Tag: calitate

  • Cât costă să închiriezi un spaţiu de birouri în Cluj-Napoca?

    Potrivit datelor Wizmo.ro, platforma imobiliară dedicată atât sectorului rezidenţial, cât şi celui de business, şi RE/MAX Grup de Lux, una dintre francizele RE/MAX  România, aceeaşi evoluţie s-a putut remarca şi la nivelul spaţiilor office cu standarde de calitate mai scăzute.

    Clădirile de birouri de clasa B de pe piaţa imobiliară clujeană au fost închiriate anul trecut cu preţuri oscilând între 8 şi 12 euro/mp. Diferenţa de preţ este generată de caracteristicile diferite pe care cele două categorii le însumează. În timp ce clădirile de clasa A sunt localizate central sau ultracentral, cele de clasa B au locaţie semicentrală sau marginală. De asemenea, diferenţele dintre cele două categorii se remarcă şi la nivelul standardelor de calitate în ceea ce priveşte iluminarea, dimensiunea suprafeţei vitrate şi a altor caracteristici ale clădirii.

    În ceea ce priveşte preţurile clădirilor de clasa C, precum cele noi situate în zone semicentrale şi foste clădiri ale unor întreprinderi de stat, situate în cartiere sau la periferii, acestea variază între 5 şi 7 euro/mp.

    „Chiriile pentru spaţiile de birouri clujene au oscilat în ultimul timp în funcţie de cererea existentă pe piaţă. Dacă în anii anteriori, marjele de preţ erau relativ comparabile în cadrul aceloraşi clase, în prezent, plaja pe care se desfăşoară preţurile a devenit una largă, oscilând în 2016, de exemplu, în cadrul clasei B, între 8 şi 12 euro pe mp. Pentru anul acesta estimăm că preţurile vor înregistra aceleaşi discrepanţe, cu păstrarea, însă, a limitelor superioare şi inferioare”, a declarat Alina Berghian, Sales Associate RE/MAX Grup de Lux.  

    Pe de altă parte, preţurile de vânzare a spaţiilor de birouri de clasa A au oscilat între 1.700 şi 1.800 de euro/mp în 2016, în timp ce spaţiile office de clasa B, respectiv C, au variat între 1.200 şi 1.500 de euro/mp.

    În ultimii ani disponibilitatea spaţiilor în clădirile de birouri din Cluj-Napoca a înregistrat o creştere semnificativă. Dacă în perioada 2006 – 2007 suprafaţa totală a spaţiilor dedicate segmentului de clădiri office era de circa 15.000 de mp, în intervalul 2015 – 2016 aceasta a înregistrat un avans de aproape 190%, până la 560.000 mp. În acest sens, cele mai extinse spaţii de birouri din Cluj-Napoca le ocupă Cluj Business Center (57.000 mp), The Office Center (56.000 mp) şi Novis Plaza Office (14.500 mp).

  • Taxe speciale de poluare în Londra pentru autoturismele, camioanele şi autobuzele cu motoare vechi

    Crearea Zonei de Emisii UltraScăzute (ULEZ) va avea loc în aprilie 2019, fiind devansată faţă de septembrie 2020, aşa cum era prevăzut iniţial.

    “Aerul din Londra este letal, iar eu nu voi sta fără să fac nimic”, a declarat Sadiq Khan, care suferă de astm.

    Zona de poluare scăzută ar urma să fie extinsă la întreaga Londră din 2020 pentru autocare, autobuze şi camioane, iar pentru autoturisme, la perimetrul dintre Aeroportul London City, Stadionul White Hart Lane, Kew Gardens şi Clapham Common din 2021.

    Taxa zilnică de acces va fi plătită pentru toate vehiculele cu motoare vechi, respectiv propulsiile benzină care nu îndeplinesc standardele de emisii Euro 4 şi modelele diesel sub Euro 6.

  • Primarul Londrei vrea taxe speciale de poluare: Aerul este letal, iar eu nu voi sta fără să fac nimic. Ce zone sunt vizate şi ce valoare vor avea taxele

    Crearea Zonei de Emisii UltraScăzute (ULEZ) va avea loc în aprilie 2019, fiind devansată faţă de septembrie 2020, aşa cum era prevăzut iniţial.

    “Aerul din Londra este letal, iar eu nu voi sta fără să fac nimic”, a declarat Sadiq Khan, care suferă de astm.

    Zona de poluare scăzută ar urma să fie extinsă la întreaga Londră din 2020 pentru autocare, autobuze şi camioane, iar pentru autoturisme, la perimetrul dintre Aeroportul London City, Stadionul White Hart Lane, Kew Gardens şi Clapham Common din 2021.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea estonianului care conduce afacerile Coca-Cola în România

    Pasionat încă din copilărie de baschet, Mikkel a povestit în cadrul celei mai recente ediţii a Meet The CEO care sunt principalele idei după care se ghidează în afaceri, care au fost cele mai importante momente şi învăţăminte din cariera sa, cum vede afacerea din România, dar şi ce aşteptări are de la compania şi echipa Coca-Cola HBC.

    “Sunt Jaak Mikkel, estonian, soţ, tatăl a doi copii şi mândrul proprietar a doi câini”, îşi începe povestea estonianul înalt, atletic; în echipament sportiv, ar putea fi pesemne confundat cu uşurinţă cu un baschetbalist de carieră. Debutul discuţiei a destins atmosfera din primele minute, iar participanţii i-au pus întrebări despre câinii săi înainte de a se prezenta prin prisma companiei pe care o reprezintă. „Pe lângă acestea, lucrez la Coca-Cola HBC, aici, în România, ca manager general”, continuă Mikkel, vorbind calm; de altfel, pe parcursul discuţiei spune că acest calm care îl caracterizează poate fi o trăsătură a naţiei sale, dar este şi o calitate moştenită de la părinţi.

    De aproape trei ani deţine funcţia actuală şi se declară norocos pentru că de circa nouă ani face parte din echipa Coca-Cola HBC, timp în care a condus operaţiunile grupului în ţările baltice, dar şi în Macedonia. Anterior, Mikkel a activat timp de 10 ani pentru compania petrolieră Shell, în divizia de retail, „nu foarte departe de FMCG”, ţine el să precizeze.

    România este a cincea ţară în care locuieşte şi se declară un expat fericit cu stilul său de viaţă, considerând că învăţămintele căpătate de-a lungul timpului prin prisma acestui fapt sunt de nepreţuit. „Să am posibilitatea să trăiesc şi să învăţ în diferite culturi este ceva ce am luat şi am asimilat din fiecare loc în care am stat. Pentru mine este o binecuvântare”, declară estonianul. Mikkel îşi aminteşte că prima dată când i s-a propus să se mute din ţara sa natală a avut un şoc, nu luase vreodată  în considerare acest aspect. În 2002, în timp ce coordona vânzările Shell la nivel naţional în Estonia, grupul a hotărât să schimbe radical strategia de business.

    În multe ţări din Europa de Est, precum şi în ţările baltice, Shell era în plin proces de a-şi vinde afacerile către Mol, iar Mikkel avea în plan să-şi găsească alt loc de muncă. Până într-o zi, când managerul său a venit şi i-a spus: „Ai făcut o treabă bună, ne-ar plăcea să colaborăm în continuare, dar nu vom mai avea afaceri aici. Ce zici dacă te-ai muta în Polonia?”. Descriindu-se drept o persoană pragmatică, estonianul s-a mobilizat destul de rapid, iar familia sa l-a susţinut pe deplin. „Am mers acasă, am vorbit cu ai mei şi am început să caut pe Google informaţii despre Polonia. În cele din urmă, am hotărât să ne acordăm această şansă, să vedem unde ne duce această decizie. Şi nu regret o secundă”, povesteşte Jaak Mikkel.

    Vânzările reprezintă domeniul în care Mikkel a făcut primii paşi încă dinainte de a-şi finaliza studiile de afaceri internaţionale din cadrul Universităţii Americane din Estonia, „un lucru foarte cool la acea vreme”, după cum spune el. A început să lucreze încă din timpul facultăţii „pentru a face un ban în plus”; la prima sa slujbă, trebuia să convingă persoane să participe la anumite evenimente, organizate de firma pentru care lucra. „Trebuia să merg pe străzi şi să găsesc oameni care ar fi plătit să meargă la acele evenimente şi prezentări. Partea proastă, în afara faptului că făceam asta în mijlocul iernii, iar în Estonia este foarte frig iarna, e că eram plătit doar pentru cei care apăreau. Iar rata mea iniţială de succes era aproape de zero”, îşi aminteşte râzând. A fost pentru prima dată când trebuia să conceapă o strategie, s-a gândit că trebuie să înţeleagă care este profilul consumatorului şi cum i-ar putea convinge, pentru a-şi mări rata de succes.

    S-a hotărât că în benzinării şansele sale de reuşită ar putea creşte, deoarece putea aborda oamenii în timp ce alimentau maşinile, iar aceştia erau cumva forţaţi de context să îl asculte. În al doilea rând, în funcţie de vehiculele care veneau, reuşea să încadreze mai bine oamenii în anumite profiluri, în funcţie de puterea lor de cumpărare. Abordarea sa a început să dea roade, a convins mai mulţi oameni să meargă la evenimentele despre care le povestea, iar tânărul Mikkel a câştigat primii săi bani; primul său bonus, povesteşte amuzat acum, a fost cheltuit în câteva ore, într-un club. Apoi, mulţumită rezultatelor sale, „m-au luat din stradă şi m-au promovat pe vânzări în birou, dar nu a durat prea mult, fiindcă afacerea a fost mutată. Însă experienţa a fost benefică pentru mine”, spune estonianul, care recunoaşte că afacerea aceea totuşi nu l-a atras.

  • 5 lucruri pe care trebuie să le ştii despre uleiul de măsline italian

    Iată patru lucruri importante pe care trebuie să le ştii despre uleiul de măsline produs în Italia:

    1. Sunt cinci mari regiuni producătoare de ulei de măsline, în Italia, considerate marii jucători în acest business. Pentru că experimentează climate foarte diferite, aceste regiuni produc uleiuri de măsline cu arome atât de diverse.

    Citiţi continuarea articolului pe www.gustarte.ro

  • Oraşul cu cel mai curat aer, cel mai bun sistem medical şi cel mai scăzut nivel al criminalităţii

    Pentru a opta oară consecutiv, Viena este oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii. Pentru a stabili acest lucru au fost evaluate climatul politic, social, economic, serviciile de îngrijire mediacală etc, informează rte.ie

    După Viena urmează Zürich (2), Auckland, (3), München (4), Vancouver (5) Düsseldorf (6), Frankfurt (7), Geneva (8), Copenhaga (9) şi Basel (10). Aşadar, majoritatea oraşelor din clasament sunt europene.

    Faţă de 2016, Bruxelles a pierdut mai multelocuri (27 acum), la fel şi Roma (57) sau Istanbul ( 133). Bucureştiul ocupă locul 107.

     

  • Oraşul cu cel mai curat aer, cel mai bun sistem medical şi cel mai scăzut nivel al criminalităţii

    Pentru a opta oară consecutiv, Viena este oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii. Pentru a stabili acest lucru au fost evaluate climatul politic, social, economic, serviciile de îngrijire mediacală etc, informează rte.ie

    După Viena urmează Zürich (2), Auckland, (3), München (4), Vancouver (5) Düsseldorf (6), Frankfurt (7), Geneva (8), Copenhaga (9) şi Basel (10). Aşadar, majoritatea oraşelor din clasament sunt europene.

    Faţă de 2016, Bruxelles a pierdut mai multelocuri (27 acum), la fel şi Roma (57) sau Istanbul ( 133). Bucureştiul ocupă locul 107.

     

  • Jaak Mikkel, general manager Coca-Cola HBC Romania, este noul preşedinte al AmCham Romania

    Camera de Comerţ Americană în Romania (AmCham Romania) are un nou Consiliu Director, ca urmare a alegerilor şi Adunării Generale a Membrilor din data de 22 martie 2017.

    Jaak Mikkel, general manager Coca-Cola HBC Romania, este noul Preşedinte al organizaţiei pentru următorul an. Din Comitetul Executiv fac parte Vice-Preşedinţii Anda Todor, Managing Partner Dentons şi Radu Florescu, CEO Centrade Cheil şi Madeline Alexander, Audit Partner & EU Account Leader, Deloitte în calitate de Trezorier.  Din Consiliul Director fac parte în calitate de membri: Elisabeta Moraru- Country Business Development Manager, Google, Gabriela Matei – General Manager, Microsoft Romania, Daniela Nemoianu – Senior Partner, Nemoianu Consulting, Tax&Law, Ionuţ Sas- Tax Partner, PwC Romania şi James Daniel Stewart- Vice President, Raiffeisen Bank.

