pic mai mare – cred că poţi să-i convingi să mărească, de exemplu, suma minimă investită ca să poată să intre în «cap table». Este mai uşor să convingi un business angel decât un fond de venture capital. Ca metodă de lucru este similar, atât doar că start-up-urile trebuie să înţeleagă că un business angel nu are nevoie să primească un mandat din spate, adică, până la urmă, are mai multă flexibilitate. Dar dacă ajunge să negocieze cu un fond de venture capital, un start-up ar trebui să se uite care sunt condiţiile pe care le are acesta sau să se uite care sunt ceilalţi actori implicaţi. De fapt, ideea este ca în procesul acesta de decizie să propui nişte condiţii care să mulţumească mai multă lume care oferă acel mandat“, a explicat fondatorul Leverage Negotiation.

    În ceea ce priveşte strategia de negociere în cazul unui exit, el a subliniat faptul că nu există o „formulă magică” care se aplică în toate cazurile, pentru că fiecare business şi tranzacţie în sine are particularităţile ei, cel mai important pentru antreprenori fiind pregătirea de dinaintea începerii demersurilor pentru vânzarea afaceri.

    „În momentul în care vinzi, motivaţia pentru care vinzi poate să fie diferită. Poate să fie pentru că ai nevoie de bani, poate să fie pentru că te-ai săturat de ceea ce faci, etc., iar oricine care cumpără, cumpără pentru că vrea să crească. Nu o să investesc doar pentru că nu am ce să fac cu banii. Deci un start-up ar trebui să înţeleagă de fapt care este motivaţia pentru care cealaltă parte va investi acei bani, fie că vorbeşti de o serie A, de o rundă bridge, de o serie B, ş.a.m.d. Primul pas pe care ar trebui să-l fac ca start-up este de a înţelege nevoile celui care vrea să cumpere şi să pot să răspund cât mai bine la ele. Cu cât răspund mai bine la aceste nevoi, cu atât şansele tale de a negocia bine cresc.”

    Din experienţa sa de până acum, atât din rolul de consultant pe zona de vânzări şi negociere, cât şi din cel de business angel, Sabin Gîlceavă a observat că multe dintre start-up-urile locale de tehnologie au nevoie de strategii pentru a intra pe pieţele din străinătate.

    „Sunt start-up-uri care au dovedit că pot să facă treabă foarte bine aici şi atunci practic au nevoie să dovedească acelaşi lucru într-un alt mediu, care este diferit fie ca mod de lucru, fie ca cultură. Poate să fie o competiţie mai mare sau cumva ar trebui să înţelegi mai bine cultura respectivă. Este ca în negociere. Trebuie să nu aibă o poveste liniară, ci să fie suficient de deschis, să absoarbă semnalele pe care le primesc în negociere de la cealaltă parte, în cazul acesta de la piaţă sau de la ceilalţi jucători din piaţă, astfel încât să pivoteze uşor sau să se poată adapta foarte uşor la mesajele pe care le primesc din piaţă. Pentru că socoteala de acasă rareori se potriveşte cu cea din târg”, a punctat el, adăugând că până să ajungă să facă „fine tuning-ul” necesar, start-up-urile ar putea rămâne fără bani, deci este esenţial să fie deschişi, să aibă flexibilitate şi să se adapteze rapid dinamicii din pieţe străine vizate pentru extindere.

    „În Marea Britanie, în Polonia, Franţa ş.a.m.d., mediul este mult mai competitiv şi atunci aş spune că este bine că încep într-un mediu mai sigur, unde pot să-şi calibreze şi să facă <<fine tuning>> pe ceea ce fac, dar au nevoie să iasă mai puternic în momentul în care ies de pe piaţa din România.”

    Până în prezent, în calitate de business angel şi membru al asociaţieie TechAngels, Sabin Gîlceavă a investit în 13 start-up-uri de tehnologie, majoritatea de pe plan local, printre acestea numărându-se Vatis Tech, Procesio şi Sypher. Sumele investite până acum au variat între 5.000 euro şi 35.000 euro, odată cu finanţările el devenind şi consultant pe zona de vânzări şi negociere pentru start-up-urile respective.   

    Rubrica „Sfatul Expertului”

    Sabin Gîlceavă, fondator Leverage Negotiation

     

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Elvis Arteni, cofondator al MetaTags.

    Ce face? Dezvoltă o soluţie IoT pentru monitorizarea transporturilor mărfurilor de valoare mare.

    „Avem hardware-ul, echipamentul construit în prezent din module Arduino, însă în viitor vom migra pe un alt tip de infrastructură hardware. Apoi avem aplicaţia mobilă pentru rapoarte directe, pentru notificări push şi avertizări privind riscurile. Şi, de asemenea, avem şi platforma web. Dispozitivul l-am pus în diferite situaţii – ne-am apropiat de el, i-am adus o căldură externă, i-am provocat şocuri, astfel încât să demonstrăm că platforma primeşte datele şi generează alerte.”

    2. Aizi Ahmed, fondator şi CEO al AIDE

    Ce face? A dezvoltat o bibliotecă online ce foloseşte algoritmi de inteligenţă artificială şi care oferă utilizatorilor informaţii scrise, video şi audio din domeniul medical.

    „În două săptămâni vrem să deschidem o primă rundă de finanţare în valoare de 500.000 euro la o evaluare pre-money de 5 mil. euro, pentru a putea recruta ingineri şi a dezvolta în continuare produsul. De asemenea, căutăm să încheiem un contract de externalizare cu o companie care să ne ajute cu dezvoltarea software-ului şi suntem deja în discuţii cu câteva firme care să ne ajute să dezvoltăm produsul până în faza de proof of concept (POC). Apoi, în urma investiţiei vom putea să ne construim propria echipă şi să dezvoltăm totul in-house.“

    3. Cătălina Elena Popa, fondatoarea  NovaChess

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie mobilă destinată promovării şahului ca mod distractiv şi creativ de dezvoltare.

    „Pe 21 iulie, de ziua internaţională a şahului, o să lansăm platforma oficial, iar până la 1 septembrie vrem ca NovaChess să fie adaptată corespunzător pentru integrarea şi utilizarea în şcoli şi instituţii de învăţământ. Am luat decizia de a merge spre acest segment de utilizatori pentru că şahul urmează să fie introdus în curricula şcolară ca materie opţională, din această toamnă, în cadrul unui proiect pilot la care vor lua parte 50.000 de elevi. Ne dorim să integrăm platforma în 10% din instituţiile care fac parte din programul pilot, adică undeva la 20 de şcoli, ceea ce ar fi un început bun şi ne-am putea construi o bază de utilizatori.“

     

    Rubrica „Start-up Update”

    Adrian Ispas, fondator şi CEO Vatis Tech, tehnologie pentru recunoaştere vocală.

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să ridice o nouă rundă de investiţii anul acesta. Până în prezent Vatis Tech a luat finanţări în valoare totală de 850.000 de euro, la o evaluare de 4 milioane de euro.

    „Cel mai important pentru noi este să fim foarte aproape de break-even, ca să arătăm că nu doar putem să construim o tehnologie superbună, ci putem să construim şi un business sustenabil. Asta este ţinta până la final de an. Şi apoi, pe la începutul anului viitor, vrem să deschidem o altă rundă de finanţare, să atragem nou capital, în special cu focusul de a ataca mai tare pieţele europene. În momentul de faţă începem să le tatonăm, începem să experimentăm pe ele, să vedem care răspund cel mai bine. Iar până la final de an ar trebui să ştim care sunt cele una, două pieţe în care vrem să mergem foarte, foarte tare. Şi automat vom avea nevoie de extra capital ca să ne extindem acolo.“

    Dacă aveţi unproiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.
     

     

  • Reuşita pentru specialiştii în relaţia cu investitorii din piaţa de capital. De ce este importantă?

    Autor: Günay Duagi, Senior Managing Associate, KPMG Legal – Toncescu şi Asociaţii SPRL

    Piaţa de capital din România se află momentan într-o dezvoltare binevenită şi binemeritată. Sunt nenumărate motive pentru care piaţa de capital creşte într-un mod sustenabil, dar în cele de mai jos mă voi referi la cea mai recentă reusiţă.

    ARIR (Asociaţia Română pentru Relaţia cu Investitorii), promotorul conceptului de Relaţia cu Investitorii (IR), a anunţat că la iniţiativa sa şi cu sprijinul KPMG Legal – Toncescu şi Asociaţii SPRL, printr-o echipă formată din Günay Duagi – Senior Managing Associate şi Irina Stănică – Senior Managing Associate, cu susţinerea Autorităţii de Supraveghere Financiară şi a Bursei de Valori Bucureşti, s-a obţinut introducerea a două noi coduri în Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR), dedicate funcţiilor de Director Relaţia cu Investitorii (COR 121920) şi Specialist Relaţia cu Investitorii (COR 241272). Cele două coduri au devenit utilizabile inclusiv în platforma Revisal începând cu data de 10 aprilie 2023.

    Daniela Şerban, Preşedinte şi Co-fondator ARIR:

    „Includerea în Clasificarea Ocupaţiilor din România a funcţiilor de Specialist şi Director Relaţia cu Investitorii este un semn de evoluţie şi maturizare a pieţei de capital româneşti. Este o recunoaştere a eforturilor şi a rolului tot mai mare pe care companiile listate le acordă persoanelor care activează în acest domeniu, facilitând comunicarea dintre companiile listate la bursă şi investitori. Avem o reuşită importantă a ARIR în promovarea activităţii de Investor Relations în România şi în simplificarea angajării de personal în aceste funcţii specifice. Am avut o colaborare foarte bună cu toate instituţiile implicate în acest proces şi le mulţumim pentru sprijinul oferit comunităţii de IR.”

    Adrian Tănase, Director General, Bursa de Valori Bucureşti:

    „Cu certitudine, includerea, începând de anul acesta, în Clasificarea Ocupaţiilor din România a funcţiilor dedicate Relaţiei cu Investitorii va contribui şi mai mult la creşterea importanţei pe care companiile listate la bursă au început deja să o acorde relaţiei cu investitorii. Totodată, de acum înainte, angajaţii specializaţi în comunicarea cu investitorii vor avea o recunoaştere oficială a meseriei lor şi companiile listate îşi vor putea creşte vizibilitatea prin procesul de recrutare a acestor specialişti. Suntem încântaţi că, ARIR împreună cu toţi cei implicaţi în proces au reuşit să concretizeze această iniţiativă şi suntem convinşi că ea reprezintă un pas înainte spre modernizarea pieţei de capital locale.”

    Recunoaşterea la nivel legislativ a acestor două ocupaţii depăşeşte simpla indexare COR. Odată cu introducerea acestor ocupaţii, specialiştii în relaţia cu investitorii din piaţa de capital, vor putea să se dedice unei ocupaţii care a fost mult timp neglijată. Consider că, în primul rând, această realizare şi urmările ei vor duce la creşterea unui element intrinsec şi sine qua non oricărei pieţe, şi în special unei pieţe de tranzacţionare cu valori mobiliare. Acest element este încrederea.

    Specialiştii în relaţia cu investitorii sunt în prima linie atunci când vine vorba de încrederea investitorilor, deoarece aceştia sunt  responsabili cu transparenţa, cea mai bună armă pe care un emitent o poate folosi. Un emitent transparent va fi mai mult decât o societate care emite acţiuni şi plăteşte dividende,  devine un partener pe termen lung al investitorilor, fie ei instituţionali sau individuali.

    Societăţile listate au obligaţia de a face publice anumite informaţii privilegiate, reprezentând acele informaţii care nu au fost făcute publice şi care ar putea influenţa semnificativ preţul instrumentelor financiare în cauză.

    Deşi extrem de importantă prin implicaţiile şi consecinţele comerciale sau chiar penale ale nerespectării sale, publicarea informaţiilor privilegiate conform legislaţiei privind abuzul de piaţă este încă o zonă considerată complicată de mulţi emitenţi.

    Prin activităţile pe care le vor efectua specialiştii în relaţia cu investitorii, se pot depăşi anumite bariere actuale, prin publicarea unor informaţii adecvate, nelimitându-se strict doar la informaţiile cerute de legislaţie. Un astfel de specialist va putea analiza când informaţiile sunt privilegiate, sau când nu este în beneficiul emitentului să publice unele informaţii comerciale sensibile, în linie cu prevederile legale.

    Revenind la încrederea menţionată mai sus, consider că formarea unei bresle a acestor specialişti va impulsiona câştigarea încrederii pe trei paliere. Încrederea investitorilor în emitent va fi crescută, deoarece acesta va relaţiona mult mai bine, eficient şi profesionist cu acţionarii săi. Încrederea managementului emitentului se va mări pentru că va avea confortul unor specialişti care se ocupă de atribuţiile legale în linie cu practica pieţei, în domeniul relaţiei cu investitorii. Consider că şi încrederea autorităţilor va fi impulsionată în acest domeniu, pentru că emitenţii vor avea un personal calificat care să-i sprijine  în îndeplinirea obligaţiilor de raportare periodică şi ocazională.

    În ceea ce priveşte rolul acestor specialişti, în următoarele rânduri voiarăta care sunt atribuţiile acestora, aşa cum reies din cadrul legal actual.

    Consider că această funcţie este esenţială pentru ca o societate listată să poată gestiona în mod eficient raportările sale şi pentru a gestiona implicarea acţionarilor în privinţa acestor raportări. Asemenea raportări presupun o coordonare complexă între diversele divizii operaţionale din cadrul societăţii, precum cele juridice, contabile şi comerciale. Mai mult, având în vedere obligaţia publicării acestor rapoarte, este nevoie de o gestionare a relaţiei cu investitorii pentru a face faţă situaţiei în care investitorii solicită clarificări sau îşi exprimă îngrijorarea în privinţa activităţii societăţii. 

    Emitenţii ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată întocmesc, pun la dispoziţia publicului şi transmit rapoarte trimestriale, semestriale şi anuale. Aceste rapoarte conţin informaţiile minime prevăzute de reglementările menţionate, şi includ raportul financiar anual şi raportul consiliului de administraţie. 

    Gestionarea relaţiei cu investitorii devine importantă, în mod special, în cazul exercitării drepturilor acţionarilor, precum dreptul  de a solicita convocarea adunărilor acţionarilor sau de a introduce puncte pe ordinea de zi. Mai mult, legislaţia conţine dispoziţii speciale privind exercitarea anumitor drepturi ale acţionarilor în cadrul adunărilor generale ale societăţilor, precum conţinutul minim al convocatorului adunării generale, obligaţia ca înainte de data adunării generale societatea să pună la dispoziţia acţionarilor pe website-ul societăţii anumite informaţii minime disponibile cel puţin în limbile română şi engleză, şi dreptul acţionarilor de a participa la adunarea generală prin mijloace electronice (în anumite cazuri) sau să desemneze un reprezentant. 

    Mai mult, sunt diverse prevederi care stabilesc cerinţe specifice pentru a încuraja implicarea acţionarilor, în special pe termen lung. Respectivele cerinţe specifice se aplică în ceea ce priveşte identificarea acţionarilor, transmiterea de informaţii, facilitarea exercitării drepturilor acţionarilor, transparenţa investitorilor instituţionali, administratorilor de active şi consilierilor de vot, remuneraţia conducătorilor şi tranzacţiile cu părţi afiliate. 

    Codul de Operator de Piaţă al Bursei de Valori Bucureşti prevede, printre altele, că emitentul va transmite Bursei de Valori Bucureşti la începutul fiecărui an calendaristic, în termen de 30 de zile de la sfârşitul anului anterior, calendarul financiar care va conţine datele calendaristice sau perioadele de timp stabilite pentru, printre altele, întâlnirile cu presa, cu analiştii financiari, consultanţii de investiţii, intermediarii şi investitorii pentru prezentarea rezultatelor financiare, după caz.

    Mergând mai departe, conform Codului de Guvernanţă Corporativă al Bursei de Valori Bucureşti,  societăţile listate vor include o declaraţie de guvernanţă corporativă în raportul anual într-o secţiune distinctă, care va cuprinde o autoevaluare privind modul în care sunt îndeplinite prevederile codului. De asemenea, societatea trebuie să organizeze un serviciu de Relaţii cu Investitorii – indicându-se publicului larg persoana/persoanele responsabile sau unitatea organizatorică. Societatea trebuie să includă pe pagina sa de internet o secţiune dedicată Relaţiei cu Investitorii, în limbile română şi engleză, cu toate informaţiile relevante, de interes pentru investitori, şi va organiza cel puţin două şedinţe/teleconferinţe cu analiştii şi investitorii în fiecare an. 

    Având în vedere cele de mai sus, precum şi preconizatele dezvoltări viitoare în domeniul transparenţei şi raportării nefinanciare, care să cuprindă şi mai multe elemente legate de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG), rolul specialiştilor în relaţia cu investitorii devine cu atât mai important în cadrul organizaţiilor.

    În final, consider că, deşi este important ca piaţa de capital din România să-şi atingă potenţialul prin creşterea numărului emitenţilor, investitorilor şi lichidităţii, este esenţial ca această creştere să fie însoţită şi de o îmbunătăţire a relaţiei cu învestitorii, şi creşterea calităţii personalului specializat în piaţa de capital.

     

     

  • Fondul Proprietatea, cheltuieli totale estimate la 243 mil. lei cu vânzarea istorică la Hidroelectrica

    Listarea producătorului naţional de energie electrică Hidroelectrica, într-o ofertă de listare de peste 9 miliarde de lei (1,9 mld. euro) prin vânzarea pe bursă a pachetului de 19,94% pe care îl avea Fondul Proprietatea, ar fi costat aproximativ 243 mil. lei, potrivit unei notificări din partea BCR publicată la Bursa de Valori Bucureşti de Hidroelectrica. Suma finală a cheltuielilor totale ar putea însă să fie semnificativ diferită.

    „Cheltuielile totale maxime estimate suportate de Ofertant sunt 243 milioane RON. Această estimare depinde de mai mulţi factori, inclusiv externi (care nu sunt în controlul Ofertantului), iar suma finală a cheltuielilor totale va fi determinată după finalul perioadei de stabilizare şi poate fi semnificativ diferită, urmând a fi comunicată prin rapoartele periodice publicate de Ofertant”, scrie BCR în notificare.

    Banca menţionează că la data decontării ofertei, comisioanele de intermediere nu au fost reţinute din valoarea ofertei şi nici nu au fost achitate de Fondul Proprietatea. Acestea se vor factura şi achita ulterior în baza facturilor emise de către sindicatul de intermediere conform prevederilor contractuale.

    Sindicatul de intermediere a fost format din Citigroup Global Markets Europe, Erste Group Bank, Jefferies, Jefferies International Limited şi Morgan Stanley Europe în calitate de coordonatori globali comuni, Banca Comercială Română, Barclays Bank Ireland, BofA Securities Europe, UBS Europe, UniCredit Bank Milan Branch şi Wood & Company Financial Services în calitate de codeţinători ai registrului de subscrieri şi Auerbach Grayson, BRD, BT Capital Partners şi Swiss Capital în calitate de intermediari coordonatori.

    IPO-ul Hidroelectrica s-a desfăşurat în perioada 23 iulie 2023 – 4 iulie 2023, iar primele cinci zile au fost cu un discount de 3% pentru investitorii de retail. Aceştia au avut 15% din ofertă, dar şi li s-a transferat 5% din partea investitorilor instituţionali, care au rămas cu 80% din total. FP a vândut 89,7 milioane de acţiuni H2O, la un preţ de 100,88 de lei în primele cinci zile pentru micii investitori, respectiv un preţ de 104 lei pentru restul zilelor şi pentru investitorii instituţionali.

    Au existat 51.974 de ordine din partea cumpărătorilor, iar suma totală estimată a fi încasată de Fondul Proprietatea după plata tuturor cheltuielilor este de circa 9,04 mld. lei, incluzând opţiunea de supra-alocare. Procentul reprezentat din suma estimată a fi obţinută este de circa 97,4%.

