BusinessMagazin

Tag: cladiri

  • Un inginer român şi-a vândut afacerea nemţilor şi rulează 10 milioane de euro pe an administrând clădiri de birouri

    “Am pornit chiar în apartamentul de vizavi, cu doi oameni“, îmi arată prin fereastră Lucian Anghel, managing partner al companiei de property şi facility management Business Support Services (BSS), locul în care s-a lansat în acest domeniu, în urmă cu mai bine de 11 ani. Ne aflăm în clădirea Europe House din Piaţa Victoriei, una dintre cele mai cunoscute clădiri de birouri din Bucureşti, construită de GTC România în 2002; în afară de faptul că aceasta reprezintă sediul central al firmei sale, cât şi al unor companii precum Orange România şi CBRE, Europe House este şi una dintre primele clădiri cu care BSS şi-a început la propriu afacerea. După mai bine de un deceniu de activitate în domeniul serviciilor integrate de administrare, întreţinere şi operare a clădirilor, Europe House este parte dintr-un portofoliu de peste 200 de clădiri de birouri comerciale, industriale, parcuri logistice şi reţele de sedii în Bucureşti şi în întreaga ţară, totalizând o suprafaţă de peste 3 milioane de metri pătraţi. Printre clienţii BSS se numără Europe Park, Europolis Park Bucharest, Petrom City, River Place, AFI Palace Cotroceni, CEZ, Hornbach sau Washington Residence. BSS a avut anul trecut venituri de circa 47 milioane de lei (10,5 milioane de euro) şi o profitabilitate de 6%, triplă faţă de nivelul anului 2013.

    Lucian Anghel a intrat în domeniul de facility management în 1994, la scurt timp după ce a absolvit Facultatea de Inginerie în Managementul Sistemelor de Producţie din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti. A încercat să vândă un software german specific industriei de facility management companiei MobiFon (ulterior Connex, respectiv Vodafone), cât şi Consiliului Judeţean Brăila. S-a familiarizat cu domeniul pentru a-l explica clienţilor şi l-a înţeles atât de bine, încât a început o afacere în apartamentul din Piaţa Victoriei în 2003, cu un partener şi cu o secretară. Au evoluat treptat de la servicii de property management punctuale şi întreţinere tehnică, către servicii integrate, care cuprind tot ce ţine de administrare şi întreţinere pentru proprietăţi imobiliare, îndeosebi din segmentul nonrezidenţial. Fiind de profesie inginer, Anghel asigura iniţial el însuşi expertiza tehnică, dar, odată cu dezvoltarea afacerii şi cu creşterea companiei, s-a axat pe zona de management.

    Trei ani mai târziu, când compania a ajuns la o cifră de afaceri de 4,7 milioane de euro, cei doi parteneri au vândut o parte din acţiunile BSS către două companii – germane şi austriece –, iar Anghel a rămas acţionar minoritar şi singurul implicat în administrarea afacerii. De atunci, firma a continuat să îşi dubleze veniturile în fiecare an, maximul fiind atins în 2012. „În 2012, am depăşit pentru prima data cifra de afaceri de 45 de milioane de lei şi am înregistrat un profit de 2,5 milioane de lei, pe seama unor contracte avantajoase şi a unor investiţii“, spune antreprenorul.

    Compania asigură servicii integrate – care includ, printre altele,  amenajarea spaţiilor exterioare, management de facilităţi asistat de calculator, eficientizare termică, supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor, revizii, service sau întreţinere.

  • Povestea locului din România căutat de toţi bogaţii Europei. Acum a ajuns o ruină

    Drumuri rupte, pline de gropi, praf, indicatoare îndoite şi clădiri cu poveşti impresionante acoperite cu plase de protecţie. Aşa arată Băile Herculane astăzi, o staţiune aşezată într-un loc magnific, în Munţii Cernei, unde europeni din toate colţurile veneau să vadă minunea băilor termale construite de aristocraţii romani.

    Legenda spune că marele Hercule s-a oprit aici pentru a se odihni şi pentru a se spăla în băile romane, cunoscute de-a lungul şi de-a latul imperiului în timpul celor 165 de ani de ocupaţie a Daciei.

    În timpul regimului comunist s-au construit numeroase hoteluri precum Roman, Hercule, Afrodita, Minerva sau Diana. La câţiva ani după revoluţie, străzile şi aleile s-au umplut de pensiuni, mai mici sau mai mari, mai albe sau mai colorate. Herculane părea să îşi revină: lumea nu mai venea doar pentru tratamente iar tinerii începeau să petreacă tot mai multe vacanţe acolo. Chiar şi ceva străini, nu foarte mulţi, dar suficienţi pentru a pune pe picioare, câteva luni pe an, economia micii localităţi.

    La sfârşitul anilor 2000, însă, lipsa unui plan de reabilitare şi dezinteresul autorităţilor regionale au început să se facă simţite. Dacă în restul ţării se mai făceau ceva progrese, se mai reparau drumuri şi se mai construiau poduri, aici timpul parcă stătea în loc. Doar statuia lui Hercule, emblema unui loc pe care altădată doar cei puţini îşi permiteau să-l vadă, stă neatinsă, parcă, de anii ce trec.

    Staţiunea Băile Herculane a intrat într-un program de reabilitare, susţinut de fonduri europene şi de consiliul judeţean. La cum merg lucrările, însă, va mai trece mult timp până la primele rezultate.

  • Papalekas face “tripla”: după ce a atras Vodafone şi Telekom în birourile sale, a cumpărat şi noul sediu al Orange

    Clădirea celor de Skanska are o suprafaţă închiriabilă de 19.500 de metri pătraţi, iar cel mai important chiriaş este grupul Orange, care a început să îşi mute în Green Court sediul secundar în care vor lucra în jur de 1.500 de angajaţi.

    Astfel, după ce în acest an a reuşit să atragă în birourile pe care le dezvoltă şi grupurile Vodafone şi Telekom, Papalekas reuşeşte să aibă contracte cu cei mai importanţi operatori de telefonie mobilă de pe piaţa locală.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • AMR: Cerem Guvernului să nu mai ia din fondurile virate direct către autorităţile locale

    “Solicităm Guvernului şi Parlamentului României ca prin hotărârile de guvern sau prin legislaţie să nu ne mai ia fondurile care se virează direct către bugetele locale, pentru că nu ne putem face treaba şi localităţile noastre au de suferit”, a declarat, luni, Ilie Bolojan, primarul municipiului Oradea şi preşedinte executiv al AMR.

    Potrivit edilului municipiului Oradea, autorităţile locale se bazează pe anumite venituri atunci când previzionează bugetele, fonduri necesare în aşa fel încât autorităţile locale să-şi poată duce planurile la îndeplinire.

    “Eventualele dezechilibre din bugetul naţional respingem să fie rezolvate pe spatele autorităţilor locale, pentru că avem, fiecare dintre localităţi, servicii publice de onorat şi avem nevoie de resursele noastre pe care le colectăm de la cetăţenii şi companiile din teritoriul pe care îl administrăm, în aşa fel încât să le putem onora “, a mai spus preşedinte executiv al AMR.

    Edilul Ilie Bolojan a dat ca exemplu taxa pe stâlp, unde propunerea administraţiilor locale este ca aceasta să se colecteze direct la bugetul localităţilor, şi nu prin Ministerul de Finanţe, iar ulterior să se redistribuie către bugetele locale

    “Solicitarea noastră este ca această redistribuire să nu se facă prin Ministerul de Finanţe, aşa cum se intenţionează, ci să se colecteze direct, aşa cum se colectează taxele locale pe teritoriul fiecărei localităţi, companiile urmând să plătească direct la primăria unde au aceste investiţii. În felul acesta, sunt nişte venituri certe pentru fiecare localitate, pe care fiecare şi le poate estima pe baza declaraţiilor fiscale, dacă se aplică această taxă în continuare”, a spus primarul din Oradea.

  • UNI-CUB, vehiculul de la Honda care ar putea deveni mai tare decât Segway şi clipul muzical care îl promovează

    Cu o greutate de 25 de kilograme, alimentat de o baterie şi putându-se deplasa cu 4-6 kilometri pe oră, UNI-CUB este gândit pentru a uşura deplasarea în interiorul clădirilor de birouri sau în spaţii comerciale mari. UNI-Cub apare şi în videoclipul formaţiei OK Go “I Won’t Let You Down”, o găselniţă de marketing mult mai ingenioasă decât orice clip publicitar.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Ce s-a întâmplat în construcţii în primele nouă luni

    Ca serie brută, pe primele nouă luni s-au înregistrat scăderi la lucrările de reparaţii capitale cu 19,7%, lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 13,2% şi cele de construcţii noi cu 7,8%.

    Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor s-a redus cu 26% la construcţiile inginereşti, în timp ce clădirile rezidenţiale şi cele nerezidenţiale au consemnat un plus de 31,2%, respectiv 10,3%.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    2,712 mld. euro
    investiţiile străine directe în 2013, ridicând soldul total al ISD la finele anului la 59,958 mld. euro, din care 40,7 mld. euro aport la capitalurile proprii, inclusiv profit reinvestit (67,8%) şi 19,2 mld. euro credit net de la investitorii străini (32,2%)

    240,84 mld. lei
    datoria publică la 31 dec. 2012, cu 46,4 mld. lei mai mare decât la 1 ian. 2010, ceea ce înseamnă o creştere a datoriei pe cap de locuitor de la 2.117 euro la 2.974 euro, conform Curţii de Conturi

    3.618
    numărul de autorizaţii de construire eliberate în august pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 5% faţă de iulie 2014 şi cu 5,6% faţă de luna august 2013

    40,5%
    creşterea estimată în 2020 faţă de 2010 a consumului naţional final de energie primară, de la 22,7 la 31,9 mil. tone echivalent petrol, conform Planului naţional de acţiune pentru eficienţă energetică

    2.023,7 mld. euro
    datoria publică a Franţei la finele T2, depăşind pentru prima oară în istoria ţării pragul de 2.000 mld. euro şi reprezentând 95,1% din PIB, cu 1,1% peste nivelul de la sfârşitul T1

    10,1%
    rata şomajului în UE în luna august, cel mai mic nivel din februarie 2012 până acum şi în scădere de la 10,2% în iulie, respectiv de la 10,8% în august 2013
     

  • Două mari tranzacţii imobiliare sunt pe punctul de a se închide

    “Există elementele pentru care putem spune că anul acesta ar putea fi un punct de maxim în care piaţa imobiliară devine lichidă. Având în vedere că în primele şase luni valoarea tranzacţiilor imobiliare a totalizat circa 300 de milioane de euro şi că cel puţin două tranzacţii de mari dimensiuni se vor închide până la finele anului, estimăm că piaţa va ajunge la circa 500 milioane de euro”, a explicat Păun.

    Anul trecut, investitorii au cumpărat proprietăţi în valoare de circa 300 milioane de euro, iar nivelul prognozat de reprezentantul Colliers pentru 2014 ar fi un maxim al ultimilor şase ani. Ea a adăugat că şi investiţiile în terenuri s-au dublat în prima jumătate a anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce valoarea tranzacţiilor imobiliare din acest interval a fost egală cu cea înregistrată în întreg anul 2013.

    Păun a adăugat că un segment extrem de atractiv pentru investitorii imobiliari a devenit în ultima perioadă cel logistic şi industrial, pentru care contractele de închiriere se încheie pe termen lung, iar nivelul actual al randamentelor asigură câştiguri viitoare ridicate. Pe de altă parte, ea consideră că sunt puţine proiecte care pot fi cumpărate de investitorii interesaţi să investească pe termen lung.

  • Două mari tranzacţii imobiliare sunt pe punctul de a se închide

    “Există elementele pentru care putem spune că anul acesta ar putea fi un punct de maxim în care piaţa imobiliară devine lichidă. Având în vedere că în primele şase luni valoarea tranzacţiilor imobiliare a totalizat circa 300 de milioane de euro şi că cel puţin două tranzacţii de mari dimensiuni se vor închide până la finele anului, estimăm că piaţa va ajunge la circa 500 milioane de euro”, a explicat Păun.

    Anul trecut, investitorii au cumpărat proprietăţi în valoare de circa 300 milioane de euro, iar nivelul prognozat de reprezentantul Colliers pentru 2014 ar fi un maxim al ultimilor şase ani. Ea a adăugat că şi investiţiile în terenuri s-au dublat în prima jumătate a anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce valoarea tranzacţiilor imobiliare din acest interval a fost egală cu cea înregistrată în întreg anul 2013.

    Păun a adăugat că un segment extrem de atractiv pentru investitorii imobiliari a devenit în ultima perioadă cel logistic şi industrial, pentru care contractele de închiriere se încheie pe termen lung, iar nivelul actual al randamentelor asigură câştiguri viitoare ridicate. Pe de altă parte, ea consideră că sunt puţine proiecte care pot fi cumpărate de investitorii interesaţi să investească pe termen lung.

  • Un tânăr de 35 de ani din Bucureşti vinde cea mai ieftină uşă cu 15.000 de euro

    Din biroul său aflat în zona Pipera din Bucureşti, Vlad Stanislav (35 de ani) conduce subsidiara locală a nemţilor de la GEZE, care produc sisteme de acţionare a uşilor şi a tehnologiei de siguranţă, încă de la începutul anului 2008. Stanislav se află la un pas distanţă de multe proiecte, în special clădiri de birouri, pentru care firma pe care o conduce a livrat în ultimii ani uşi rotative. Nusco Tower, Floreasca Business Park sau Monolit Offices sunt doar câteva dintre proiectele de birouri din partea de nord a Capitalei pentru care uşile GEZE au devenit o „carte de vizită“ încă de la intrare. Iar ca să livrezi către clienţi o astfel de uşă nu e nici pe departe un simplu act de vânzare. „Procesul de vânzare a unei uşi rotative este de departe mai complex şi mai lung ca perioadă de timp comparativ cu celelalte sisteme din portofoliul nostru de produse. Perioada de consultanţă premergătoare discuţiilor legate de preţ şi deciziei de achiziţie poate atinge şi doi ani în cazul proiectelor de anvergură de tipul mallurilor sau al clădirilor de birouri de clasa A“, spune Stanislav.

    Piaţa locală de uşi rotative noi nu este încă una foarte mare, ridicân-du-se, în volum, la circa 60-70 de unităţi anual, potrivit estimărilor GEZE România. „Valoarea aceste pieţe este dificil de estimat, pentru că preţurile variază foarte mult de la un furnizor la altul datorită varietăţii de uşi rotative“, spune Stanislav. El adaugă că peste 70% din produsele din piaţă sunt fabricate la comandă, astfel că preţul unei uşi rotative poate varia de la 15.000 la 100.000 de euro. În medie, preţul uşilor rotative comercializate de GEZE în România s-a ridicat în ultimul an la 25.000 de euro pe bucată. Deşi nu oferă informaţii exacte privind preţul celor mai scumpe uşi pe care GEZE România le-a livrat de-a lungul timpului, Stanislav spune că cele premium, adică cele care au toate dotările de top, au fost livrate către proiecte precum clădirile de birouri Petrom City şi Nusco Tower sau hotelul de patru stele Kronwell din Braşov.

    În piaţă există două mari tipuri de proiecte pentru care există cerere de uşi rotative în prezent: pe de o parte, cele realizate de investitori tradiţionali, care intuiesc creşterea economică viitoare, sau de jucători nou-intraţi pe piaţa din România, iar pe de altă parte, cele intrate în „hibernare“ pe perioada crizei, care dau în prezent semne că vor fi repornite. Un exemplu de proiect reluat este mallul ParkLake Plaza din cartierul bucureştean Titan, pe care portughezii de la Sonae Sierra şi grupul irlandez Caelum Development l-au lansat în urmă cu aproape 7 ani, însă proiectul a debutat efectiv anul acesta, potrivit informaţiilor Business Magazin. Stanislav mai spune că proiectele de construcţii private înregistrează o revenire nu doar la nivelul Capitalei, ci şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum Constanţa, Timişoara, Iaşi sau Cluj-Napoca.

    „Pe lângă aceste investiţii mai mult sau mai puţin noi îşi face apariţia pe piaţă un nou tip de proiect, şi anume cel de renovare, modernizare şi extindere a clădirilor deja existente, în special cele din segmentul de birouri şi retail. La ora actuală în România aceste proiecte sunt considerate de nişă, însă ele ocupă o pondere importantă în activitatea de construcţii în ţările dezvoltate“, spune Stanislav. De asemenea, şeful GEZE România urmăreşte cu atenţie şi un alt segment, cel al clădirilor care doresc certificări „green“ (cu consum redus de energie pentru minimalizarea sau eliminarea impactului negativ asupra mediului înconjurător), întrucât în cazul unor astfel de proiecte există un potenţial mare de cerere pentru produse şi sisteme premium.

    GEZE România a înregistrat în anul financiar precedent (iulie 2013-iunie 2014) o cifră de afaceri de circa 2,1 milioane de euro, în creştere cu 17% faţă de anul financiar precedent, iar pentru perioada iulie 2014 – iunie 2015 compania şi-a bugetat un avans al rulajului de 8%. În anul fiscal precedent, circa 50% din cifra de afaceri a companiei a fost generată de vânzările de uşi automate, 22% de amortizoare, iar restul – produse pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi, sisteme manuale de uşi glisante sau sisteme pentru construcţii din sticlă. Circa 37% din cifra de afaceri a companiei GEZE România este generată de vânzările către proiecte de retail, iar 32% de proiectele de spaţii de birouri. Restul vânzărilor merg către sectoarele industrial, medical sau hotelier.