BusinessMagazin

Tag: Interviu

  • Următoarea ţară care ar putea ieşi din UE: ”E o închisoare imensă. Marea Britanie ne-a arătat cum să scăpăm”

    În cadrul unui interviu cu Nigel Farage, fostul lider al partidului britanic UKIP, Le Pen a afirmat că Marea Britanie a descoperit ”cheile închisorii” reprezentate de Uniunea Europeană.

    ”Ni s-a spus că nu este posibil să părăseşti Uniunea Europeană, iar Marea Britanie tocmai a demonstrat că atunci când oamenii îşi doresc asta putem stabili condiţiile pentru ieşirea din UE. Aşa că vă mulţumesc că ne-aţi arătat o cale de ieşire din această închisoare imensă”, a spus Le Pen lui Nigel Farage.

    În timpul interviului ce a fost difuzat de postul de radio LBC, Le Pen a afirmat că a avut un ”sentiment de uşurare” în urma votului în favoarea Brexitului.

    Ea a insistat de asemenea că imigranţii britanici ce locuiesc în Franţa nu vor fi ”nedreptăţiţi”, dar a adăugat că cetăţenii francezi vor avea prioritate în domeniul muncii.

    În cadrul interviului, Le Pen a lăsat să se întrevadă perspectiva unui acord bilateral între Marea Britanie şi Franţa.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Schimbare importantă pe piaţa locurilor de muncă. La ce vor renunţa companiile

    Friedman spune că în cadrul acestor discuţii se crează condiţiile propice pentru ca oamenii să mintă, pentru că aceasta este singura cale de a obţine slujba pentru care au aplicat. 
     
    De pildă, este evident că aceia care admit că nu deţin competenţele necesare nu vor primi job-ul. Singura opţiune este să purtăm o discuţie în jurul cozii, pentru a crea o impresie falsă.
     
    Dar chiar şi în cazul în care un candidat dă doar răspunsuri 100% oneste, există semne de întrebare legate de competenţa şi imparţialitatea celor sau celui care îi face evaluarea. Şi asta, spune Friedman, se datorează felului în care funcţionează creierul nostru. De pildă:
    Oamenii care arată bine primesc, de regulă, evaluări mai bune decât ceilalţi. 
     
    Oamenii care sunt înalţi primesc, adesea, evaluări mai bune decât cei scunzi, mai cu seamă în cazul bărbaţilor. Unele studii corelează chiar mărimea salariului cu înălţimea.
     
    Oamenii cu un anumit timbru vocal sunt consideraţi ca fiind mai de încredere, mai integri.Pentru a evita astfel de situaţii, în care interviurile nu sunt cea mai bună soluţie pentru a recruta oameni noi, Friedman propune o soluţie pe care o numeşte Audiţii pentru slujbă. Aşa cum muzicienii, interpreţii şi actorii sunt aleşi pentru anumite roluri, la fel ar trebui să se întâmple şi în cazul companiilor, argumentează psihologul. De pildă, în cazul unui reprezentant de vânzări, ar fi folositoare o perioadă de câteva ore în care să poată fi evaluat cu privire la calităţile sale.
     
    În cazul designerilor de web, şi aceştia pot primi probe practice.În orice caz, prima impresie va fi legată de felul în care se comportă la muncă, nu de felul în care răspunde la întrebări.
     

  • Opinie Rareş Măcinică, MBA managing director Lagermax AED România: Şefu’, în 5 minute rezolvăm

    Când întrebi un angajat în cât timp va face ceva şi el îţi răspunde: „Şefu’, în 5 minute se rezolvă”, deja ştii că asta înseamnă cel puţin câteva ore… sau zile…

    „Unde este domnul director?” Răspunsul vine instant: „Este într-o întâlnire”. Asta înseamnă că nu are niciun chef să vorbească.

    „Trimite-ne oferta pe email, la office@…, şi o trimit eu mai departe către departamentul de achiziţii”, spune secretara. Asta înseamnă că se duce direct în trash.

    „Asta e politica firmei” e un statement excelent, acoperă aproape toate situaţiile posibile.

    „Aţi fost foarte OK la interviu, apreciem skill-urile dvs., ne-aţi impresionat până la lacrimi, însă cu regret trebuie să va informăm că aţi fost respins.” Nimeni nu îl regretă în vreun fel. În realitate, asta se poate traduce că ai fost jenant, te-ai comportat execrabil şi, cu bucurie, va informăm că CV-ul dvs. va fi pe blacklist în următorii cinci ani.

    „Nu mai insistaţi, o să vă contactăm noi zilele viitoare.” Aşa sună de multe ori un răspuns când vrei să ştii ce ai făcut totuşi la un interviu. Sfat: nu te va contacta nimeni. Niciodată.

    „SMS: Scuze, întârzii 5 minute (asta înseamnă cel puţin 20), este trafic.” Ce folositor e traficul ăsta uneori! Când întârziem acasă din cauza lui, îl înjurăm.

    Paradoxal, nesinceritatea reuşeşte să facă pe toată lumea fericită, la final răsuflăm cu toţii uşuraţi. Secretul este să găseşti argumentul cu cea mai bună acoperire în contextul respectiv.

    Un exemplu de la noi din industrie: sună cel cu camionul că este la 50 km de locul de descărcare, dar are o problemă tehnică (dar nu are), noi transmitem mai departe clientului această informaţie. Clientului îi este şi lui mai comod să păstreze scuza şi transmite mai departe… şi tot aşa până la capătul lanţului. Cu toţii înţelegem că este un neadevăr, dar cu toţii „aruncăm” vina pe o chestie total impersonală, dificil de verificat şi ne asigurăm zona de confort că, nu-i aşa?, o problema tehnică putem avea cu toţii la un moment dat…

    Trimitem de multe ori forecasturi „umflate”, conştienţi că nu o să le atingem, dar ne este mai uşor să dăm explicaţii după, decât să înfruntăm realitatea înainte.

    Manipulăm cifre şi rapoarte astfel încât să „pară” un rezultat frumos. Toţi ştim cum stau lucrurile, dar ne prefacem că totul este minunat şi că peste tot este armonie…

    Ne ascundem după stereotipuri, clişee şi ne autoamăgim, alungând violent glasul conştiinţei care vrea să ne aducă la realitate şi sinceritate. Ne amăgim de multe ori cu aparenţe, construim realităţi imaginare, posibil pe baza temerii că imaginea de „sine” (a noastră, a companiei) va putea fi afectată.

    Este ca atunci când vorbeşti cu iubita la telefon şi la finalul fiecărei conversaţii îi spui: „Te iubesc, pa!”. Este „sec”, protocolar, politicos, lipsit în totalitate de orice urmă de iubire sau măcar sentimente.

    De câte ori, după ce am închis telefonul cu un client, zâmbind, cu o voce calmă, amabilă, serviabilă, l-am trântit de toţi pereţii?

    De câte ori i-am spus soţiei sau iubitei, „îmi este dor de tine” fără să ne fie, doar pentru că celălalt ar dori să audă asta, i-ar face plăcere, se simte bine?

    De multe ori ştie şi receptorul că este manipulat, dar, tacit, acceptă de teamă ca nu cumva să fie el vinovat sau că pur şi simplu aşa este mai convenabil; oricum nu cercetează nimeni, de ce aş riscă să îmi afectez imaginea?

    Cred că nivelul la care a ajuns astăzi pseudocomunicarea în business „îmbrăcată” în forme fără fond, nesinceră, aparentă, lipsită de adevăr, cu intenţii ascunse, a ajuns să fie universal.

    Mascăm adevărul într-un limbaj camuflat, deghizăm realitatea în aparenţe înşelătoare. Creăm structuri de limbaj codate în reprezentări false.

    Ce se întâmplă când cuvintele nu corespund cu sentimentele, gândurile, realitatea?

    Păi limbajul reflectă structurile gândirii, are un puternic rol social şi este în directă legătură cu dezvoltarea personalităţii. Când spunem una, dar gândim altceva, cred că ne transformăm pe noi în personalităţi deviante. A fi de dimineaţă până seară un actor, interpretând diverse situaţii de comunicare în funcţie de context, este exact cum în timpul unei piese de teatru ai schimba la fiecate minut scaunul în funcţie de cel mai bun unghi de vizualizare. Oboseşti! Şi mai e un efect: parcă dispare acea legătură de umanitate care se prinde în mod natural între oameni. Parcă modul acesta de a comunica ne facem să ne urâm mai mult, să fim mai anxioşi, încordaţi…

    Sau lucrurile se pot înrăutăţi când suntem noi înşine, sinceri cu noi, sinceri cu ceilalţi?

    Să avem oare o dată curajul ca pentru o zi să spunem ce gândim?

    „Bună ziua, domnule director, astăzi am ceva pe suflet şi nu pot să zâmbesc.” Oare nu ne-ar face mai empatici? „Dar ce s-a întâmplat, vino să povestim”, nu ne-ar umaniza, nu am fi mai buni unii cu alţii dacă am ne-am spune supărările, criticile, tristeţile, supărările şi nu le-am disimula în false protocoale de limbaj?…

    Sau să lăsăm trasă „perdeaua” asta albă, călcată perfect, frumos mirositoare şi să ne autoamăgim că aparenţele reprezintă, de fapt, adevărata comunicare?

     

  • Tudor Chirilă, atac dur la adresa lui Cioloş: A făcut greşeli grave. Vezi cum a reacţionat Cioloş

    „Pentru ca noi nu stim sa lucram in echipa, traim in continuare cu iluzia conducatorului unic salvator in jurul caruia se grupeaza niste baieti pe care ii tine in mana.

    Lucrurile bune facute de guvernul tehnocrat, de exemplu incercarea de reformare a managementului spitalelor, concursurile pentru directorii de scoli, primele anulate de PSD, nu sunt meritul exclusiv al lui Dacian Ciolos, transformat acum in figura mesianica dupa ce, dupa parerea mea, a facut niste greseli grave.Si bunele si relele se concentreaza pe personalitatea lui Ciolos care, pana la urma, este un birocrat, un politician. Doar ca partea de politician nu vrea sa si-o asume. Pacat.”, spune Chirilă, într-un interviu, conform b1.ro

    Interesant este gestul fostului premier Dacian Cioloş, care a distribuit interviul dat de Chirilă. ”Recomand acest interviu. Titlul pe care eu l-aş pune este : Când vom şti să renunţăm la un Vodă, la liderul mesianic şi să facem echipă pentru România.”, a scris fostul premier.

  • Tudor Chirilă, atac dur la adresa lui Cioloş: A făcut greşeli grave. Vezi cum a reacţionat Cioloş

    „Pentru ca noi nu stim sa lucram in echipa, traim in continuare cu iluzia conducatorului unic salvator in jurul caruia se grupeaza niste baieti pe care ii tine in mana.

    Lucrurile bune facute de guvernul tehnocrat, de exemplu incercarea de reformare a managementului spitalelor, concursurile pentru directorii de scoli, primele anulate de PSD, nu sunt meritul exclusiv al lui Dacian Ciolos, transformat acum in figura mesianica dupa ce, dupa parerea mea, a facut niste greseli grave.Si bunele si relele se concentreaza pe personalitatea lui Ciolos care, pana la urma, este un birocrat, un politician. Doar ca partea de politician nu vrea sa si-o asume. Pacat.”, spune Chirilă, într-un interviu, conform b1.ro

    Interesant este gestul fostului premier Dacian Cioloş, care a distribuit interviul dat de Chirilă. ”Recomand acest interviu. Titlul pe care eu l-aş pune este : Când vom şti să renunţăm la un Vodă, la liderul mesianic şi să facem echipă pentru România.”, a scris fostul premier.

  • Papa Francisc vrea menţinerea practicii CELIBATULUI preoţilor, dar este favorabil unor EXCEPŢII

    Lipsa preoţilor este o problemă în multe ţări, a declarat şeful Bisericii Catolice într-un interviu acordat publicaţiei germane Die Zeit.

    “Criza vocaţiei preoţiei este o problemă, una enormă, iar Biserica trebuie să o rezolve. În context, se discută mereu despre celibatul la alegere al preoţilor, mai ales pe fondul lipsei clericilor. Dar celibatul voluntar nu este o soluţie”, a afirmat Papa Francisc.

    Problema lipsei vocaţiei preoţeşti nu se rezolvă prin căsătorie, a subliniat Papa Francisc. “Dumnezeu ne îndeamnă să ne rugăm. Acesta este lucrul care lipseşte, rugăciunea. Lipsesc şi activităţile prin care tinerii sunt îndrumaţi. Avem o muncă dificilă, dar necesară, pentru că tinerii au nevoie de ea”, a subliniat Papa Francisc, potrivit publicaţiilor Die Zeit şi La Stampa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Candidaţii care dezvăluie la interviul de angajare salariul de la jobul anterior au şanse minime de creştere

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.

    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 

    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • Ţara care-ţi plăteşte o vacanţă cu o singură condiţie. Ce trebuie să faci

    Industria IT din oraşul Wellington căută experţi IT din toată lumea şi autorităţile sunt pregătite să le plătească vacanţele celor care se dovedesc că merită. Programul prin care acest lucru este posibil se numeşte Locksee Wellington şi este un parteneriat dintre Wellington Regional Economic Development Agency (WREDA) şi Workhere New Zealand, care le va plăti celor 100 de candidaţi zborurile, dar şi cazarea (3 nopţi).

    Candidaţii vor trebui să vină la interviuri de angajare cu companiile IT din WEllington, dar şi să participe la întâlniri şi trasee turistice prin oraş, apoi companiile le vor face o ofertă de angajare celor mai buni candidaţi.

    Cei care doresc să aplice trebuie să o facă până 20 martie, iar călătoria şi interviurile vor avea loc în perioada 8-11 mai. 

  • Ţara care-ţi plăteşte o vacanţă cu o singură condiţie. Ce trebuie să faci

    Industria IT din oraşul Wellington căută experţi IT din toată lumea şi autorităţile sunt pregătite să le plătească vacanţele celor care se dovedesc că merită. Programul prin care acest lucru este posibil se numeşte Locksee Wellington şi este un parteneriat dintre Wellington Regional Economic Development Agency (WREDA) şi Workhere New Zealand, care le va plăti celor 100 de candidaţi zborurile, dar şi cazarea (3 nopţi).

    Candidaţii vor trebui să vină la interviuri de angajare cu companiile IT din WEllington, dar şi să participe la întâlniri şi trasee turistice prin oraş, apoi companiile le vor face o ofertă de angajare celor mai buni candidaţi.

    Cei care doresc să aplice trebuie să o facă până 20 martie, iar călătoria şi interviurile vor avea loc în perioada 8-11 mai. 

  • Cele mai grele întrebări de la interviurile de angajare

    Cu toate acestea, cele mai mari probleme vor fi, de obicei, legate de răspunsurile la întrebările angajatorilor. Iată câteva dintre cele mai grele astfel de întrebări.

    Ce lucru din CV-ul tău este mai apropiat de fals decât de adevăr?

    Cum să răspunzi: Dacă răspunsul tău e “nimic”, atunci vei părea prea defensiv. Cel mai corect este să spui că toţi încearcă să arate cele mai bune lucruri pe CV, iar apoi să schimbi cursul conversaţiei către realizările tale.

    Cum te-ar descrie inamicul tău?

    Cum să răspunzi: Trebuie în primul rând să insişti pe ideea că nu eşti genul de persoană care să aibă inamici, dar accepţi rivalitatea cu un alt individ. Un exemplu bun este sportul, acolo unde “un inamic” te poate împinge spre rezultate mai bune.

    Cum te descurci atunci când ai o zi proastă?

    Cum să răspunzi: Aici ai o ocazie bună de a oferi câteva detalii despre viaţa ta personală, despre hobby-urile tale, iar aceste lucruri ar trebui să te pună într-o lumină favorabilă.

    Eşti un om plăcut?

    Cum să răspunzi: Evită răspunsuri simple, precum “da” sau “nu”. Gândeşte-te la personalitatea ta şi la tipul de companie la care vrei să te angajezi, iar apoi oferă un răspuns mai detaliat.