     

  • Cine este Károly Borbély, preşedintele comitetului de strategie şi IPO al Hidroelectrica, cel care a lucrat îndeaproape cu investitorii şi brokerii pentru ca oferta de 1,9 mld. euro să aibă succes

    ♦ Pe profilul său de LinkedIn, Borbély, 47 de ani, menţionează că este finisher de Ironman, în Estonia, în 2021. Ironman este un triatlon triplu, adică implică trei probe cu distanţe de 3,8 kilometri la nataţie, 180 de kilometri la ciclism şi 42 de kilometri la alergare.

    Cea mai mare ofertă de vânzare de acţiuni din istoria României a ajuns la final, iar acţiunile Hidroelectrica (H2O) au fost subscrise în cele opt zile de 4,7 ori pe tranşa micilor investitori, acolo unde s-au strâns subscrieri de 6,25 mld. lei.

    Acţiunile au fost alocate investitorilor, banii din suprasubscriere s-au întors în conturile lor şi urmează ca pe 12 iulie producătorul de energie să fie admis la tranzacţionare la Bursa de Valori Bucureşti. Oferta s-a ridicat la circa 9,3 mld. lei (1,9 mld euro).

    „Este, probabil, cea mai mare IPO din UE în anul 2023! În numele consiliului de supraveghere al Hidroelectrica SA, felicitări maxime echipei de proiect IPO condusă de Bogdan Badea“, a scris pe contul său de LinkedIn după încheierea ofertei Károly Borbély, membru în consiliul de supraveghere şi preşedinte al comitetului de strategie şi IPO din cadrul Hidroelectrica.

    Comitetul de strategie şi IPO este un comitet permanent cu rol consultativ, independent faţă de structurile executive şi care raportează direct consiliului de supra­veghere. Acesta a întocmit analize şi a elaborat recomandări cu privire la strategia de privatizare a Hidroelectrica, precum şi în privinţa obiectivelor strategice şi a moda­lităţilor preconizate pentru atingerea lor.

    Din partea Hidroelectrica Borbély s-a asigurat că procesul de listare se desfăşoară în cele mai bune condiţii, fiind implicat în toate discuţiile cu investitorii şi conducerea pentru a asigura succesul IPO-ului de 9,3 mld. lei (1,9 mld. euro), record istoric pentru piaţa de capital locală. A lucrat îndreaproape şi pentru elaborarea direcţiei strategice cu care cea mai profitabilă companie din România a venit în faţa investitorilor.

    Născut în iulie 1976 la Hunedoara, Károly Borbély este licenţiat în management la Universitatea Babes Bolyai şi are studii în străinătate legate de guvernanţă corporativă (Universitatea Politehnică din Catalunya, 2020), guvernanţă corporativă şi relaţii cu investitorii (Bursa din Londra, 2015) şi afaceri în pieţele emergente (Harvard Business School, 2013).

    Pe profilul său de LinkedIn, Borbély menţionează că este finisher de Ironman, în Estonia, în 2021. Ironman este un triatlon triplu, adică implică trei probe cu distanţe de 3,8 kilometri la nataţie, 180 de kilometri la ciclism şi 42 de kilometri la alergare. Comparativ, triatlonul constă în 1,5 kilometri la înot, 40 de kilometri la bicicletă şi 10 kilometri de alergat.

    Károly Borbély este membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica din august 2017 şi preşedinte al Comitetului de Strategie şi IPO, în 2019 primind încă un mandat de patru ani. Acesta are experienţă în afaceri guvernamentale, afaceri corporative şi publice, management de proiecte IPO, dezvoltare de afaceri şi CSR.

    Din Consiliul de Supraveghere al celui mai mare producător de hidroenergie din regiune fac parte trei comitete. Károly Borbély este membru în Comitetul de Nominalizare şi Remunerare, membru în Comitetul de Audit şi preşedinte al Comitetului de Strategie şi IPO, alături de Silviu Răzvan Avram, George Marius Toniuc, Daniel Naftali şi Carmen Radu.

    În prezent, Károly Borbély ocupă funcţia de director pentru atragerea de investitori şi dezvoltare de afaceri b2b la Orange România Communications, pe care a preluat-o în octombrie 2021. A ocupat funcţia de director de relaţii publice la Telekom România Mobile în perioada august 2017-octombrie 2021, fiind anterior director strategie & afaceri corporative la Hidroelectrica (ianuarie 2015-august 2017).

    Borbély a mai deţinut funcţiile de secretar de stat în Departamentul Energiei (ianuarie 2014-decembrie 2014), Ministerul Economiei (martie 2010-mai 2012) şi funcţia de preşedinte, secretar de stat în perioada februarie 2005-decembrie 2007 în Autoritatea Naţională pentru Tineret.

    Alte funcţii pe care le-a ocupat sunt preşedinte CA la Oltchim pentru câteva luni (2012), director de dezvoltare a afacerilor la Energobit (iunie 2012-martie 2014) şi director de dezvoltare la ITDH, Agenţia de Investiţii şi Dezvoltare Comerţ Ungaria (martie 2003-februarie 2005).

    Prezent la ZF Power Summit 2023, din februarie, Károly Borbély a declarat că ferestrele pentru oferta şi listarea Hidroelectrica sunt în prima parte a lunii mai sau la jumătatea lunii iunie. A spus totodată că se bucură că după prima rundă de discuţii cu investitorii feedback-ul este extrem de pozitiv.

    „Când există discuţii, se schimbă legea, se discută în Parlament că vor să schimbe ceva, toată lumea sună de la New York până la Londra şi toată lumea întreabă ce înseamnă, care este impactul asupra companiei. Deci România este în vizorul investitorilor“, a spus el.

     

  • BREAKING A fost stabilit preţul final pentru vânzare de acţiuni Hidroelectrica

    Preţul final stabilit în oferta de listare a producătorului de energie electrică Hidroelectrica (H2O) este de 104 lei pe acţiune ceea ce înseamnă că evaluarea companiei se ridică la 47 miliarde de lei, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor publicate cu puţin timp în urmă pe site-ul BVB. Fondul Proprietatea a anunţat că a supraalocat şi că a vândut întreg pachetul de 20%, respective 89 de milioane de acţiuni.

    “Dintre acestea, 71.766.542 Acţiuni au fost alocate în Transa Investitorilor Instituţionali (reprezentând 80% din totalul Acţiunilor Oferite şi al Acţiunilor în legătură cu Opţiunea de Supra-Alocare) şi 17.941.635 Acţiuni au fost alocate Transei Investitorilor de Retail (reprezentând 20% din totalul Acţiunilor Oferite şi al Acţiunilor în legătură cu Optiuea de Supra-Alocare). Factorul de alocare pro-rata calculat pentru Transa de Retail în cadrul Ofertei este 0,3209762650”. Cu alte cuvinte la 100 de acţiuni subscrise un investitor primeşte 32 de acţiuni.

    Mai jos anunţul integral al Fondului Proprietatea:

    Franklin Templeton International Services S.À R.L. („FTIS”), în calitate de administrator de fond de investiţii alternative şi administrator unic al Fondul Proprietatea S.A („Fondul”/ „Fondul Proprietatea”), în continuarea anunţului de lansare publicat în data de 22 iunie 2023, doreşte să informeze piaţa şi investitorii Fondului privind acordul său de a vinde un număr de 78.007.110 acţiuni ordinare existente ale Hidroelectrica (“Acţiunile Oferite”), excluzând orice Opţiune de Supra-Alocare (aşa cum este definită mai jos), în oferta publică iniţială derulată de Fondul Proprietatea în legătură cu acţiunile deţinute în Hidroelectica (“Oferta Publică Iniţială” sau “Oferta”) .

    Preţul Final de Ofertă a fost stabilit la 104 RON per acţiune.

    Fondul a acordat Coordonatorilor Globali Comuni o optiune (“Optiunea de Supra-Alocare”) constand in 11.701.067 Actiuni, exercitabila in totalitate sau in parte intr-o perioada de 30 de zile calendaristice de la Admiterea la tranzactionare (definita mai jos), aceste actiuni fiind alocate in scopul Stabilizarii. In situatia in care Optiunea de Supra-Alocare este exercitata in intregime, numarul total al Actiunilor Oferite in cadrul Ofertei va creste la 89.708.177, reprezentant 19,94% din capitalul social al Hidroelectrica, respectiv intreaga participatie detinuta de catre Fond in Hidroelectrica.

    Dintre acestea, 71.766.542 Actiuni au fost alocate in Transa Investitorilor Institutionali (reprezentand 80% din totalul Actiunilor Oferite si al Actiunilor in legatura cu Optiunea de Supra-Alocare) si 17.941.635 Actiuni au fost alocate Transei Investitorilor de Retail (reprezentand 20% din totalul Actiunilor Oferite si al Actiunilor in legatura cu Optiuea de Supra-Alocare). Factorul de alocare pro rata calculat pentru Transa de Retail in cadrul Ofertei este 0,3209762650. Hidroelectrica nu va incasa niciun fel de venituri din vanzarea Actiunilor Oferite in cadrul Ofertei. Decontarea va avea loc in data de 10 iulie 2023.

    Admiterea şi începerea tranzacţionării pe Bursa de Valori Bucuresti (“BVB”) vor avea loc in data de 12 iulie 2023, sub simbolul „H2O” („Admiterea”). Imediat după Admitere, acţiunile Hidroelectrica vor fi incluse în indicele BET al BVB. Hidroelectrica şi Fondul sunt supuse unei interdicţii de înstrăinare a acţiunilor Hidroelectrica (in lb. engleza “Lock-up arrangement”) pentru o perioadă care a început pe 22 iunie 2023 şi se încheie după 180 zile de la data Admiterii, iar acţionarul majoritar al Hidroelectrica este supus unei interdicţii de înstrăinare a acţiunilor Hidroelectrica pentru o perioadă care a început pe 22 iunie 2023 şi se încheie după 12 luni de la data Admiterii, cu excepţia cazului în care se aplică anumite excepţii prevăzute în Prospect.

    In legătură cu Oferta, Erste Group Bank AG (acţionând în mod direct sau prin Banca Comercială Română S.A.) în calitate de agent de stabilizare (“Agentul de Stabilizare”) pe seama Citigroup Global Markets Europe AG („Managerul de Stabilizare”) poate (dar nu va avea nicio obligaţie în acest sens), în măsura permisă de lege, să supra-aloce Acţiuni Oferite sau să efectueze alte tranzacţii de stabilizare cu scopul de a menţine preţul de piaţă al Acţiunilor Oferite la un nivel mai ridicat decât cel care ar putea să prevaleze în condiţiile pieţei libere. Managerul de Stabilizare nu este obligat să încheie astfel de tranzacţii, iar asemenea tranzacţii pot avea loc pe Bursa de Valori Bucureşti şi pot fi realizate în orice moment după începerea tranzacţionării Acţiunilor Oferite pe Piaţa reglementată la vedere a Bursei de Valori Bucureşti şi se vor încheia la 30 de zile după.

    Cu toate acestea, nu va exista nicio obligaţie în sarcina Managerului de Stabilizare şi a agenţilor acestuia să efectueze tranzacţiile de stabilizare şi nu se dă nicio asigurare că asemenea tranzacţii de stabilizare vor avea loc. În niciun caz, nu se vor lua măsuri de stabilizare a preţului de piaţă al Acţiunilor Oferite la un preţ mai mare decât Preţul Final de Ofertă. Aceste tranzacţii de stabilizare, dacă sunt întreprinse, pot fi sistate în orice moment, fără o notificare prealabilă. Cu excepţia cerinţelor impuse de legi şi regulamente, nici Managerul de Stabilizare şi nici agenţii acestuia nu intenţionează să dezvăluie măsura în care orice supra-alocare şi/sau tranzacţie de stabilizare va fi întreprinsă în cadrul Ofertei. Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group Bank AG, Jefferies GMBH şi Morgan Stanley Europe SE sunt Coordonatori Globali Comuni ai Ofertei. Banca Comercială Română SA, Barclays Bank Ireland PLC, BofA Securities

    Europe SA, UBS Europe SE, UniCredit Bank AG şi Wood & Company Financial Services acţionează în calitate de Codeţinători ai Registrului de Subscrieri. Auerbach Grayson, BRD – Groupe Société Générale, S.S.I.F. BT Capital Partners S.A. şi S.S.I.F. Swiss Capital S.A. sunt Intermediari Coordonatori (împreună, “Intermediarii”). Rothschild & Co Equity Market Solutions Limited are calitatea de Consultant Financiar pentru Fondul Proprietatea, iar STJ Advisors este Consultant Financiar pentru Hidroelectrica în legătură cu Oferta. Alte rapoarte curente cu informaţii suplimentare vor fi publicate pe măsură ce şi când vor exista informaţii relevante.

     

     

  • Afacerea Hidroelectrica: Cât de “umflată” prin linii de credit este cea mai mare vânzare de acţiuni către public din istoria României? Câţi bani vor rămâne în piaţă din cei care nu prind acţiuni? Hidro va fi o acţiune pentru pensionari, pentru dividende, nu pentru o creştere spectaculoasă ca la crypto

    IPO-ul Hidroelectrica, adică oferta de vânzare de acţiuni către public – investitori de retail şi instituţionali, este deja un succes, chiar înainte de ultima zi de subscriere – marţi 4 iulie, pentru că acţiunile oferite au fost suprasubscrise.

    Spre exemplu, vineri, tranşa alocată investitorilor de retail, cu două zile înainte de închiderea ofertei, era suprasubscrisă în proporţie de 432%.

    Peste 50.000 de noi conturi au fost deschise la Bursă – vorba unui broker “am stat în fiecare zi până la ora 4 dimineaţa să deschidem conturi”. 50.000 de noi conturi înseamnă 30% din investitorii actuali de pe Bursă care au fost făcuţi în 30 de ani.

    De oferta de acţiuni Hidroelectrica a auzit aproape toată lumea şi fiecare s-a uitat prin economiile personale. Vorba unui şofer de Bolt într-o discutie cu un reporter ZF – Am pus şi eu 10.000 de euro la Hidroelectrica, din cei 70.000 de euro câştigaţi la pariuri.

    https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/cine-sunt-micii-investitori-care-pariaza-pe-listarea-hidroelectrica-21977736

     

    Întrebările la care încă nu există un răspuns, cel puţin public, sunt legate de:

    1. Cât de “umflată” este subscriere de pe retail de linii de finanţare de la bancă?

    Investitorii de retail au pus pe masă ordine de 5 miliarde de lei, adică o suprasubscriere de peste 4 ori. Cei mai experimentaţi investitori nu joacă neapărat cu toţi banii subscrişi. Mulţi au linii de credite deschise sau scrisori de garanţie de la bănci, garantate cu portofoliul lor de acţiuni şi cu acţiuni Hidroelectrica pe care să le cumpere.

    Cel mai mare ordin introdus a fost unul de 150 de milioane de lei, dar mă îndoiesc că au fost puşi cash 150 de milioane de lei. Fiind o ofertă suprasubscrisă, investitorii mai experimentaţi subscriu mai mult pentru ca la alocare să poată să primească acţiunile pe care ar fi vrut cu adevărat să le cumpere şi pentru care ar fi avut bani. Sunt bănci locale care acordă credite pentru oferta Hidroelectrica clienţilor lor, astfel încât aceştia să îşi maximizeze subscrierea, adică să ia cât mai multe acţiuni.

    Pentru cei care sunt mai puţin experimentaţi, care sunt noi în piaţă, jocul cu linii de credite de la bancă nu există. Aşa că vor lua mai puţine acţiuni decât ar fi vrut.

    În aceste condiţii, când piaţa este suprasubscrisă, întrebarea este cât din această cerere este reală şi cât este “umflată” de ordine prin linii de finanţare de la bancă, pentru a ajuta clienţii să cumpere numărul de acţiuni vizate.

    2. Cât de mare este şi cât de mare va fi subscrierea pentru investitorii instituţionali, acolo unde sunt cei mai mulţi bani?

    Dacă pe retail suprasubscrierea probabil că va depăşi 500%, la investitorii instituţionali părerile celor din piaţa de capital este că nu va depăşi 300%, într-o varianta super optimistă. Investitorii instituţionali au alocate 66 de milioane de acţiuni Hidroelectrica. La o suprasubscriere de 300%, asta ar însemna ordine înregistrate între 18,6 şi 22,1 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 3,7 – 4,4 miliarde de euro. Aceste sume sunt foarte mari pentru o ofertă de acţiuni din România. “Totusi nu suntem Middle East”, a menţionat un broker.

    Investitorii instituţionali sunt mai experimentaţi, mai raţionali şi nu se aruncă şi nu supralicitează mai mult decât ar putea duce, pentru că s-ar putea trezi că pot cumpăra acţiuni mai mult decât ar fi vrut. Iar în joc sunt sume mari, nu te poţi juca cu sute de milioane şi miliarde de euro cum se joaca investitorii de retail cu sute şi mii de lei.

    3. Cum este distribuită în funcţie de preţ subscrierea investitorilor instituţionali pentru că în funcţie de acest lucru se va stabili şi preţul ofertei?

    Dacă la investitorii de retail subscrierea este facută la preţul maxim al ofertei de 112 lei, investitorii instituţionali, atât cei români, cât şi cei străini, pot să subscrie sau cumpere acţiuni oriunde în intervalul 94-112 lei. Bineînteles că cele mai multe suprasubscrieri sunt făcute spre intervalul mimim al ofertei, iar pe masură ce preţul creşte cererea este mai redusă.

    Toată lumea este exuberantă urmărind cifrele subscrierilor de pe retail dar s-ar putea ca la preţul maxim oferta chiar să nu fie subscrisăîn totalitate de către investitorii instituţionali, mai ales că parametrii economici nu ar justifica, poate, un asemenea preţ.

    În funcţie de cum au subscris investitorii instituţionali se va stabili preţul ofertei.

    4. Ce se va întâmpla cu banii din retail dar şi de la investitorii instituţionali care nu au prins acţiuni, vor pleca înapoi în conturile bancare sau vor rămâne în piaţă?

    Evoluţia actiunilor Hidroelectrica în momentul listării la Bursă va depinde de ce se întamplă cu banii care au rămas pe dinafară, respectiv banii care nu au prins acţiuni. Dacă aceşti bani vor fi folosiţi pentru a cumpăra acţiuni Hidroelectrica din piaţă, la preţuri mai mari, atunci preţul acţiunii va creşte. Sunt investitori instituţionali care urmăresc indicele BVB şi atunci mai trebuie să cumpere acţiuni, având in vedere ca Hidroelectrica va intra în indicele BET, cu cea mai mare pondere, de 25%.

    Dacă există un interes atât de mare, iar oferta nu este „umflată” prin suprasubscriere, adică există o cerere reală, atunci ar trebui să vedem o creştere a preţului acţiunilor.

    În piaţă există o aşteptare foarte mare, în special din zona de retail, de la oferta Hidroelectrica. Dar mulţi din cei care devin investitori la Bursă pentru prima dată, nu stiu ce însemană suprasubscriere, alocarea acţiunilor şi faptul că apoi s-ar putea să se trezească că nu au cumpărat acţiuni de caţi bani au avut şi vor începe să pună întrebări. Când vor vedea că preţul la care pot să cumpere restul de acţiuni este mai mare decât cel din ofertă, adică să ia acţiuni din piaţă, vor deveni foarte nervoşi şi se vor gândi la conspiraţii, la faptul că sunt unii care au cumpărat mai multe acţiuni la preţul din ofertă şi apoi le vând lor aceste acţiuni la preţuri mai mari. Sa nu fie preţuri mult prea mari.

    Alocarea acţiunilor se face de către coordonatorii globali ai ofertei – Citi, Erste, Jefferies, Morgan Stanley – care au propriile criterii de alocare în funcţie de lista lor de clienţi. Pe segmentul instituţional, unii cumpărători pot să primească mai multe acţiuni sau mai puţine, în funcţie de cât de prieten este cu brokerul global.

    În momentul în care acţiunea intră la tranzacţionare la Bursă, evoluţia va fi determinată de cerere şi de ofertă, de evenimetele din viaţa companiei, care pot fi negative sau pozitive, de ce se întâmplă la nivel global, de evoluţia preţului energiei, de reglementările guvernului şi ANRE, de iniţiativele legislative, sunt multi factori care determină evoluţia preţului. Dacă se întamplă ceva la nivel global iar un fond de investiţii străin primeşte ordin să vândă deţinerile de pe pieţele emergente, nici nu contează dacă este pe profit sau pierdere pe Hidroelectrica.