    Jaak Mikkel, Preşedintele AmCham Romania, a reiterat angajamentul ferm al AmCham Romania de a reprezenta comunitatea de afaceri în consultările cu decidenţii, în scopul adoptării celor mai bune politici publice şi măsuri economice în beneficiul României. “Contextul global, regional şi intern în continuă schimbare îşi pune amprenta asupra dinamicii mediului economic, şi impune o mai mare implicare din partea comunităţii de afaceri. AmCham Romania are misiunea de a îndeplini acest rol în numele membrilor noştri, peste 400 de companii americane, internaţionale şi româneşti care au în comun aceleaşi aspiratii pentru dezvoltarea României. Vom urmări cu prioritate cele cinci direcţii strategice de dezvoltare identificate în contextul Priorităţilor pentru România, respectiv:  capitalul uman, infrastructură modernă, atragerea fluxurilor de capital, dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului, şi statul de drept şi aplicarea legii” a declarat Jaak Mikkel, Preşedintele AmCham Romania.

    Consolidarea relaţiilor comerciale transatlantice, atât prin prisma Parteneriatului Strategic SUA – Romania cât şi ca parte a UE, este în viziunea AmCham o prioritate şi se va regăsi ca atare în agenda organizaţiei.  O nouă direcţie de dezvoltare pe care Consiliul Director o va demara odată cu debutul acestui mandat este contribuţia AmCham la dezvoltarea sectorului de IMM-uri şi antreprenori, atât prin reflectarea nevoilor specifice acestora în agenda de advocacy cât şi prin programe care vor facilitata schimbul de bune practici între membrii din acest sector. 

  • (P) De la un moped şi un angajat la şantiere cu 150 de oameni

    În 2006 eram singurul angajat, în 2007 am avut trei oameni, după care am ajuns la un apogeu de 93 angajaţi în 2013. În acel an am înţeles că, de fapt, visul meu de mare companie de construcţii s-a năruit şi că nu pot face şi dezvoltare imobiliară de top, şi construcţii, şi m-am reorganizat începând să lucrez cu subantreprenori. Pentru RPC lucrează 35 oameni şi 12 fiƒrme de subantreprenori, pe care îi aleg cu atenţie maximă. Monitorizarea calităţii şi a promisiunilor rămâne o prioritate pentru mine”, spune tânărul antreprenor timişorean. Pentru a se dezvolta, a mizat pe reinvestirea profiƒtului, tactică pe care o aplică, povesteşte el, „şi în ziua de azi”. Din 2014 a apelat, pentru a se fiƒnanţa, şi la credite pe termen scurt, de 12-24 de luni, cu perioade de graţie, având ca obiectiv rambursarea în termenul de graţie. În prezent, pentru fiƒnanţarea proiectelor sumele investite se împart între fondurile proprii (30%) şi credite bancare (70%).

    „Îmi doresc ca 2017 s㠃fie anul stabilizării. Pentru asta sper să vindem 250 de unităţi şi să şi încasăm banii, pentru că de la momentul semnăarii antecontracului până la încasarea efectivă este un drum destul de lung. Anul trecut am vândut 173 de unităţi, în comuna Dumbrăviţa, lângă Timişoara.” Următorul pas pe care îl plănuieşte antreprenorul timişorean este cel spre piaţa din Bucureşti, în zona de nord: „În următoarele 14 luni vom derula un proiect acolo. De asemenea, Oradea şi Clujul prezintă interes”.

    Pentru a-şi clădi afacerea, Adrian Cionca a mizat pe poziţionarea diferită faţă de a competitorilor: „Am avut mereu preţul cam cel mai mic din piaţă, fără să fac compromisuri la calitate. Acest lucru se datorează viziunii de a avea cât mai mulţi clienţi mulţumiţi. Sunt tânăr, am copii mici şi ştiu cât de important este să începi viaţa în propria locuinţă, pe care să ţi-o şi poţi permite şi în care să-ţi poţi creşte copiii în siguranţă şi confort. Vreau să ofer generaţiei tinere (şi nu numai) această posibilitate”, explică timişoreanul strategia pe care a mizat pe parcursul a mai bine de zece ani de la înfiƒinţarea fiƒrmei.

