Tag: filme

  • Povestea omului care a înfiinţat una dintre cele mai importante companii de la Hollywood

    La momentul în care a fondat MGM, Loew era deja unul dintre cei mai importanţi antreprenori americani din entertainment, controlând o reţea de peste 150 de teatre în SUA.

    Născut la New York, în 1870, într-o familie săracă de polonezi care se stabiliseră în Marele Măr doar cu un an mai devreme, Marcus Loew a fost nevoit să lucreze de la o vârstă fragedă şi nu a mers la şcoală decât până la nouă ani. Avea însă de mic un acut simţ antreprenorial, investind puţinii bani câştigaţi cu greutate – din vânzarea de ziare sau fructe pe stradă – pentru a-i înmulţi. Până la 20 de ani a încercat mai multe afaceri, care s-au dovedit falimentare, între care un magazin de mobilă şi un atelier de prelucrat blănuri. În parteneriat cu Adolph Zukor a înfiinţat o reţea de teatre, iar în 1905 antreprenorul de origine poloneză era deja pe cont propriu.

    În 1904 a fondat People’s Vaudeville Company, o reţea de teatre în care erau difuzate filme scurte ca parte a programului de divertisment. Până în 1913 compania crescuse considerabil şi avea în portofoliu teatre renumite, ca American Music Hall, Broadway Theatre, Metropolitan Opera House (din Philadelphia). S-a confruntat cu o problemă, pentru că firmele pe care le preluase nu aveau o structură de conducere centrală. El prefera să locuiască la New York şi se preocupa de reţeaua de teatre, iar industria filmului era localizată în sudul SUA. În 1919 a cumpărat Metro Pictures Corporation pentru a avea o sursă constantă de filme pentru teatrele sale, dar în 1924 a preluat Goldwyn Pictures, pentru a îmbunătăţi calitatea filmelor pe care voia să le difuzeze în spaţiile de spectacol. Preluarea companiilor din industria cinematografiei l-a pus în dificultate, deoarece nu se putea ocupa deopotrivă de producţia de filme şi de coordonarea reţelei de teatre. A rezolvat problema cumpărând o altă companie, Louis B. Mayer Pictures, al cărei fondator a devenit şeful întregului grup de firme din industria filmului, sub umbrela Metro-Goldwyn-Mayer. În primii doi ani de la înfiinţarea sa, MGM a produs peste 100 de filme.

    Marcus Loew era încredinţat că este cel mai puternic om din industria filmului, dar principala sa grijă era reţeaua de teatre, iar companiile producătoare de film erau doar în plan secund, ca furnizor pentru sălile pe care le controla în întreaga ţară. Loew era un personaj extrem de superstiţios – niciodată nu trecea pe sub o scară, refuza să semneze orice act vinerea (deşi evreu, nu era practicant), nu avea încredere în niciun doctor.

    A murit la 57 de ani, în 1927, şi nu a fost martor al expansiunii pe care avea să o cunoască MGM, care a început să domine industria filmului în 1930, odată ce a lansat staruri ca Joan Crawford, Greta Garbo, Jean Harlow. Au urmat decenii bune în care grupul a dominat industria filmului şi abia după 2000 au apărut dificultăţi financiare serioase. La jumătatea lui 2009 MGM avea datorii de 3,7 miliarde de dolari, iar la finalul lui 2010 s-a declanşat procedura de faliment.
     

  • Şosetele inteligente care ştiu când ai adormit şi pun pe pauză show-ul pe care-l urmăreai

    Mulţi dintre noi urmărim seriale sau filme înainte de culcare şi de multe ori adormim înainte ca show-ul să se termine.

    Cineva s-a gândit la această problemă şi a propus o soluţie. Netflix, , a dezvoltat o pereche de şosete inteligente care “citesc” corpul individului şi ştiu când acesta a adormit, apoi opresc serialul sau filmul pe care-l urmărea, scrie Business Insider.

    Cum funcţionează?

    Şosetele Netflix utilizează un accelerometru care detectează mişcarea, iar atunci când piciorul nu s-a mişcat de ceva timp Netflix se opreşte. De asemenea, şosetele au un led care se aprinde pentru a te înştiinţa că programul o să fie pus pe pauză, însă dacă utilizatorul se mişcă numerotarea inversă se opreşte.

    Sistemul nu este perfect, dar, trebuie să recunoaşteţi, este un produs interesant.

  • Am văzut noul Star Wars! Este…

    The Force Awakens e un film bine realizat, cu un regizor care a dorit să aducă un omagiu lui George Lucas amintind, în mai multe rânduri, de trilogia originală din anii ’70 şi ’80.

    Episodul VII este superior, din toate punctele de vedere, celor trei filme lansate între 1999 şi 2005. Fiind un fan Star Wars, l-aş plasa imediat după A new hope şi The Empire strikes back.

    The Force Awakens revine la genul mai întunecat, mai sumbru al primelor filme. Chiar şi peisajele amintesc mai degrabă de acestea; veţi regăsi în film numeroase elemente preluate din povestea de început a Star Wars.

    Fără a include vreun spoiler, am să menţionez că actorii îşi fac bine treaba şi se potrivesc rolurilor primite. Efectele speciale sunt de primă clasă, dar JJ Abrams a încercat, acolo unde era posibil, să folosească vechi trucuri cinematografice. Aş spune că în mare măsură acest lucru i-a reuşit.

    Nu ştiu cum vor primi povestea cei care nu au văzut primele şase episoade sau cei care nu mai ţin minte prea multe din cele întâmplate anterior. Tranziţia dintre generaţia veche şi cea nouă este impecabil făcută, astfel încât cred că şi cei care nu sunt neapărat fani ai Star Wars se pot bucura de acest film.

    John Williams este din nou la înălţime, coloana sonoră fiind excelentă.

    În concluzie, Star Wars: The Force Awakens este cel mai bun film al seriei din ultimii 30 de ani; este, de asemenea, unul dintre cele mai bune filme ale anului. Pentru o experienţă completă, vă recomand să îl urmăriţi la IMAX sau în format 3D.

    Citiţi şi Lucruri mai puţin ştiute despre universul Star Wars

  • Cronică Jessica Jones

    Serialul spune povestea personajului cu acelaşi nume, care este detectiv particular dar are diverse abilităţi ieşite din comun, pe care telespectatorii le vor descoperi pe măsură ce acţiunea avansează. Jessica este prezentată ca o tânără cu probleme, marcată de evenimente din trecutul său.

    Jessica Jones este una dintre cele mai complexe adaptări realizate de Marvel, o dramă despre lupta interioară a unei femei, venită pe fondul unor grave abuzuri psihologice. De-a lungul primului sezon, lansat integral pe 20 noiembrie, Jessica încearcă să se distanţeze de sentimentul de paranoia care o bântuie în permanenţă, acesta fiind de altfel şi elementul narativ principal: o fobie faţă de oameni, fie ei prieteni sau necunoscuţi.

    Jessica Jones este cel de-al doilea serial realizat de Netflix şi Marvel, după ce Daredevil s-a bucurat de un succes neaşteptat. Acţiunea se desfăşoară tot în oraşul Hell’s Kitchen, iar atmosfera creată de producători este evident similară celei din Daredevil. Trebuie spus, în primul rând, că serialul este extrem de bine realizat: atenţie sporită la detalii, cursivitate a poveştii şi actori care îşi fac treaba cu brio. De aici încolo, serialul va fi probabil apreciat de cei care sunt fani ai Marvel sau ai genului.

    Creatorul acestei serii, Melissa Rosenberg, este cunoscută mai ales pentru scenariile semnate de ea, printre care se numără seria Twilight, Step Up şi mai multe episoade din seriale ca Ally McBeal sau La limita imposibilului. În rolul principal o regăsim pe Krysten Ritter (Confessions of a Shopaholic, Big Eyes, What Happens in Vegas, She’s Out of My League), distribuţia fiind completată de Rachael Taylor (Transformers, Red Dog, The Darkest Hour, Shutter) şi Carrie-Anne Moss (The Matrix, Memento, Chocolat). De asemenea, fanii serialului britanic Doctor Who vor fi încântaţi să îl revadă pe David Tennant în rolul Kilgrave.