    Hidroelectrica va deveni cea mai mare companie de pe Bursă, va avea cel mai mare free float, va influenţa evoluţia indicelui bursier, aşa că va fi în prim planul evenimentelor.

    Pentru investitorii de retail, decizia de investiţie este mai mult legată de ceea ce au auzit şi mai puţin de analiza unor date economice.

    Mulţi cred că dacă pui banii la Hidroelectrica te îmbogăţeşti ca la pariuri sau ca la crypto. Şi nu este aşa.

    Hidroelectrica este o acţiune de pensionari, nu ştiu dacă poate să îşi dubleze valoarea într-un an, sau doi, sau trei. Pe structura actuală este o acţiune care va da dividende între 6-8%, conform calculelor ZF, nu este o acţiune de creştere spectaculoasă, ca în IT.

    Este o acţiune pentru Pilonul II de Pensii, acolo unde au pensia 8 milioane de români. Foarte puţină lume ştie că 3,75% din salariul lor brut se duce într-unul din cele 7 fonduri Pilon II, administrate privat.

    În funcţie de evoluţia preţului şi de alocările primite în IPO, cei 7 administratori de Pilon II vor mai cumpăra sau nu acţiuni Hidroelectrica de pe piaţă. Sunt mulţi investitori care ar vrea să se descarce de Pilonul II de Pensii dacă preţul creşte iar Pilonul II de Pensii intră la cumpărare.

    Cel puţin în urmatoarele două săptămâni toţi ochii vor fi pe oferta Hidroelectrica, în special ochii investitorilor străini, mai ales că va fi cel mai mare IPO din acest an din Europa, cel putin până acum.

    În momentul în care o companie încearcă să iasă pe piaţa bursieră sau un vânzător, cum este cazul Fondului Proprietatea, cel mai mult contează cum este piaţa bursieră internatională în acel moment. Hidroelectrica pare sa aibă o piaţa bună.

    Vom vedea pe 12 iulie, când este prevazută listarea la Bursă, cât de reale sunt ordinele de cumpărare puse de investitori, cât de mare este interesul pentru Hidroelectrica şi câti bani vor ramâne în piaţă din cei suprasubscrişi.

     

  • Cine sunt românii care cu ideea lor de afacere au atras atenţia unora dintre cei mai mari investitori din lume în domeniul lor

    Ideea unei echipe de români de a crea o platformă prin care să conecteze mai multe exchange-uri de criptomonede şi să automatizeze plasamentele în acest tip de active a atras atenţia unuia dintre cele mai mari acceleratoare de start-up-uri tech din lume  ̵  Techstars din SUA  ̵  şi a unui fond de investiţii din Italia. Ce i-a atras pe investitori la proiectul gândit în România şi de ce a fost considerată ideea lor una cu potenţial?

    Programul de accelerare a început în ianuarie şi s-a terminat în aprilie şi ne-a ajutat din foarte multe perspective. Programul a avut loc în SUA şi aşa am început să vedem şi piaţa de investiţii din afara României, ceea ce ne-a ajutat foarte mult. Ne-a ajutat atât din punctul de vedere al înţelegerii pieţei, al întâlnirii de mentori foarte bine pregătiţi în zona de crypto, de Web3 şi în zona de start-up-uri în general. Am intrat în contact cu alţi fondatori care sunt la fel de energici şi îşi doresc să-şi atingă obiectivele.

    E o lume şi e de fapt o experienţă pe care o recomand oricărui antreprenor la început de drum. Şi din fericire, această experienţă nu ne-a ajutat doar cu «knowledge», dar ne-a ajutat şi cu o investiţie în primul rând din partea lor şi ne-au ajutat să aducem şi un al doilea partener, un al doilea fond de investiţii alături de noi. Aşadar în momentul ăsta suntem susţinuţi de Techstars şi de o bancă din Italia, Banca Sella. Este o bancă foarte inovativă, o bancă care are deja o divizie de capital markets, dar are şi o diviziie de fond de investiţii. Au investit în noi prin această divizie de fond de investiţii“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Alin Breabăn, cofondator, Vestinda.

    Pornit încă din 2020, proiectul Vestinda a început să prindă contur în ultimul an, până acum start-up-ul finanţându-se din surse proprii. Acum, însă, echipa Vestinda, care dezvoltă o platformă de management al investiţiilor automatizate, a reuşit să atragă în total o primă finanţare în valoare de 300.000 dolari. O parte din această sumă a venit ca investiţie a Techstars, organizaţia americană fiind unul dintre cei mai mari investitori în etapa pre-seed a start-up-urilor de tehnologie, finanţând până în prezent în peste 3.500 de companii aflat la început de drum, iar o altă parte a fost obţinută de la banca italiană Sella prin fondul său de investiţii dedicat. În total, start-up-ul vizează însă să atragă 600.000 de dolari, discutând în continuare tot cu investitori din străinătate pentru a obţine şi restul banilor necesari. „De o lună şi jumătate am deschis activ discuţiile cu investitorii, în special cu cei din afara ţării, investitori din toată lumea. Acum pornim următoarele discuţii şi vrem să închidem runda cât mai repede.“

    Majoritatea conversaţiilor sunt cu fonduri de investiţii din Europa, SUA şi chiar şi Asia. În România am început să discutăm doar cu câţiva business angels şi asta pentru că runda noastră este o rândă de pre-seed. Este o rundă în care nu vrem doar bani. Deja avem bani să stăm liniştiţi şi să construim încă 14 luni de acum înainte.” Platforma Vestinda le oferă utilizatorilor care vor să intre în lumea investiţiilor financiare sau a celor care sunt deja investitori cu experienţă posibilitatea de a-şi automatiza investiţiile şi de a-şi gestiona tot portofoliul de active dintr-un singur loc. Start-up-ul a pornit anul trecut pe zona de criptomonede, însă treptat va adăuga şi active tradiţionale. „Facem puţină curăţenie în zona asta de comunităţi de trading, vrem să ajutăm oamenii la început de drum şi să le dăm un conţinut «curated», adică ales de echipa Vestinda, avem analiştii care lucrează în piaţă şi în platformă, oamenii la început de drum care pot să îşi găsească un partner de trading sau o comunitate de la care să înveţe. Ei au acces şi la această platformă în regim SaaS, în care pot să construiască sau să testeze strategii de trading fără niciun fel de cunoştinţe de limbaje de programare sau fără să fie foarte tehnici”, a explicat Alin Breabăn cum funcţionează platforma Vestinda. Momentan, aceasta este integrată cu exchange-uri şi platforme de criptomonede, însă echipa lucrează şi la dezvoltarea şi integrarea altor tipuri de platforme pentru investiţii. „Ne dorim ca până la finalul anului să avem deja primii brokeri integraţi. E foarte posibil că în mai puţin de patru luni să avem o parte din brokeri şi anume în zona de backtesting. Adică cineva va putea să creeze strategii şi să le şi testeze în baza unor date anterioare pe active tradiţionale.” În prezent, platforma Vestinda are peste 3.000 de utilizatori, o parte fiind şi plătitori, start-up-ul ajungând în prezent la venituri recurente anuale de 10.000 dolari.„De la începutul anului şi până acum avem o creştere de 150% în numărul de conturi create. Numai în ultima lună am dublat numărul de utilizatori activi şi creşte foarte bine şi numărul de utilizatori care plătesc”, a precizat el. Investiţia totală de 600.000 de dolari vizată în prezent va fi alocată pentru atingerea obiectivelor start-up-ului pentru jumătatea sau sfârşitul anului viitor, când echipa îşi doreşte să atragă o rundă de finanţare de tip seed. „Vrem să ajungem la venituri recurente de 30.000 de dolari pe lună şi la circa 30.000-40.000 de utilizatori”, a subliniat cofondatorul Vestinda.  

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Bogdan Almaşi, Assetto

    Ce face? Dezvoltă o platformă de investiţii alternative în imobiliare

    „Assetto este o platformă de investiţii alternative, care îşi propune să vină cu o nouă abordare în ceea ce priveşte felul în care putem să investim în real estate. Folosind tehnologia, am reuşit să construim un model de business care va face disponibile active imobiliare care până acum erau doar un vis pentru un om normal: de exemplu, un mall, o clădire de birouri, un parc logistic. Prin utilizarea tehnologiei, pe platforma Assetto vei putea să investeşti sume începând cu 100 de euro în asemenea active imobiliare care vor avea potenţial foarte bun în ceea ce priveşte randamentul pe care îl vor genera. Randament care se va distribui către investitorii noştri lunar sau trimestrial în funcţie de imobilul de care vom vorbi.”

    2. Vlad Ghiţă, Instant.ro

    Ce face? A dezvoltat o platformă AI pentru intermedierea vânzărilor de maşini rulate

    „Proiectul a demarat în ianuarie 2022, dar eu pot să zic că am avut acest gând cu mult timp înainte, când locuiam şi lucram în Statele Unite, pentru divizia de maşini autonome a Google, care se numeşte Waymo. Acolo am văzut cu adevărat impactul şi această revoluţie AI, în sensul că inteligenţa artificială a putut să contribuie la dezvoltarea unui prototip de maşină care se conduce singură – masina autonomă, fără şofer. Atunci când m-am întors în România, în 2020, chiar înainte de pandemie, m-am gândit că aş vrea să aduc această viziune şi în ţara noastră. Şi astfel, platforma Instant.ro a fost dezvoltată din experienţa pe care am avut-o acolo şi din dorinţa de a contribui, de a aducem plus de valoare societăţii, oamenilor care doresc să-şi vândă şi să cumpere maşini, cât mai uşor.“

    Rubrica „Start-up Update”

     

    Alin Breabăn, cofondator şi CEO al Vestinda – platformă de management al investiţiilor automatizate

    Ce e nou? Start-up-ul local a fost acceptat şi a parcurs anul acesta programul de accelerare american Techstars – unul dintre cele mai mari acceleratoare pentru start-up-uri tech din lume, reuşind să atragă astfel şi o primă finanţare cumulată în valoare de 300.000 dolari.

     

    Rubrica „Investor Watch”

    Mălin Ştefănescu, preşedintele TechAngels – cea mai mare asociaţie de investitor de tip business angel din România, cu focus pe start-up-uri tech

    Pulsul investiţiilor locale în start-up-uri de tehnologie

    „Tendinţa de creştere cred că va continua şi cred că pe măsură ce vor exista, şi n-au de ce să nu existe, în continuare succese şi start-up-uri care să meargă bine, din ce în ce mai mulţi oameni vor fi inte­resaţi să pună un capital de risc acolo, parte evident din ce capitaluri dispun pentru a in­vesti în start-up-uri.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot. Până acum s-au difuzat peste 700 de ediţii ale ZF IT Generation.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Cine sunt micii investitori care pariază pe listarea Hidroelectrica? Şofer de Bolt: Am băgat şi eu 10.000 de euro la Hidroelectrica, din cei 70.000 de euro câştigaţi la Superbet

    Listarea Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a atras atenţia oamenilor de rând care, în mod normal, nu „joacă” la bursă, şi asta în condiţiile în care astăzi dobânzile oferite de bănci pentru depozitele în lei (6-7%) nu acoperă inflaţia care, deşi în scădere, e în continuare la un nivel record, de 10,6% în mai 2023. Spre comparaţie, la depozitele în euro, cele mai bune dobânzi bancare din piaţă variază între 2,5 şi 3,5%, fiind astfel de 3-4 ori mai mici decât inflaţia.

    „Vorbiţi de Hidroelectrica?”, mă întreabă şoferul de Bolt când aude o discuţie despre acronimul pe care compania îl foloseşte la listarea la BVB (H2O).

    „Am investit şi eu 10.000. Da, de euro, din cei 70.000 de euro câştigaţi facil la Superbet (cel mai mare operator de pariuri sportive din România – n.red.). De fap, întâi a jucat soţia, şi apoi şi eu. Am jucat uşor, sume mici, dar acum gata. Am avut noroc şi am decis ca o parte din bani să meargă la Hidroelectrica”, a adăugat el exact la finalul cursei şi când deja acceptase o alta (fapt ce nu mi-a oferit ocazia de a dezbate mai pe larg subiectul).

    Şoferul de Bolt de astăzi este doar unul dintre micii investitori care şi-au îndreptat atenţia către cel mai mare IPO de până acum de la Bucureşti.

    A cincea zi de ofertă de listare a producătorului de energie electrică Hidroelectrica (simbol bursier H2O) la Bursa de Valori Bucureşti a adus din partea micilor investitori o subscriere a tranşei dedicată lor în proporţie de 216,2%, adică o suprasubscriere de 116,2%, arată datele agregate de Ziarul Financiar valabile joi, 29 iunie, la ora 12:20.

    Astfel, investitorii de retail au introdus în sistemele brokerilor ordine de achiziţie pentru 25,3 milioane de acţiuni, ceea ce la un preţ de subscriere maxim de 112 lei, la care au introdus ordinele, înseamnă o valoare de aproximativ 2,84 mld. lei (570 mil. euro), conform calculelor ZF.

    Ţinând cont că oferta e suprascrisă deja şi că se încheie pe 4 iulie, rămâne de văzut câte acţiuni va primi fiecare investitor. La listarea Romgaz în 2013 un investitor a primit 7 acţiuni la 100 subscrise, la Transgaz au fost, la Digi 5, pe când la Electrica 33 de acţiuni, iar la Nuclearelectrica 17.