    Drumul până la nivelul actual nu a fost însă uşor. Povestea, spune Adrian Cionca, întrebat de debutul său ca antreprenor, începe la vârsta când avea circa 13 ani şi a dorit să se implice în afacerea tatălui său, din domeniul agricol. De profesie inginer constructor, tatăl său a renunţat la domeniu după Revoluţie şi s-a întors în satul natal, pentru a face agricultură alături de bunicul lui Adrian Cionca. „Erau extrem de fericiţi că primiseră înapoi pământul, dar în 2003 tatăl meu a înţeles că este mai bine să se întoarcă în construcţii la compania unui fost coleg de şcoală. Aveam 13 ani şi tatăl meu se gândea să lichideze businessul de agricultură când eu i-am zis: «Tată, cred că pot face eu treaba asta; mă ocup să organizez combina şi tractorul». Tata a avut mare încredere în mine.” S-a ocupat de agricultură vreme de trei ani, timp în care studia la liceul economic din Timişoara, iar în clasa a XII-a a hotărât că agricultura se poate face doar în varianta „totul sau nimic” şi pentru că, spune el, „sunt genul de om care dă totul, am zis că nu aş putea face performanţă cu resursele pe care le aveam pentru a face agricultura de top. Am renunţat şi m-am apucat de construcţii după orele de liceu!”

    Cu un moped primit cadou de la unchi şi cu o galeată de scule pe portbagaj a pornit, în 2006, ceea ce avea să devină dezvoltatorul imobiliar RPC. Un an mai târziu, în activitate i s-a alăturat tatăl său şi, spune franc, „eu vedeam ƒfirma doar ca pe o sursă de fiƒnanţare pe perioada facultăţii, pentru că atunci visam să ajung un avocat de succes”. La un moment dat, i-a rugat pe părinţi să accepte să-şi ipotecheze apartamentul, pentru a accesa un credit, pentru a începe dezvoltarea imobiliară. „În septembrie 2008 au acceptat, iar eu porneam pe calea dezvoltării imobiliare în ajunul crizei economice, cu un credit de 103.000 CHF. În 2010 am reuşit să vând prima casă, construită în comuna Dumbrăviţa, «Pipera» Timişoarei, aşa cum îmi place mie să o numesc, cu un «profiƒt» de minus 15.000 euro. Da, la prima casă am pierdut 15.000 euro, dar nu m-am dat bătut.”

    La terminarea facultăţii a ales să rămână în domeniul construcţiilor. „Chiar dacă eram în mijlocul crizei, începând cu 2010 afacerea se dubla de la an la an, ceea ce a fost incredibil. Toată lumea era uimită în jurul meu, dar recunosc ca şi eu.” În 2012 s-a întâlnit cu un om de afaceri, care l-a întrebat: „Vrei să faci dezvoltare? Am un PUZ, sună-mă când vrei să începi”. În aceeaşi zi au bătut palma şi rezultatul a fost primul cartier dezvoltat de RPC în Dumbrăviţa, Bălcescu Residence. „A fost o şcoală grea pentru mine, nu ştiam foarte multe, dar Dumnezeu a fost bun cu mine şi m-a ajutat să duc la bun sfârşit, într-un an şi jumătate, proiectul – 28 de duplexuri.” În acest timp a jucat mai multe roluri: project manager, dezvoltator, agent de vânzări, consilier clientelă. „După Bălcescu au venit Sunlight 1, Gloria Residence, Sunlight 2, Sun Apartments, toate în Dumbrăviţa. Următorii paşi? Bucureşti, Oradea, Cluj.”

  • Care sunt cele mai puternice 23 de naţiuni din lume?

    Un alt element crucial a fost “puterea”, care determină cât de de influentă, din punct de vedere economic şi politic, este o ţară şi ce putere are în alianţe.

    În acest clasament şi-a menţinut poziţia de lider Statele Unite, urmate îndeaproape de Rusia, China, Marea Britanie şi Germania

    1. Statele Unite ale Americii
    2. Rusia
    3. China
    4. Marea Britanie
    5. Germania
    6. Franţa
    7. Japonia
    8. Israel
    9. Arabia Saudită
    10. Emiratele Arabe Unite
    11. Coreea de Sud
    12. Canada
    13. Turcia
    14. Iran
    15. Elveţia
    16. India
    17. Australia
    18. Italia
    19. Suedia
    20. Pakistan
    21. Olanda
    22. Spania
    23. Qatar