Tag: ieftin

  • Ultimul producător de berete din Franţa se luptă pentru supravieţuire

     Laulhere a devenit recent ultimul producător francez de berete, după ce a cumpărat, săptămâna trecută, singura companie rivală, Blancq-Olibet, înfiinţată în urmă cu aproape 200 de ani, transmite Bloomberg.

    Bereta, unul dintre simbolurile tradiţionale ale Franţei, riscă să devină un produs exclusiv de import, subliniind problemele de competitivitate ale economiei franceze, care au contribuit la stagnarea economică din ultimii ani şi la creşterea şomajului la cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani.

    Laulhere s-a alăturat curentului pentru promovarea produselor “Fabricat în Franţa” (Made in France), pe măsură ce beretele de import acaparează o cotă tot mai mare dintr-o piaţă în scădere. Pe site-ul Laulhere tronează sloganul “Pentru noi, «Made in France» înseamnă încă ceva”.

    “Există berete, şi apoi există berete”, subliniază Mark Saunders, director de vânzări la Laulhere şi irlandez care trăieşte în Franţa de mai bine de 20 de ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa autohtonă, locul unde ajung cele mai ieftine anvelope din Europa

    În ultimii trei ani s-a observat o inversare a proporţiilor în vânzarea de anvelope, potrivit reprezentanţilor anvelopex.ro. Astfel, dacă acum trei ani, 70 % din vanzarile companiei erau reprezentate de branduri premium, in 2013 aceasta proportie s-a inversat, marea majoritate a vanzarilor fiind efectuata pe brandurile de buget, respectiv anvelopele chinezesti si europene.

    Acest fapt se explica prin caderea pietei auto, avand in vedere ca in 2013 vanzarile de automobile noi s-au situat la nivelul din anul 1997, conform statisticilor oficiale, si pe de alta parte din cauza îmbătrânirii parcului auto prin creşterea înmatriculărilor de maşini second hand cu o vechime mai mare de şapte ani.

    Aceasta  tendinta se va mentine si pe parcursul anului 2014, potrivit estim’rilor anvelopex.ro. Singurul segment care a inregistrat o crestere constanta in ultimii trei ani a fost reprezentat de anvelopele all season, explicatia fiind ca acestea se pot folosi atat pe timp de vara cat si pe timp de iarna. Datorita legislatiei in vigoare, acest tip de anvelope se incadreaza in reglementarile referitoare la obligativitatea echiparii autoturismelor cu anvelope care sa prezinte marcajul M + S.

    În România s-au vândut astfel anul trecut sub 1,9 milioane de anvelope, faţă de 2,7 mil. unităţi în 2012, potrivit unei estimări realizate de Ziarul Financiar.Vânzările de anvelope, ca şi cele de combustibili, pot fi considerate un barometru al economiei unei ţări deoarece indică rulajul automobilelor şi camioanelor.

  • Livrările de smartphone-uri la nivel global au depăşit pentru prima dată un miliard de unităţi

     Vânzările globale au urcat anul trecut cu 38%, la uşor peste 1 miliard, arată datele IDC, citate de cotidianul britanic Financial Times.

    Creşterea vânzărilor nu va linişti însă investitorii îngrjoraţi că marjele celor mai mari doi producători, Samsung şi Apple, ar putea fi afectate de ascensiunea smartphone-urilor low-cost.

    “Smartphone-urile ieftine sunt cele care alimentează creaşterea vânzărilor. Pieţele din India şi China se îndreaptă rapid către un punct în care smartphone-urile cu preţuri mai mici de 150 de dolari reprezintă majoritatea livrărilor”, a declarat Ryan Reith, director de cercetare la IDC.

    Apple a lansat anul trecut iPhone 5c, un model mai ieftin faţă de modelul vârf de gamă iPhone 5s, dar semnificativ mai scump decât produsele multor companii din China. Apple a anunţat, luni, că a vândut circa 51 de milioane de iPhone-uri în ultimele trei luni ale anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Maşinile second-hand: preţuri mai mici, clienţi mai săraci

    Media este considerabil mai mare în Bucureşti: în medie 5.528 de euro. Cele mai căutate maşini second-hand la nivel naţional anul trecut sunt Volkswagen (20%), Opel (12%), Dacia (10%), Ford (8%), BMW (6%).

    Scăderea preţurilor este indicată şi de tranzacţiile efectuate prin intermediul platformei Autovit.ro: 36% totalul autoturismelor de pe site au avut preţuri sub 3.000 euro, 25% au avut preţuri între 3 şi 5.000 de euro, iar 24% au fost maşinile cu preţuri între 5 şi 10.000 de euro. Pragul de 10.000 de euro a fost depăşit doar de 16% dintre anunţuri.

    “Scăderea puterii de cumpărare a populaţiei a afectat grav piaţa maşinilor noi şi a dus la diminuarea drastică a preţului mediu al maşinilor second-hand vândute în ţară. În urmă cu câţiva ani preţul mediu al unei maşini second-hand tranzacţionate în ţară era de 6.000 euro, acum a scăzut la doar 3.500 euro. Până şi cele mai ieftine maşini noi, versiuni cu puţine dotări şi la preţuri de sub 7.000 euro, sunt scumpe pentru majoritatea clienţilor”, a declarat Mihai Cune, business manager la Autovit.ro.

    Doar 4% din maşinile tranzacţionate pe platforma Autovit.ro au avut preţuri mai mari de 20.000 de euro.   

  • Cel mai mic preţ pentru un zbor Bucureşti-SUA: 200 de dolari

    Pentru a putea oferi preţuri atât de mici, compania se va baza pe folosirea modelului de avion Dreamliner (Boeing 787) în cadrul zborurilor transatlantice, acest tip de avion având un consum redus de combustibil. Un alt argument al companiei Norwegian este expansiunea pe piaţa asiatică, corelată cu tendinţa accelerată de creştere a numărului de turişti chinezi.

    Norwegian se află pe locul patru in topul celor mai mari companii aeriene low-cost din Europa. Bjørn Kjos, CEO-ul companiei, a achiziţionat 222 de avioane Boeing şi Airbus în 2012, aceasta fiind cea mai mare comandă de avioane din istoria Europei.

    Bjørn Kjos a preluat compania norvegiană Busy Bee în 1993 alături de un alt om de afaceri din Norvegia. Pentru a readuce compania pe profit, a redus personalul şi flota cu 75%. Cu un nou nume, Norwegian Air Shuttle a fost listată la bursă în 2003 şi a devenit competitorul principal al Scandinavian Airlines, companie controlată de guvernele din Suedia, Norvegia şi Danemarca.

    La preţurile menţionate se adaugă un cost de cel puţin 69 de lei pentru un zbor Bucureşti-Oslo, folosind compania low-cost Wizz Air.

  • Profitul Samsung a scăzut în ultimul trimestru al anului trecut pentru prima dată din 2011

     Samsung a anunţat marţi un profit operaţional de 8.300 miliarde woni (7,8 miliarde de dolari) pentru ultimele trei luni ale anului trecut. Rezultatul reprezintă o scădere de 7% faţă de nivelul de 9.000 miliarde woni (8,4 miliarde de dolari) din perioada corespunzătoare a anului trecut, potrivit datelor Bloomberg.

    Media estimărilor analiştilor intervievaţi în prealabil de Bloomberg indica un profit operaţional de aproape 9,4 miliarde de dolari pentru Samsung în trimestrul al patrulea.

    Profitul companiei nu a mai scăzut din trimestrul al treilea al anului 2011.

    Veniturile Samsung au crescut în trimestrul al patrulea cu 5,3%, la 55,2 miliarde de dolari, cea mai slabă creştere din trimestrul al treilea al anului 2011.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Salariile din China ar putea creşte cu 10% în 2014, determinând mutări de fabrici în ţări mai ieftine

     Creşterea salariilor se va situa la 11% în acest an, după un avans de 10,7% anul trecut, estimează Lu Ting, analist la Bank of America. Analişti ai JPMorgan Chase şi Mizuho Securities au declarat că estimează creşteri de 10-15%, potrivit Bloomberg.

