BusinessMagazin

Tag: discutare

  • Capitalistul săptămânii: Frank Mcnamara

    Corporation, respectiv faptul că mulţi dintre clienţii lui McNamara împrumutaseră bani pe care nu puteau să îi returneze.
    La sfârşitul mesei, McNamara şi-a căutat portofelul ca să plătească cash, dar a descoperit că şi-l uitase. A trebuit să o sune pe soţia lui care să-i aducă bani, iar McNamara a jurat că acest lucru nu se va mai întâmpla.

    A pus cap la cap întâmplarea de la cină, împrumutul de credite pe card şi lipsa banilor pentru plata mesei şi i-a venit ideea unui credit pe card care putea fi folosit în mai multe locuri. Noutatea pe care a adus-o el conceptului era de fapt o cale de mijloc între companii şi clienţii lor.

    McNamara şi cei doi prieteni ai lui au investit în formarea companiei Diners Club în 1950, cu rolul în medierea tranzacţiilor dintre companii şi clienţi. Pentru a face bani din aceste carduri, Diners Club taxa magazinele cu 7% pe toate tranzacţiile, iar pe clienţi cu trei dolari pe an.
    Comercianţii nu au fost de la început încântaţi de ideea cardului de credit, totuşi compania a obţinut în al doilea an un profit de 60.000 de dolari, potrivit nerdwallet.com.

    McNamara a fondat o companie care avea să schime stilul de cumpărare a clienţilor din toată lumea. Dar din punctul lui de vedere, nu părea să fie ceva de durată şi a decis să vândă acţiunile companiei partenerilor lui pentru 200.000 de dolari.

    Până în 1960, American Express, Banca Americii (BankAmericard, cunoscută mai târziu drept Visa) şi Interbank Card Association (mai târziu MasterCard) au intrat în afacere, iar cardul de credit a intrat în uzul curent. În 1970, apăreau primele reglementări referitoare la cardurile de credit, iar americanii s-au orientat către această modalitate în detrimentul folosirii cecurilor şi banilor. În 1995, existau 489,5 miliarde de note de plată plătite în SUA şi 15,6 miliarde tranzacţii cu cardul de credit.

    Cardul de credit s-a răspândit apoi în întreaga lume, dar cu rapiditatea cu care evoluează noile tehnologii, s-ar putea ca această modalitate de plată să dispară la fel de repede.

  • CEDO recomandă reducerea perioadei în care nu poate fi schimbată destinaţia unor imobile retrocedate

     Concluzia discuţiilor cu CEDO a fost prezentată de premierul Victor Ponta la începutul şedinţei în care Guvernul discută proiectul despăgubirilor pentru imobile naţionalizate, în vederea angajării răspunderii.

    La 20 martie, premierul a anunţat că Guvernul cere Curţii Europene a Drepturilor Omului acordul pentru prelungirea cu trei săptămâni a termenului în care trebuie adoptată noua Lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, astfel încât prevederile actului normativ să poată fi discutate în detaliu.

    El a amintit că Executivul ar trebui să adopte noua lege până cel târziu la 12 aprilie şi a precizat că reprezentanţii Executivului vor merge la Strasbourg în luna aprilie pentru a discuta cu specialiştii Curţii Europene despre acest proiect, înainte ca documentul să fie aprobat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Întâlnire între Niţă şi prefectul de Sibiu privind înfiinţarea unui sediu Romgaz la Bucureşti

     Prefectul de Sibiu, Ovidiu Sitterli, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că se deplasează la Bucureşti, unde va avea o întâlnire cu ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, privind înfiinţarea în Capitală a unui sediu secundar al Romgaz Mediaş.

    “În urma şedinţei Comisiei de Dialog Social (care a avut loc, vineri, la sediul Prefecturii Sibiu – n.r.), am înmânat încă de atunci ministrului nota de protest a sidicaliştilor, dar şi punctele de vedere ale membrilor Comisiei. La întâlnirea de astăzi (marţi – n.r), în calitate de prefect, voi prezenta, din nou, punctul de vedere al Comisiei de Dialog Social. Cred că domnul ministru trebuie să cunoască toate datele, să stea de vorbă cu toate persoanele implicate, în mod nemediat, pentru a putea lua o decizie”, a spus Oviciu Sitterli.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezvăluire WikiLeaks: Oficiali ai regimului Ceauşescu vorbeau, în 1974, despre integrarea Bulgariei în URSS

     Mesajul diplomatic a fost trimis pe 24 mai 1974 de către ambasadorul american la Bucureşti, Harry G. Barnes, spre Departamentul de Stat american, spre ambasada SUA din Sofia şi spre cea de la Moscova.

    “Un ofiţer de încredere dintr-un stat membru NATO ne-a transmis că în cercurile oficiale din România circulă zvonuri (pe care atât sursa NATO, cât şi noi le privim cu scepticism) privind faptul că vizita lui Toror Jivkov (liderul comunist bulgar – n.red) la Moscova şi vizita lui Nicolae Ceauşescu în Bulgaria vizează, între altele, posibila integrare a Bulgariei în URSS ca a 16-a republică sovietică şi crearea unui coridor de tranzit prin România”, scria ambasadorul american de la Bucureşti, Harry Barnes.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful CFR SA vrea sprijin american şi israelian pentru stoparea furturilor din reţeaua feroviară

     Şeful companiei care administrează infrastructura ferovia ră a afirmat că există un proiect pentru asigurarea pazei care prevede cheltuieli anuale de 22,5 milioane lei , bani care ar urma să fie suportaţi din bugetul Ministerului de Interne.

    Pe de altă parte, el a adăugat că nu ştie cât va dura implementarea acestei proceduri, iar din această cauză trebuie să existe un plan B.

    “Eu văd că există o problemă. Nu sunt specialist, oamenii noştri nu sunt specialişti”, a spus el.

    Astfel, Sophocleous a contactat ambasadele SUA şi Israelului, urmând să aibă în perioada următoare întâlniri cu reprezentanţii acestora.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • François Hollande a discutat la telefon cu omologul său libanez despre impactul situaţiei din Siria

     “În timp ce Libanul este supus consecinţelor crizei din Siria, îndeosebi prezenţa unui număr mare de refugiaţi din Siria, preşedintele Republicii a subliniat urgenţa mobilizării comunităţii internaţionale pentru a ajuta Libanul să facă faţă acestui aflux”, a declarat preşedinţia franceză.

    Hollande l-a asigurat pe omologul său libanez că Franţa este “alături de Liban în apărarea continuităţii instituţilor, independenţei, intergrităţii şi stabilităţii ţării”, reafirmându-i “susţinerea în politica pe care a promovat-o pentru a feri Libanul de consecinţele crizei siriene.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antonescu: N-am văzut un anunţ oficial al lui Ponta privind şefia DNA. Când va fi, am să comentez

     Antonescu a fost întrebat, la plecarea de la Academia Română, cum vede anunţul premierului privind desemnarea Codruţei Kovesi la şefia DNA.

    “Nu am cunoştinţă de acest anunţ”, a replicat liderul PNL.

    El a precizat că subiectul discutat cu Ponta a fost cu totul altul la dezbaterea de la Academia Română, cel privind regionalizarea. “Am avut un cu totul alt subiect aici, cred că ştiţi. Dacă nu ştiţi, informaţi-vă, am discutat despre regionalizare”, a adăugat Antonescu.

    Liderul PNL a fost întrebat dacă pe telefonul ce i-a fost înmânat la un moment dat de Victor Ponta, în timpul dezbaterii, nu a discutat despre subiectul propunerii şefului DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Fac nominalizările la conducerea parchetelor după ce discut cu CSM şi Băsescu

     “Fac nominalizările după ce discut cu CSM şi cu preşedintele, pentru că altfel nu fac nominalizări ca să propun nişte oameni pe care să-i respingă CSM şi preşedintele. Mi se pare un mod absolut neserios şi iresponsabil de a acţiona”, a spus Ponta.

    El a arătat, răspunzând unei întrebări, că după discuţia cu CSM şi cu preşedintele Traian Băsescu nu va mai purta o altă discuţie pe această temă cu liderul PNL, Crin Antonescu.

    Ponta a spus că în PSD nu s-a discutat despre numirea procurorilor şefi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ciocolata belgiană se pregăteşte să devină marcă înregistrată

     Reprezentanţii acestei industrii cred că renumitele praline belgiene ar trebui să beneficieze de o protecţie similară aceleia de care beneficiază şampania franţuzească şi şunca italiană Parma, dorind ca expresia “ciocolată belgiană” să devină un drept exclusiv al lor.

    Ei vor, totodată, să interzică producătorilor străini să scrie pe produsele lor expresii precum “stil belgian” şi “fabricat pe baza unei reţete belgiene”, informează guardian.co.uk.

    Acele produse copiate, spun ei, le afectează vânzările şi marca de calitate construită de-a lungul ultimului secol, de când Jean Neuhaus a inventat pralinele, acele bomboane din ciocolată tare, umplute cu cremă, în 1912.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oficial ANRE: Reducerea facturii la energie, “o sarcină foarte grea”

     “Cu ministrul pentru Energie, Constantin Niţă, şi premierul Victor Ponta discutăm posibilităţi de reducere în acest an a efectelor schemei de sprijin pentru energia regenerabilă în preţul final la energie electrică, dar aceste măsuri nu au nicio legătură cu diminuarea schemei de sprijin în urma constatării unei supracompensări”, a declarat miercuri Zoltan Nagy Bege, membru al Comitetului de Reglementare din Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), la o conferinţă pe teme energetice.

    Guvernul sprijină producţia de energie din surse regenerabile printr-un mecanism bazat pe subvenţii prin certificate verzi. Aceste subvenţii nu sunt plătite de la bugetul de stat, ci de toţi consumatorii, prin facturile la electricitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro