BusinessMagazin

Tag: infrastructura

  • Ponta: Voi urmări personal proiectele convenite cu China, evaluate moderat-pesimist la 5 miliarde de euro

     Şeful Executivului a făcut aceaste declaraţii pe Aeroportul Henri Coanda, la scurt timp după ce l-a condus la scara avionului pe premierul Chinei, Li Keqiang.

    “Vreau să asigur că toate memorandumurile semnate între România şi China, referitoare la investiţii în energie, investiţii în infrastructură, investiţii în IT, vor fi urmărite de către mine personal, de către fiecare ministru, viceprim-ministru, iar în luna ianuarie vom face parte a şedinţei de Guvern dedicate exact paşilor făcuţi pentru implementarea acestor proiecte importante. Este vorba despre proiecte care adunate depăşesc 5 miliarde de euro, e o sumă, să zic, moderat-pesimistă. Încerc să fiu extrem de moderat, înţelegând că de la semnarea documentelor, de la intenţiile foarte clare, până la realizarea proiectelor este necesară o întreagă serie de paşi şi de elemente concrete”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum am ajuns campionii Europei la creştere economică

    Prin comparaţie, economia zonei euro a crescut cu 0,1%, iar faţă de aceeaşi perioadă din 2012 a scăzut cu 0,4%.

    În primele două trimestre, creşterea PIB a fost de 1,5%, respectiv 0,5%. Pe primele nouă luni, PIB a crescut cu 2,7%, peste aşteptările pieţei şi ale creditorilor externi (în jur de 2,2% pentru tot anul 2013, cifră care a servit şi drept bază de calcul pentru bugetul pe 2014).

    “Activitatea în T3 a fost cel mai probabil susţinută de recolta agricolă foarte bună a anului, însă măsura acestei contribuţii a unei recolte aproape la nivel record va fi cunoscută doar la 4 decembrie, când vor fi difuzate statistici detaliate. Ca atare, cifrele de acum trebuie tratate cu un optimism rezervat”, arată Vlad Muscalu, economist-şef al ING Bank România.

    Dincolo de agricultură însă, performanţa economică a anului 2013 a avut ca motor principal exporturile. Pe primele nouă luni, exporturile au crescut cu 8,4% la valori exprimate în lei (8,8% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 0,7% în lei (0,3% în euro). În septembrie, exporturile au crescut cu 15,2% la valori exprimate în lei (16,1% exprimate în euro) faţă de aceeaşi lună din 2012, iar importurile au avansat cu 3,3% la valori exprimate în lei (4,2% în euro). Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport (42,0% la export şi 34,6% la import), relevă INSSE.

    Performanţa din intervalul iulie-septembrie a venit la pachet cu o uşoară majorare a inflaţiei, care în octombrie a fost de 0,3%, cea mai mare din ultimele opt luni, în timp ce rata anuală a rămas neschimbată la 1,9% – o dovadă, în opinia analiştilor BCR, că dezinflaţia susţinută de recolta abundentă a anului ar putea fi ameninţată în următoarele luni. Noua prognoză de inflaţie a BCR este 2% pentru decembrie. “Recent anunţatele majorări ale accizelor pentru combustibili şi tutun şi introducerea unei noi accize de 7 eurocenţi/litru pentru benzină, în ianuarie 2014, va pune presiune pe inflaţia anului care vine. În absenţa acestor măsuri fiscale, inflaţia ar fi scăzut până la 1% în ianuarie-februarie 2014”, estimează Eugen Şinca, economist al BCR.

    |n privin]a sus]inerii economiei cu bani publici, proiectul de buget pentru 2014, care urmează să intre în dezbaterea Parlamentului, prevede creşterea cheltuielilor totale cu 3,41%, la 119 mld. lei, şi a veniturilor cu 4,8%, la 101 mld. lei. Cele mai importante lucrări de infrastructură prevăzute pentru anul viitor sunt 9 proiecte de autostrăzi, reabilitări de căi ferate, reabilitarea părţii sudice a litoralului, proiectul de lasere de la Turnu-Măgurele, consolidarea Teatrului Naţional şi liniile de metrou Drumul Taberei şi Otopeni.

    Mai mulţi bani decât anul acesta vor primi Ministerul Dezvoltării, MApN, Munca, Agricultura, Educaţia, Transporturile, în timp ce bugetul CNAS va fi mai mic cu 0,14%. ANI, SIE, SPP, STS, CSM vor primi alocări mai mici, iar SRI, CCR şi Preşedinţia vor primi alocări mai mari. În 2014, România va contribui la bugetul UE cu 1,58 mld. euro şi va primi de la UE 8,6 mld. euro.

     

  • Investitori: Impozitul pe construcţii speciale va afecta şi plătitorul direct şi consumatorul final

     “FIC atrage atenţia asupra efectelor negative generate de unele măsuri fiscale anunţate de oficialii Ministerului Finaţelor Publice în ceea ce priveşte introducerea unui impozit asupra construcţiilor speciale din sectoarele energie, telecomunicaţii, utilităţi, transport şi infrastructură, dar şi din restul sectoarelor care deţin astfel de construcţii speciale. Suntem îngrijoraţi în special deoarece nu am fost consultaţi şi deoarece nu a fost prezentatată o analiză de impact a consecinţelor acestui impozit, care va afecta nu numai plătitorul direct, dar se va răsfrange indirect, prin preţ, şi asupra consumatorului final al produselor industriilor menţionate”, se arată într-un comunicat al FIC.

    Membrii Consiliului semnalează că lipsa de consultare în ceea ce priveşte adoptarea unor noi taxe va conduce în mod cert la menţinerea opiniei conform căreia mediul fiscal românesc este dominat de o lipsă acută de predictibilitate atât de necesară proceselor de planificare investiţională pe termen mediu şi lung, generând mai departe o reconsiderare a poziţiei pe piaţa autohtonă din partea investitorilor, în sensul redirecţionării investiţiilor prezente şi viitoare în jurisdicţii care oferă o anumită stabilitate fiscală, cel puţin pe termen scurt şi mediu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sansa să nu mai stăm la coadă la ghişeele instituţiilor publice

    Prin intermediul operatorilor privaţi de G-Cloud, care operează infrastructura de cloud guvernamental adăugând funcţionalităţi specifice de tip SaaS (Software as a Service), modelul propus de cele două companii susţine instituţiile publice în optimizarea costurilor şi creşterea eficienţei operaţionale, aducând beneficii concrete în relaţia cu cetăţenii şi, implicit, cu întreaga societate. Aceste optimizări se obţin prin mutarea investiţiei iniţiale către sectorul privat, prin modelul de cost de tip abonament, prin eliminarea dependenţei de factorul uman şi prin asigurarea unui cost redus.

    Cloud-ul guvernamental reprezintă un concept deja funcţional în alte ţări, cum ar fi Marea Britanie (sub numele de G-Cloud), oferind servicii publice de calitate şi mult mai uşor accesibile cetăţenilor. Ymens şi NEC aduc pe piaţa românească tehnologia şi expertiza necesare pentru a oferi soluţii inovatoare de cloud sectorului public.

    ”Crearea unei pieţe integrate şi unitare de cloud guvernamental presupune apariţia unor operatori privaţi care să gestioneze accesul la soluţii cloud şi care să opereze într-un mod performant infrastructura instituţiilor publice. Prin colaborarea cu NEC, Ymens îşi propune să faciliteze accesul şi utilizarea soluţiilor IT integrate la nivel naţional, în cloud, cu investiţii minime de la bugetul de stat”, declară Bogdan Balaci, CEO Ymens.

    Cloud-ul guvernamental dedicat României poate fi construit pe trei piloni principali:

    –           accesul online – punctul de întâlnire dintre instituţiile publice şi beneficiarii serviciilor oferite de statul român;

    –           integrarea – include serviciile specifice ale instituţiilor regionale şi procesele comune ale acestora, de la contabilitate şi până la managementul infrastructurii;

    –           interoperabilitatea – înlesnirea schimbului de date şi servicii între instituţiile publice, chiar dacă acestea folosesc soluţii diferite de cloud.

    “Noul rol al operatorului privat de G-Cloud devine esenţial în cadrul ecosistemului de cloud guvernamental. Acesta va asigura şi va garanta gestionarea serviciilor de cloud oferite cetăţenilor prin intermediul instituţiilor publice precum şi un SLA integrat al tuturor acestor servicii. Pentru implementarea acestui model este necesar să lucrăm împreună cu autorităţile din România pentru elaborarea de politici publice care să definească întregul cadru în care poate fi implementată tehnologia cloud, precum şi cerinţele specifice pentru operatorii privaţi de G-Cloud”, spune Nicolae Varvara, vice-preşedinte NEC Europe:

    Pentru implementarea acestui concept în România, devine astfel necesară elaborarea unei scheme de certificare pentru furnizorii de servicii cloud agreaţi pentru sectorul public, precum şi a cadrului legislativ adecvat.

    Crearea unei pieţe de cloud guvernamental are potenţialul de a creşte nivelul de tehnologizare din sectorul public, acoperind nevoile IT la nivelul administraţiei centrale şi locale, printr-o abordare alternativă la soluţiile tradiţionale utilizate în prezent. Conform lui Nicolae Varvara,“administraţia publică ar deveni astfel o instituţie mai transparentă şi un furnizor eficient de servicii IT către cetăţeni. 

    Soluţiile de cloud guvernamental nu necesită investiţii în sisteme IT de către autorităţi. Consumul de resurse se face în baza unui abonament lunar, iar responsabilitatea administrării şi mentenanţei infrastructurii revine operatorului privat de cloud. Astfel, cheltuielile sunt predictibile şi dispar problemele legate de lipsa personalului specializat din instituţiile publice.