    În ultimii ani, filmele cu supereroi produse de Marvel au dominat industria de profil şi au redefinit acest gen cinematografic. Mulţi producători ar putea să nu fie de acord, însă reacţia publicului confirmă că Marvel este compania care impune nivelul de referinţă în acest moment.

    Printre multe producţii animate, seriale de televiziune, filme pentru televiziune şi albume de muzică, compania Marvel Studios a fost implicată în trei francize care au adus încasări de peste un miliard de dolari în America de Nord: X-Men, Spider-Man şi Marvel Cinematic Universe, care include personaje precum Iron Man, Captain America sau Thor.

    Impresionant este că Marvel a reuşit să îşi construiască reputaţia prin personaje cvasinecunoscute, spre deosebire de concurenţii de la DC Comics, care beneficiau de renumele unor supereroi precum Batman sau Superman.
    Brandul este cel care aduce aproape imediat notorietate personajului şi nu invers, lucru care se vede destul de rar la Hollywood. Cât va mai rezista Marvel până la primul eşec rămâne de văzut. Acesta va veni, inevitabil, pentru că producţiile sunt din ce în ce mai costisitoare şi o primă reacţie negativă a box-office‑ului duce la mari pierderi financiare. Până la acel moment, însă, vom mai cunoaşte destule personaje din universul Marvel.

    Faza III a Marvel Cinematic Universe va debuta pe 6 mai 2016 cu Captain America: Civil War. Celelalte filme programate deja sunt Doctor Strange (4 noiembrie 2016), Guardians of the Galaxy 2 (5 mai 2017), Thor: Ragnarok (28 iulie 2017), Black Panther (3 noiembrie 2017), Avengers: Infinity War Part I (4 mai 2018), Captain Marvel (6 iulie 2018), Inhumans (2 noiembrie 2018) şi Avengers: Infinity War Part II (3 mai 2019).

    Francizele X-Men şi Spider-Man au adus fiecare încasări de peste 3 miliarde de dolari, în vreme ce Marvel Cinematic Universe a adus în conturile Disney peste 7 miliarde de dolari. Compania a lansat 12 filme din Marvel Cinematic Universe din 2008 până în prezent, primul fiind Iron Man, iar cel mai recent Ant‑Man. Toate aceste filme au o anumită legătură, astfel încât Marvel să poată integra orice nou personaj în poveste.

    Iar Jessica Jones se încadrează perfect în universul Marvel. Atmosfera sumbră şi elementele dramatice se regăsesc din plin, iar acest lucru este de apreciat, date fiind natura şi originea personajelor; vorbim, până la urmă, de supereroi.
     

  • Cronică Jessica Jones

    Serialul spune povestea personajului cu acelaşi nume, care este detectiv particular dar are diverse abilităţi ieşite din comun, pe care telespectatorii le vor descoperi pe măsură ce acţiunea avansează. Jessica este prezentată ca o tânără cu probleme, marcată de evenimente din trecutul său.

    Jessica Jones este una dintre cele mai complexe adaptări realizate de Marvel, o dramă despre lupta interioară a unei femei, venită pe fondul unor grave abuzuri psihologice. De-a lungul primului sezon, lansat integral pe 20 noiembrie, Jessica încearcă să se distanţeze de sentimentul de paranoia care o bântuie în permanenţă, acesta fiind de altfel şi elementul narativ principal: o fobie faţă de oameni, fie ei prieteni sau necunoscuţi.

    Jessica Jones este cel de-al doilea serial realizat de Netflix şi Marvel, după ce Daredevil s-a bucurat de un succes neaşteptat. Acţiunea se desfăşoară tot în oraşul Hell’s Kitchen, iar atmosfera creată de producători este evident similară celei din Daredevil. Trebuie spus, în primul rând, că serialul este extrem de bine realizat: atenţie sporită la detalii, cursivitate a poveştii şi actori care îşi fac treaba cu brio. De aici încolo, serialul va fi probabil apreciat de cei care sunt fani ai Marvel sau ai genului.

    Creatorul acestei serii, Melissa Rosenberg, este cunoscută mai ales pentru scenariile semnate de ea, printre care se numără seria Twilight, Step Up şi mai multe episoade din seriale ca Ally McBeal sau La limita imposibilului. În rolul principal o regăsim pe Krysten Ritter (Confessions of a Shopaholic, Big Eyes, What Happens in Vegas, She’s Out of My League), distribuţia fiind completată de Rachael Taylor (Transformers, Red Dog, The Darkest Hour, Shutter) şi Carrie-Anne Moss (The Matrix, Memento, Chocolat). De asemenea, fanii serialului britanic Doctor Who vor fi încântaţi să îl revadă pe David Tennant în rolul Kilgrave.

    În ultimii ani, filmele cu supereroi produse de Marvel au dominat industria de profil şi au redefinit acest gen cinematografic. Mulţi producători ar putea să nu fie de acord, însă reacţia publicului confirmă că Marvel este compania care impune nivelul de referinţă în acest moment.

    Printre multe producţii animate, seriale de televiziune, filme pentru televiziune şi albume de muzică, compania Marvel Studios a fost implicată în trei francize care au adus încasări de peste un miliard de dolari în America de Nord: X-Men, Spider-Man şi Marvel Cinematic Universe, care include personaje precum Iron Man, Captain America sau Thor.

    Impresionant este că Marvel a reuşit să îşi construiască reputaţia prin personaje cvasinecunoscute, spre deosebire de concurenţii de la DC Comics, care beneficiau de renumele unor supereroi precum Batman sau Superman.
    Brandul este cel care aduce aproape imediat notorietate personajului şi nu invers, lucru care se vede destul de rar la Hollywood. Cât va mai rezista Marvel până la primul eşec rămâne de văzut. Acesta va veni, inevitabil, pentru că producţiile sunt din ce în ce mai costisitoare şi o primă reacţie negativă a box-office‑ului duce la mari pierderi financiare. Până la acel moment, însă, vom mai cunoaşte destule personaje din universul Marvel.

    Faza III a Marvel Cinematic Universe va debuta pe 6 mai 2016 cu Captain America: Civil War. Celelalte filme programate deja sunt Doctor Strange (4 noiembrie 2016), Guardians of the Galaxy 2 (5 mai 2017), Thor: Ragnarok (28 iulie 2017), Black Panther (3 noiembrie 2017), Avengers: Infinity War Part I (4 mai 2018), Captain Marvel (6 iulie 2018), Inhumans (2 noiembrie 2018) şi Avengers: Infinity War Part II (3 mai 2019).

    Francizele X-Men şi Spider-Man au adus fiecare încasări de peste 3 miliarde de dolari, în vreme ce Marvel Cinematic Universe a adus în conturile Disney peste 7 miliarde de dolari. Compania a lansat 12 filme din Marvel Cinematic Universe din 2008 până în prezent, primul fiind Iron Man, iar cel mai recent Ant‑Man. Toate aceste filme au o anumită legătură, astfel încât Marvel să poată integra orice nou personaj în poveste.

    Iar Jessica Jones se încadrează perfect în universul Marvel. Atmosfera sumbră şi elementele dramatice se regăsesc din plin, iar acest lucru este de apreciat, date fiind natura şi originea personajelor; vorbim, până la urmă, de supereroi.
     

  • Detalii bizare despre viaţa unui dictator. A scris şase piese de operă în doi ani şi a susţinut că el a inventat hamburgerul

    Kim Jong-il a condus Coreea de Nord timp de 17 ani până la momentul morţii sale în 2011 la vârsta de 69 de ani.

    Potrivit Mirror, dictatorul a emis decrete bizare de-a lungul timpului şi a cultivat cultul personalităţii timp de 17 ani.

    1. Potrivit biografiei oficiale, naşterea sa a fost prevestită de o rândunică, iar la momentul naşterii au apărut pe cer două curcubee şi s-a născut o nouă stea în cosmos

    2. Kim Jong-il este cel mai bun jucător de golf din lume. La vârsta de 62 de ani, Kim a sărbătorit pe terenul de golf, completând un joc de 72 de găuri din 34 de lovituri, adică un record mondial. În plus, se pare că atunci a jucat pentru prima dată golf.

    3. În 2004, fostul chef al lui Kim a dezvăluit că liderul Coreei de Nord avea oameni în staff care aveau grijă ca dictatorul să mănănce boabe de orez uniforme ca mărime şi culoare.

    4. Pentru că era nemulţumit de calitatea filmelor regizorilor nord-coreeni, dictatorul a aranjat răpirea a doi regizori sud-coreeni pe care i-a obligat să turneze filme. Cei doi au relizat o serie de pelicule printre care şi Pulgasari, copie după Godzilla.

    5. În 2007, doctorul i-a spus lui Kim să renunţe la fumat. Acesta a făcut în tocmai, dar s-a gândit că ar fi mai bine dacă nu mai fumează nimeni în ţară, aşa că a interzis fumatul în Coreea de Nord.

    6. Avea o coleţie de peste 20.000 de filme străine. Printre favoritele lui se numără Rambo şi Friday 13th.

    7. După ce a suferit o accidentare la spate în urma unui accident de călărie, lui Kim i-au fost prescrise analgezice. Temându-se că ar deveni dependent, el a ordonat mai multor oameni din stafful său să primească aceeaşi doză de medicamente. Dacă tot devine dependent, măcar să nu fie singur.

    Şi acum urmează câteva şi mai ciudate

    8. În 2004, Kim Jong-il a susţinut că el a inventat hamburgerul

    9. A scris şase piese de operă în doi ani.

    10. Titulatura neoficială a lui Kim era “Creierul central”.

    Şi la final, în 1950 a construit un întreg oraş, Kijong-Dong, care a fost creat special pentru propagandă. Şi în ziua de azi oraşul a rămas nelocuit.

  • Andreas Moser, neamţul care face înconjurul lumii, a fost român timp de un an: „E primul loc în care m-am simţit acasă”

    Povestea lui Andreas Moser e una parcă desprinsă din filmele de la Hollywood – sau ar putea fi, la o adică, inspiraţie pentru un astfel de film. S-a decis că vrea mai mult de la viaţă şi că nu îşi mai doreşte să stea închis într-un birou după o experienţă aproape de moarte, scrie Vocea Transilvaniei.

    Andreas Moser a vizitat şi locuit în oraşe din zeci de ţări din întreaga lume, însă pentru prima dată s-a simţit „acasă” în Târgu Mureş, România. Oamenii de aici l-au făcut să se simtă, timp de un an, „român”. 

    De ce ai ales să rămâi în Târgu Mureş un an întreg, nu doar şase luni cum ai locuit în alte oraşe din lume?

    Andreas Moser: Iniţial am vrut să stau doar şase luni, dar apoi a devenit primul loc dintre toate în care am locuit în ultimii şase ani în Europa unde m-am simţit ca acasă. Asta datorită oamenilor pe care i-am cunoscut. Chiar a fost locul, Târgu Mureş, unde încă din prima săptămână am cunoscut oameni care mi-au devenit prieteni foarte buni.

    Ai vizitat multe dintre oraşele din România şi în special din Transilvania, în timpul petrecut aici. La ce te-ai aşteptat când ai venit aici şi care au fost surprizele de care ai avut parte? Atât cele bune cât şi cele neplăcute.

    Andreas Moser: Trebuie să recunosc, chiar dacă mi-e ruşine să o fac, dar nu ştiam aproape nimic despre România. Singurul lucru cu care asociam România înainte erau munţii.

    Când am ajuns aici am realizat că e mai frumos decât mă gândeam. Am fost impersionat de oraşele din Transilvania, de Cluj, de Târgu Mureş la o scară mai mică, oraşele cu influenţe austro-ungare. Ce m-a surprins a fost diferenţa foarte mare între viaţa de la oraş şi cea de la sat. Trebuie să ieşi la 5 km dintr-un oraş şi parcă ajungi în trecut, în urmă cu 50 de ani. Drumurile nu sunt asfaltate, o parte dintre oameni circulă cu căruţe trase de cai. 

    Citiţi interviul integral pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Cronică de film: James Bond se întoarce!

    Cele 23 de filme „James Bond“ realizate până în prezent au generat încasări de peste 4,1 miliarde de dolari în toată lumea. Cel mai recent lungmetraj lansat din această serie, Skyfall, a generat încasări de peste 1,1 miliarde de dolari pe plan mondial, mai mult decât oricare alt film cu agentul 007.

    În comparaţie cu Skyfall, noul film ce îl are în centru pe agentul 007 pare o joacă de copii; seamănă mai mult cu filmele din era Pierce Brosnan. Surprinzător poate, schimbarea este binevenită.

    Pentru mine, James Bond a fost întotdeauna un personaj amuzant, aflat pe linia dintre realitate şi absurd. Nu sunt neapărat un fan al acestui gen, dar filmele cu 007, în marea lor majoritate, mi-au plăcut. Bond reprezintă imaginea agentului secret care poate să facă orice, oricând. Iar acest lucru nu a deranjat niciodată pe nimeni, pentru că Ian Fleming nu a avut intenţia de a scrie cărţi care să candideze la premiul Nobel; el a dorit să scrie poveşti în care oamenii să îşi regăsească visurile din copilărie (OK, poate e doar cazul meu, dar cine nu şi-a dorit să devină agent secret?).

    La începutul acestui an, Daniel Craig a lăsat să se înţeleagă că Spectre va fi ultimul său film din seria James Bond. Întrebat de reporteri dacă i-ar plăcea să mai joace într-un nou film cu James Bond, starul britanic a spus: „În acest moment, nu. Am o viaţă şi acum vreau să trăiesc puţin din ea. Însă vom vedea ce va fi“. Au existat multe speculaţii în presa internaţională în legătură cu actorul care ar putea să preia acest rol de la Daniel Craig. Principalii favoriţi au fost consideraţi actorii Tom Hardy, Michael Fassbender şi Idris Elba.

    Spectre este regizat de Sam Mendes (câştigător al premiului Oscar pentru American Beauty) şi îi are în distribuţie pe Daniel Craig (Skyfall, Quantum of Solace, The Girl with the Dragon Tattoo), Cristoph Waltz (Django Unchained, Inglorious Basterds, Water for Elephants) şi Léa Seydoux (The Grand Budapest Hotel, Mission Impossible: Ghost Protocol, „Blue is the Warmest Color”).

    În concluzie, mă bucur că producătorii au abandonat strategia ultimelor filme şi s-au întors la ceea ce majoritatea spectatorilor vor să vadă în filmele cu Bond: explozii, curse de maşini, sărituri din avion (fără paraşută) şi multe altele. Ei vor să vadă gadgeturi precum maşini care se conduc singure şi stilouri care lansează rachete, iar Spectre oferă multe dintre acestea. În concluzie, eu mă declar mulţumit şi vă invit să vizionaţi acest nou film din franciză.
     

  • Cronică de film: Everest

    Everest este un film de supravieţuire care impresionează atât prin peisajele uluitoare, cât şi prin dramatismul evenimentelor prezentate. Filmul relatează evenimentele de pe 10 şi 11 mai 1996, atunci când mai multe persoane au fost prinse de o furtună în timp ce se aflau pe munte. Dezastrul din 1996 a atras atenţia lumii întregi şi a ridicat numeroase semne de întrebare referitoare la modul cum expediţiile pe Everest au devenit comerciale.

    Este povestea mai multor alpinişti care au încercat să atingă vârful Everest, care, la 8.848 de metri, este cel mai înalt de pe planetă. Filmul evenimentelor din acele zile a fost relatat în mai multe cărţi semnate de membri ai expediţiei: nu mai puţin de şapte astfel de volume au fost publicate până acum. Scenariştii William Nicholson şi Simon Beaufoy au avut astfel sarcina de a realiza o versiune completă şi cât mai obiectivă a celor întâmplate. În mare măsură, au reuşit.

    Cauzele accidentului din 1996 rămân, până în ziua de astăzi, necunoscute. Filmul prezintă ca o posibilă explicaţie numărul mare de alpinişti care au încercat să atingă vârful în aceeaşi zi, precum şi întârzierile cauzate de mai multe funii de suport care erau desprinse. Unul dintre personajele principale, Boukreev, este portretizat ca unul dintre cei mai activi salvatori, deşi jurnalistul Jon Krakauer l-a acuzat în cartea sa de neglijenţă.

    Everest este regizat de Baltasar Kormakur, de origine islandeză, cunoscut mai ales pentru filme indie precum 101 Reykjavik, The Sea sau Contraband. Actorii din rolurile principale fac ceea ce trebuie, reuşind să transmită sentimentul de disperare cu care trebuie să se fi confruntat cei de pe munte. Filmul nu este o înşiruire de efecte speciale, drept pentru care poate fi vizionat la o sală normală de cinema. Nu e însă genul de film pe care recomand să îl urmăriţi acasă, pentru că veţi pierde mult din experienţa vizionării.

    Jason Clarke (Terminator: Genisys, Marele Gatsby, Dawn of the Planet of the Apes) şi Jake Gyllenhaal (Nightcrawler, Brokeback Mountain, Enemy) sunt cei care dau filmului acea doză de realism care desparte Everest de blockbustere precum San Andreas sau The day after tomorrow. Aceştia şi, bineînţeles, faptul că povestea din Everest este una reală. Mi-a mai atras atenţia numărul mare de actori cu un istoric solid în spate care au acceptat roluri secundare, precum Keira Knightley, Robin Wright sau Tom Goodman-Hill.

    În concluzie, Everest este un film de urmărit, cu un joc actoricesc mai mult decât decent şi un scenariu bine închegat, care nu are prea multe momente „de umplutură“. Pentru cei care apreciază acest gen, cât şi pentru cei care preferă filme fără explozii sau mii de gloanţe, Everest e o metodă excelentă de a petrece puţin peste două ore.

  • Ce filme vedem în noiembrie la cinematografele din ţară

    În luna noiembrie în România vom putea urmări la cinema mai multe producţii româneşti, dar şi filme blockbuster precum James Bond, “Spectre” sau ultimul film din trilogia “The Hunger Games”.

    Acasă la tata – Andrei Oprişor – 6 noiembrie

    Robert (Alexandru Papadopol) este un scriitor ce trece printr-o perioadă dificilă din viaţa sa. Decide să se întoarcă acasă în satul natal, prima dată după trei ani de la moartea mamei sale.  În 24 de ore rescrie toate relaţiile: cu tatăl lui, cu prietenul cel mai bun, cu prima iubire, cu trecutul.

    Spectre – Sam Mendes – 6 noiembrie

    Daniel Craig se întoarce pentru a patra oară în rolul lui James Bond. Intriga noului film este dominată de un mesaj codat din trecutul lui Bond, care îl trimite pe agentul 007 pe urmele unei organizaţii sinistre.

    Bucureşti NonStop – Dan Chişu – 13 noiembrie

    Noul film regizat de Dan Chişu povesteşte o noapte din viaţa unui magazin non-stop aflat într-un cartier de blocuri.  Patru persoane conduc patru poveşti diferite legate între ele de un personaj-cheie.

    Microbe et Gasoil (Microb şi gazonlină) – Michel Gondry – 13 noiembrie

    Regizorul al filmului “Eternal Sunshine of the Spotless Mind” se reîntoarce pe marele ecran cu acest film după o pauză de 2 ani când a regizat Lecume des jours (Spuma Zilelor). Acţiunea filmului se învârte în jurul a doi prieteni care se îmbarcă într-o călătorie de-a lungul Franţei, cu un vehicul pe care l-au construit ei însişi.

    Goosebumps ( Îţi facem părul măciucă) – Rob Letterman – 13 noiembrie

    Filmul îl are în rolurile principale pe Jack Black (R.L Stine) şi Dylan Minnette (Zach), iar atunci când Zach începe să afle tot felul de lucruri despre vecinii săi, el descoperă că Stine are un secret periculos: creaturile pe care le-a creat şi cu care a populat cărţile sale sunt reale, iar Stine îşi protejează cititorii ţinându-le închise în cărţile unde au apărut fiecare.  Când creaţiile lui Stine sunt eliberate neintenţionat dintre paginile manuscriselor, viaţa lui Zach devine de-a dreptul ciudată.

    Le tout nouveau testament (Testamentul nou nouţ) – Jaco Van Dormael- 20 noiembrie.

    Filmul francezului, Van Dormael, o aduce, din nou, pe marile ecrane pe Catherine Deneuve a cărei poveste începe de la o premiză interesant.  Ştiai că Dumnezeu este în viaţă şi trăieşte în Bruxelles cu fiica Lui? Dumnezeu există. Locuieşte la Bruxelles. E odios cu soţia şi fiica lui. S-a vorbit mult de fiul lui, dar foarte puţin de fiica lui. Fiica lui sunt eu. Mă numesc Ea şi am 10 ani. Ca să mă răzbun, le-am trimis tuturor oamenilor din lume, prin sms, data la care vor muri.

    By the Sea (Pe malul mării) – Angelina Jolie – 20 noiembrie

    Unul dintre cele mai admirate cupluri de la Hollywood îşi face apariţia pe peliculă într-o operă regizată de Angelina Jolie. Filmul surprinde un moment de criză al mariajului dintre Roland (Pitt) şi Vanessa (Jolie). Aflaţi într-o staţiune pitorească la malul mării cei doi încep să se confrunte cu probleme care mocneau demult în viaţa lor.

    The Hunger Games: Mockingjay Part 2 (Jocurile foamei: Revolta – Partea a II-a) – Francis Lawrence – 20 noiembrie

    Jennifer Lawrence se întoarce pentru ultima oară în rolul eroinei Katnis Everdeen. Mockingjay Part 2 demarează acţiunea de unde s-a oprit prima parte. În centrul districtelor răzvrătite se află în continuare Capitoliul, reşedinţa preşedintelui Snow. Devine evident că numai moartea acestuia va sfârşi tirania în Panem, aşa că un commando condus de Katniss are ca ţintă capturarea inamicului lor de moarte. O misiune plină de primejdii, care nu se sfârşi fără victime.

    Bridge of Spies – Steven Spielberg – 27 noiembrie

    Veteranul regizor, Steven Spielberg, se reuneşte cu Tom Hanks pentru noul său film. Bridge of Spies – după un scenariu semnat de Matt Charman, recris de Joel şi Ethan Coen – spune povestea primului schimb de prizonieri făcut pe pod, dar şi a încercărilor avocatului James Donovan (Tom Hanks) de a negocia eliberarea pilotului Francis Gary Powers după ce avionul său a fost doborât pe teritoriul Uniunii Sovietice.

    Poveste de dragoste – Cristina Iacob – 27 noiembrie

    A treia producţie românească ce urmează să fie lansată în noiembrie.Poveste de dragoste este un film despre iubirea dintre doi tineri artişti din zilele noastre. În preajma sărbătorilor de iarnă, într-un oraş vechi şi fermecător din Transilvania, Sebastian şi Aprilia încep poveste de dragoste. Doar că nu e atât de simplu cum pare.

    The Good Dinosaur (Bunul Dinozaur) – Peter Sohn – 27 noiembrie

    Cea mai nouă producţie Pixar duce acţiunea în vremurile dinozaurilor. Un Apatosaurus plin de viaţă pe nume Arlo porneşte într-o călătorie remarcabilă, câştigând un companion surprinzător de-a lungul drumului – un băieţel.