    Partidul Comunist, aflat la putere în China, exercită presiuni pentru mărirea salariilor, astfel încât să păstreze sprijinul populaţiei şi să accelereze reorientarea economiei de la producţia industrială cu grad ridicat de poluare către servicii.

    Autorităţile din Shenzhen, provincia Guangdong, au anunţat deja o creştere salarială de 13%, în timp ce în Yangzhou, provincia Jiangsu, majorarea se va situa la 15,6%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raport: Lidl a practicat preţuri mai mici decât Plus, după preluare, şi a dublat ponderea mărcilor proprii

     Concurenţa a derulat din oficiu o analiză a impactului intrării retailerului german Lidl pe piaţa românească, odată cu preluarea celor aproximativ 100 de magazine Plus de la Tengelmann. Analiza este prima de acest fel realizată după aprobarea unei tranzacţii.

    “Preţurile medii aplicate de Lidl au urmat, în general, trendul pieţei şi al concurenţilor din zonă. Tendinţa generală a Lidl a fost una de scădere de la un nivel superior al preţului aplicat de Plus, înaintea realizării operaţiunii. Mai mult, pe majoritatea categoriilor analizate şi pe majoritatea pieţelor geografice, preţul mediu aplicat de Lidl a scăzut, în anumite situaţii chiar sub cel al concurenţilor sau cel aplicat de Kaufland. Doar în ceea ce priveşte categoriile ulei, pâine şi lapte, preţurile medii au înregistrat creşteri pe toată perioada analizată, dar aceste creşteri au fost constatate în toate lanţurile de magazine analizate”, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a schimbat criza mintea clienţilor: cumpărăm ori foarte ieftin ori foarte scump

    IN URMĂ CU PATRU ANI, Business Magazin avea un material de copertă în luna octombrie intitulat „Upgrade de viaţă„. Aşa cum spune şi titlul, materialul viza schimbarea comportamentului de consum: „Veniturile mai mari şi accesul mai larg la credite i-au încurajat pe consumatorii români – cum altfel – să consume.

    Dar şi să-şi rafineze consumul: de la o maşină ieftină au trecut la una cu aer condiţionat şi airbag, de la franzelă la pâinea feliată, de la hainele turceşti la cele de firmă„. Deopotrivă reprezentanţi de companii şi sociologi argumentau aceste modificări, într-o perioadă în care criza nu se simţea încă în coşul de cumpărături sau în planurile de achiziţie a unei locuinţe.

    Toate componentele ecuaţiei care au dus la „upgrade„ s-au modificat, de la accesul la credite şi până la scăderea puterii de cumpărare, iar acum fenomenul s-a întors la 180 de grade. Putem vorbi mai degrabă de un downgrade, în cazul în care consumatorii nu au renunţat (încă) definitiv la unele produse.

    PINTR-UN RĂZBOI DE CUCERIRE DE COTĂ DE PIAŢĂ, PRODUCĂTORII S-AU TOT LUPTAT ÎN SUPEROFERTE ŞI CAMPANII, dar după ce cuvântul criză a devenit o povară psihologică, tot mai mulţi cumpărători au început să vâneze preţuri mici„, spune Cătălin Olteanu, director general al companiei de logistică FM România. Prin urmare, şi companiile au făcut reduceri de costuri. „La un moment dat, se pare că în mintea marketerilor şi a vânzătorilor singura scuză pentru vânzări slabe a fost preţul„, adaugă Olteanu.

    Toate presiunile au dus la un întreg lanţ de decizii: „s-a umblat la costul ambalajului cu consecinţele de rigoare, s-a umblat la materia primă de bază, la modul în care sunt transportate şi depozitate etc.„, spune reprezentantul FM România. De fiecare dată, pentru reduceri de preţ s-a făcut rabat la cerinţe sau indicatori de performanţă, ceea ce a dus produsele de clasă medie într-o zona de preţ şi de performanţă a produselor de clasă inferioară, punctează Olteanu.

    Tot el spune că este vizibil fenomenul de îngustare a vânzărilor din segmentul mediu. Mai vizibile devin segmentele de nişă – premium sau high end – care se vând bine; volumele sunt mici – cei care şi le permit sunt mai puţini, dar apar şi se dezvoltă, subliniază Cătălin Olteanu.

    IN 2012, DIN CAUZA SCĂDERII PUTERII DE CUMPĂRARE, BONUL MEDIU DE CUMPĂRĂTURI S-A DIMINUAT ÎN CAZUL CATEGORIEI CU VENITURI MICI. Ponderea celor care s-au reorientat către mărci mai ieftine sau a celor care aleg pachete mai mari pentru a obţine un preţ mai mic a crescut de la 48% în 2011 la 63% în 2012„, spune Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România. Tot ea adaugă că în perioada 2007-2009 era vizibilă o tendinţă de upgrade în consum, iar în 2011 şi 2012 cumpărătorii au devenit tot mai precauţi.

  • Pentru un program naţional de îmbogăţire

    Peste puţine zile 1 Decembrie va declanşa tot amalgamul de românism pe care îl ştim şi îl putem face – români de care suntem mândri, idei care ne leagă ca naţie, concepte de care avem nevoie pentru a rezista într-o lume „ată„: globalizată, polarizată, afectată, supravegheată.

    Pe lângă acest tip de manifestări, binevenite şi justificate, cred că este momentul ca societatea să îşi propună un program mare, important, de genul „să plătim datoria externă„ al lui Ceauşescu (în acest caz mulţi români au crezut că vor trăi mai bine după şi cred că dezamăgirea lor a fost un motivator important în decembrie ‘89) sau „să intrăm în NATO, UE sau lumea civilizată„ de după ‘90. Cred că un concept precum adoptatea euro este mult prea abstract pentru motivarea oamenilor, dar cred că lumea ar reacţiona la un program naţional de îmbogăţire.

    Programul Naţional de Îmbogăţire, care să tranforme agricultura de autoconsum în ferme, acestea integrate, la rândul lor, într-un lanţ naţional de preluare şi procesare a produselor. Programul care să demonstreze tinerilor să mizeze pe învăţătură şi pe antreprenoriat şi pe seriozitate, nu pe şmecherie şi pe tun. Programul care să estompeze îndemnuri fals naţionaliste. Ideea că România este o piaţă mare, cu 20 de milioane de consumatori, unde creditele, săpunul, carnea şi băuturile pe cap de locuitor lasă loc de creşteri de cifră de afaceri, indiferent de contextul economic, este greşită.

    România este în primul rând o ţară săracă şi mediul de afaceri va creşte, mai ales după această criză, numai dacă nivelul de trai va creşte. Trebuie ca România inertă de la ţară şi din orăşelele muribunde să înceapă să se mişte – slujbe, mici întreprinderi, finanţări, producţie; scenariul îl cunoaşte toată lumea. Orice om de afaceri lucid ar trebui să ceară mediului politic să lase românii să se îmbogăţească, este singura condiţie de creştere viitoare, fără de care credinţele de genul „valoarea consumului pe cap de locuitor e sub media europeană, este loc de afaceri„ rămân simple prostii.

    Ajutând poporul să iasă din sărăcie, temperând elanurile unor politicieni care altfel nu ţin minte nici ce bilă în ce urnă trebuie să bage, dar care susţin planuri de austeritate, sugerând decizii, făcând lobby, educând, protestând, chemând, finanţând, exemplificând şi influenţând, un program naţional susţinut de mediul de afaceri, de antreprenori şi de multinaţionalele cu activitaţi la noi poate forma România de mâine. Asociaţii patronale puternice, vocale şi proactive, camere de comerţ bilaterale, grupuri de companii sau giganţi economici pot influenţa administraţii ineficiente şi politicieni corupţi.

    Alternativă nu există! Oricine vrea creşteri anuale, eventual de doi digiţi, trebuie să îşi managerieze nu numai propria companie, ci şi zona de influenţă, cea geografică sau cea socială.
    Mi se pare că privirile iscate de maestrul Eugen Bratfanof, un extraordinar artist care trăieşte şi munceşte în Tulcea şi care este unul din pictorii mei preferaţi, se potrivesc cel mai bine cu tot ce am spus până acum.