    Cloud-ul guvernamental însemnă acces facil la informaţii pentru cetăţeni, reducerea erorilor din dosare, interacţiune simplificată între utilizatori şi instituţiile publice şi diminuarea considerabilă a deplasărilor dese şi a timpului petrecut la ghişee.

    “Crearea unui cadru de lucru pentru deschiderea pieţei de servicii publice pentru operatorii privaţi de cloud guvernamental devine esenţială într-o eră guvernată de tehnologii mobile care simplifică viaţa cetăţenilor”, a declarat Bogdan Balaci.

     

  • România trebuie să se conecteze la Uniunea Europeană prin autostrăzi, altfel va fi lăsată în urmă

     “În ceea ce priveşte procesul de integrare în Uniunea Europeană, suntem parte a Uniunii Europene, dar dacă ne uităm la infrastructură, suntem în afara ei. Noi şi Bulgaria suntem singurele ţări care nu suntem legate cu autostradă la Uniunea Europeană. De aceea, terminarea autostrăzii Transilvania, coridorul IV pan-european sunt prioritare”, a declarat joi Marcel Heroiu, specialist în dezvoltarea socială în cadrul grupului Banca Mondială pentru Europa şi Asia Centrală, la o conferinţă pe tema dezvoltării regionale organizată la Arenele BNR.

    El a arătat că Bulgaria şi-a construit deja autostrada, care se leagă de Serbia, iar România este ocolită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România trebuie să se conecteze la Uniunea Europeană prin autostrăzi, altfel va fi lăsată în urmă

     “În ceea ce priveşte procesul de integrare în Uniunea Europeană, suntem parte a Uniunii Europene, dar dacă ne uităm la infrastructură, suntem în afara ei. Noi şi Bulgaria suntem singurele ţări care nu suntem legate cu autostradă la Uniunea Europeană. De aceea, terminarea autostrăzii Transilvania, coridorul IV pan-european sunt prioritare”, a declarat joi Marcel Heroiu, specialist în dezvoltarea socială în cadrul grupului Banca Mondială pentru Europa şi Asia Centrală, la o conferinţă pe tema dezvoltării regionale organizată la Arenele BNR.

    El a arătat că Bulgaria şi-a construit deja autostrada, care se leagă de Serbia, iar România este ocolită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Strabag estimează scăderea afacerilor

    “Proiectele mari au fost finalizate, iar pe piaţă sunt acum doar investiţii de dimensiuni mici. Anul acesta vom termina în România cu o cifră de afaceri mai redusă decât am avut anul trecut. Când am intrat pe piaţa românească strategia era să participăm doar la proiecte mari, însă acum ne implicăm în orice proiect. De asemenea, am ieşit şi în afara Bucureştiului şi cu alte proiecte, în afara celor de infrastructură”, a declarat Johann Polzl, managing director sub division SEE East Strabag.

    Grupul austriac Strabag a încheiat primul semestru cu venituri de 137,6 milioane de euro pe plan local, în scădere cu 2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit informaţiilor din raportul financiar al companiei.

  • Băncile private din Elveţia ar putea fi nevoite să concedieze 7.000 de angajaţi

     Asociaţia băncilor din Elveţia, SBA, a avertizat că pierderea unui număr mare de locuri de muncă pe plan local este inevitabilă dacă directiva pieţelor de instrumente financiare va fi adoptată, potrivit Financial Times.

    Directiva ar obliga băncile elveţiene să înfiinţeze sucursale sau subsidiare în statele UE pentru a deservi clienţii în regim onshore.

    Directorul pentru afaceri europene al SBA, Stefan Hoffmann, a declarat că băncile mari se vor putea adapta noilor reguli, însă instituţiile mici şi mijlocii nu dispun de resursele financiare pentru a deschide sucursale şi subsidiare în UE.

    Băncile private elveţiene administrează active de 1.000 miliarde franci elveţieni (peste 800 miliarde euro) deţinute de clienţi din UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta, despre proiectul Roşia Montană: Vom încerca să ne apărăm în faţa instanţelor internaţionale pentru a nu plăti despăgubiri

     Declaraţiile premierului despre proiectul Roşia Montană:

    – Vom încerca să ne apărăm în faţa instanţelor internaţionale pentru a nu plăti aceste despăgubiri

    – În măsura în care proiectul nu se face, ecologizarea ne va costa 150 mililoane euro.

    – Duranţa licenţei e de 20 de ani. Titularul plăteşte statului o redevenţă de 2%, renegociat la 6%.

    – Referitor la proiectul de lege trimis Parlamentului: licenţa de exploatare emisă în 1999 de Guvernul României are gradul de secretizare “CONFIDENŢIAL”. Consider, şi-mi asum asta, că anumite aspecte de interes public pot să le fac publice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premierul Victor Ponta şi Şova fac declaraţii la ora 13:00

     Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri seară, că are informaţii de la serviciile secrete că cei mai mulţi contestatari ai Proiectului Roşia Montană sunt de bună credinţă, dar totodată sunt şi activişti în spatele cărora stau interese străine care urmăresc blocarea unor proiecte economice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro