Fekter a căutat să minimizeze, într-un interviu difuzat sâmbătă la un post de radio, potenţialul impact al coborârii ratingului de la AAA la AA+ de către S&P asupra costurilor de finanţare suportate de stat. S&P a retrogradat vineri nouă ţări din zona euro, inclusiv două cu rating AAA – Austria şi Franţa – şi a modificat perspectiva la negativă pentru alte trei state cu notă maximă – Olanda, Finlanda şi Luxemburg.
Tag: Austria
-
Austria va impune limite la expunerea băncilor în estul Europei, în pofida nemulţumirii din regiune
“Decizia a fost luată”, a spus, sub protecţia anonimatului, un oficial care a participat la o “întâlnire de rutină” miercuri a autorităţilor de reglementare din 17 ţări din Europa de Est. În încercarea de a-şi păstra ratingul maxim posibil “AAA”, în contextul crizei din zona euro şi a temerilor privind expunerea băncilor austriece în ţările din Europa Centrală şi de Est, Austria a anunţat în noiembrie, în mod neaşteptat, restricţii la creditarea în regiune pentru marile grupuri financiare din ţară, Erste, Raiffeisen şi UniCredit Bank Austria, parte a grupului italian UniCredit.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
În Austria Crăciunul începe pe 1 decembrie – GALERIE FOTO
Cel mai bine “îmbrăcat” de sărbătoare este satul austriac Spitzzicken. “Avem 260 de locuitori şi fiecare şi-a decorat casa de sărbătoare”. Satul îl poţi străbate la pas şi nu îţi ia decât 15 minute, cu tot cu timpul pe care îl acorzi admirării fiecărui detaliu. Fiecare casă are un om de zapadă, o lumânare, un ren sau o sanie făcută din luminiţe. Asta pe lângă faptul că întreaga casă este împodobită astfel.
“Acum câţiva ani nu aveam niciun turist şi lumea nu prea auzise de noi. Acum vin cu autobuzele şi unii mai şi rămân peste noapte. Aşa am fost nevoiţi să construim şi o facilitate de cazare”, spune un locuitor din Spitzzicken. El explică însă că decizia de se pregăti astfel de sărbatoare nu a fost luată doar în scop turistic, ci personal. Dar turiştii nu lipsesc.
Tot el explică faptul că dacă înainte lumea nici nu ştia unde există acest sat pe hartă, şi acum, datorită luminiţelor, în preajma Crăciunului “suntem admiraţi din avion. Pasagerilor li se spune că un fel de Las Vegas în Austria”. Bineînţeles, în miniatură.
Totusi, cea mai împodobită casă de sărbători nu este în Spitzzicken, ci în apropiere. “Are de două ori mai multe luminiţe decât tot satul Spitzzicken la un loc, şi consumă într-o zi curent cât o casă normală în şapte luni”, spune reprezetantul Oficiului de turism din Austria. Întrebarea logică a venit imediat. Dar cine sunt cei care deţin această casă? Şi răspunsul a fost prompt. “Nu sunt bogaţi dacă la asta vă gândeaţi. Statul le subvenţionează 70% din factură”. Între timp, casa a fost numită cea mai frumoasa casă din Austria decorată de Crăciun.
Până să o văd cu ochii mei nu îmi puteam imagina ce poate avea diferit de toate cele pe care le-am văzut. Nici nu a fost nevoie să ne apropiem prea mult cu maşina ca să îmi dau seama. Fiecare tufiş, fiecare pom, fiecare colţ de casă şi de curte este împodobit. Moşii de Crăciun sunt “fără număr”, la fel şi renii, oamenii de zăpadă.La poarta casei se strânseseră într-o seară de vineri câteva zeci de oameni, şi asta nu e o noutate. Se întâmplă la fel în fiecare seară. “Văzând succesul pe care casa sa îl are, proprietarul s-a gândit că în fiecare seară de vineri să facă un tur al grădinei şi al casei şi să explice cum a gândit el totul”. Turul, am uitat sa precizez, este gratuit.
-
Rămâne Estul fără băncile austriece?
“Nu poţi crede pentru totdeauna în Moş Crăciun”, spunea în decembrie 2008 Herbert Stepic, preşedintele Raiffeisen Bank International (RBI), pentru că în plină criză financiară, “băncile nu pot pompa la nesfârşit bani în economie”. El cerea guvernelor est-europene să întoarcă susţinerea de care s-au bucurat din partea băncilor străine în anii de creştere economică şi să ia măsuri care să le sprijine, cum ar fi injecţiile de capital, după exemplul Austriei, sau credite de la UE pentru recapitalizarea băncilor şi garantarea împrumuturilor interbancare. În lunile următoare, BERD şi FMI perfectau acordul de la Viena privind susţinerea băncilor şi menţinerea expunerilor în Est ale celor 17 grupuri bancare occidentale prezente în regiune. Pentru România, acordul a fost semnat de Erste Bank, Raiffeisen Bank International, Eurobank EFG, NBG, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit, care controlează în total circa 70% din piaţă.
Acum însă, după toate asigurările date de Jose Barroso sau de Angela Merkel că vor limita dezangajarea băncilor din Europa de Est ca efect al crizei datoriilor suverane, s-a văzut că nu există niciun nou acord: Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a precizat în rezoluţia din octombrie doar că măsurile de menţinere a expunerii rămân la latitudinea autorităţilor naţionale de supraveghere. Iar condiţiile în care operează băncile sunt mult schimbate faţă de 2008. Conform noilor cerinţe impuse de EBA, băncile trebuie ca până la 30 iunie 2012 să atingă o rată a capitalului de bază de 9% şi să-şi constituie rezerve temporare, ceea ce înseamnă un necesar de capital suplimentar estimat la 106 mld. euro. EBA va stabili în următoarea perioadă cifrele exacte, pe baza raportărilor la nouă luni ale băncilor, şi va aproba până la sfârşitul anului în curs planurile de recapitalizare.
Europa de Est este, aşadar, doar un caz particular al luptei pentru resurse care se duce în aceste luni în interiorul UE: în declaraţia summitului UE din octombrie se spune că băncile pot beneficia de bani pentru recapitalizare din partea Fondului European pentru Stabilitate Financiară, devenit creditor de ultimă instanţă, doar dacă restul opţiunilor eşuează (aport de la acţionari, emisiuni de obligaţiuni, sprijin de la guvernele naţionale, vânzări de active). Alex Griffiths, analist al Fitch Ratings, apreciază că “o majorare de capital, din fonduri private sau publice, va avea un impact neutru, dacă nu chiar uşor pozitiv pentru creditare; pe de altă parte, dacă băncile recurg la reducerea activelor, atunci se va reduce creditarea”.
Acesta e contextul în care Banca Naţională a Austriei şi Autoritatea Austriacă pentru Pieţe Financiare au lansat propunerea ca proporţia dintre creditele nou acordate, pe de o parte, şi depozitele nou create şi alte resurse de finanţare locale sau supranaţionale să nu depăşească 110%. Propunerea are ca scop menţinerea ratingului suveran AAA, după ce agenţiile de rating au pus la îndoială capacitatea ţării de a susţine subsidiarele din Est ale băncilor austriece în condiţiile unei eventuale înrăutăţiri a economiei mondiale. Dintre toate pieţele estice, băncile austriece aveau la 31 martie expunerile cele mai mari în Cehia (53,17 mld. euro), România (30,2 mld. euro) şi Ungaria (28,99 mld. euro), conform băncii centrale.
Simon Kennedy, analist al agenţiei de rating Fitch, apreciază că propunerea nu va însemna “constrângeri noi semnificative” asupra creditării, fiindcă băncile austriece “oricum nu mai au intenţia să-şi majoreze creditarea mult mai rapid decât finanţarea pe plan local”. Ba mai mult, propunerea are efecte pozitive, fiindcă “va asigura reducerea progresivă a proporţiei dintre credite şi depozite în Europa Centrală şi de Est şi va preveni o creştere excesivă a expunerilor atunci când percepţia faţă de această regiune se va îmbunătăţi” (un punct de vedere atins şi de Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, care a spus că ar fi fost “foarte mulţumit dacă o astfel de restricţie ar fi funcţionat în perioada de boom al creditului” şi că “interesele sunt comune, nu divergente” între bănci şi state).
În schimb, spune Kennedy, dacă ar avea loc o intensificare a crizei în zona euro, atunci presiunile pe finanţare “ar putea sili unele bănci din zona euro să taie finanţarea pentru subsidiarele din Europa Emergentă sub nivelurile la care le-ar îndreptăţi condiţiile locale”, caz în care ar putea fi luată în calcul o nouă iniţiativă de genul acordului de la Viena. În ceea ce priveşte teama de o repatriere a capitalurilor, oficialii BNR au explicat că băncile nu pot repatria decât cu acordul BNR capitalul social, care reprezintă cea mai mare parte din capitalul lor. Împrumuturile subordonate, în schimb, au o pondere mult mai mică în capital decât în alte ţări din regiune, dar nici ele nu pot fi retrase înainte de scadenţă, a afirmat săptămâna trecută Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, care nu vede atât un risc ca expunerile băncilor să scadă, ci mai curând riscul de încetinire a creşterii liniilor de finanţare.
-
Mesaj dur al preşedintelui Băsescu către sistemul bancar austriac: Continuaţi finanţarea aici pentru că aţi făcut profituri de miliarde
“Cred că declaraţia Băncii Austriei, prin care solicită oprirea finanţărilor băncilor austriece în afara ţărilor din zona euro ori este o greşeală ori este o neînţelegere.Noi am fost condiţionaţi la aderarea la Uniunea Europeană de predarea participaţiilor majoritare la cele mai mari bănci. Să vii acum şi să spui că nu mai continui finanţarea în România este o lipsă totală de înţelegere a situaţiei. Este o lipsă de fair-play. Băncile austriece au făcut profituri uriaşe din 2000 până chiar în 2009 şi nu pot veni acum să spună că nu mai continuă finanţarea economiei româneşti. Să apeleze mecanismele de finanţare puse la dispoziţie de UE şi să continue finanţarea statului român, a companiilor şi a persoanelor fizice din România”.
Declaraţia preşedintelui vine după ce Banca centrală a Austriei a cerut băncilor să nu mai crediteze Europa de Est decât din depozitele locale. Luate la un loc, cele trei bănci controlate de austrieci, BCR, Raiffeisen şi UniCredit înregistrau la sfarşitul lunii septembrie un raport credite/depozite de 127,5%, avand în portofolii credite de 14,8 mld. euro la depozite de 11,6 mld. euro. Adăugând Volksbank, raportul explodează la 551% pentru că această bancă a neglijat atragerea de depozite.
-
S&P: Austria ar putea fi incapabilă să susţină subsidiarele băncilor din Europa de Est
“Guvernul austriac s-ar putea să nu aibă capacitatea de a susţine toate operaţiunile din străinătate ale marilor bănci”, potrivit unui comunicat al S&P. Băncile austriece, între care Erste şi Raiffeisen, sunt cei mai mari creditori în Europa de Est, potrivit Băncii Reglementelor Internaţionale (BRI).În România, Erste controlează BCR, în timp ce Raiffeisen şi Volksbank au operaţiuni sub brand propriu. Erste, Raiffeisen, Hypo Alpe-Adria-Bank International şi alte bănci au împrumutat, în total, 266 miliarde de dolari guvernelor, companiilor şi populaţiei în Europa de Est până la sfârşitul lunii iunie, potrivit datelor BRI. Suma nu include UniCredit Bank Austria, divizia pentru Europa Centrală şi de Est a băncii italiene UniCredit. Băncile austriece au cele mai mari expuneri în regiune în Cehia, România şi Ungaria, potrivit BRI. Activele totale consolidate ale instituţiilor de credit se ridicau la 1.140 miliarde de euro în iunie, potrivit băncii centrale, de circa patru ori PIB al Austriei.
-
Volksbank România, preluată de o societate cu răspundere limitată din Austria
Transferul participaţiilor a avut loc la 21 octombrie, odată cu înregistrarea noii structuri a acţionariatului în Registrul Acţionarilor. Transferul a fost aprobat în prealabil de autorităţile de supraveghere din Austria şi România.
“Schimbarea la nivelul acţionariatului nu afectează în niciun fel operaţiunile băncii. Volksbank România îşi va derula activitatea în aceleaşi condiţii ca şi până acum”, declară Johann Lurf, preşedintele Volksbank România.
VBI Beteiligungs GmbH are aceeaşi structură a acţionariatului ca Volksbank International: Österreichische Volksbanken-Aktiengesellschaft (OVAG) este acţionarul majoritar, cu o participaţie de 51%, iar băncile cooperative DZ BANK AG / WGZ BANK AG din Germania şi Banque Populaire Caisse d’Epargne (BPCE) din Franţia deţin câte 24,5 % din VBI Beteiligungs GmbH. Noua structură a acţionariatului Volksbank România este: VBI Beteiligungs GmbH (99,34%), EM.RO Popolare (0,33%), Banca Popolare di Vicenza (0,33%).
În luna septembrie, Sberbank a anunţat semnarea unui acord cu acţionarii Volksbank International pentru preluarea a 100% din Volksbank International. Volksbank Romania nu a făcut obiectul tranzacţiei. În acord cu majoritatea acţionarilor, s-a decis ca Volksbank România să fie repoziţionată pe piaţa locală.
Volksbank International, entitatea sub care se derulau operaţiunile internaţionale ale grupul financiar OVAG, ajunsese în 2010, la o reţea de 547 de unităţi bancare operate de filialele din nouă state central- şi est-europene, cu active totale de 13,7 miliarde de euro. Volksbank România este a şasea bancă din sistem, cu active de 4,7 miliarde de euro. Începând din 2010, strategia băncii s-a modificat, iar Volksbank România este în curs de repoziţionare, ca bancă universală, care acordă egală atenţie activităţilor de economisire şi celor de creditare şi se adresează atât clienţilor companii, cât şi clienţilor persoane fizice.
Grupul austriac este al doilea care procedează astfel cu o bancă din România, după Erste, care a transferat în 2009, din raţiuni fiscale, pachetul deţinut la BCR în proprietatea legală a două vehicule speciale – EGB Ceps Holding GmbH şi EGB Ceps Beteilungen GmbH.
Volksbank România, deţinută de Volksbank International AG, divizia est-europeană a grupului austriac Österreichische Volksbanken-AG, a avut profit de 1,3 mil. euro după primele opt luni ale anului, conform standardelor contabile internaţionale, în timp ce după standardele contabile româneşti a consemnat o pierdere de 9 mil. euro. La sfârşitul lui iulie, activele Volksbank România se ridicau la 4,8 miliarde de euro. Banca are acum 140 de sucursale, faţă de 182 la sfârşitul anului trecut.
-
Şeful Erste este anchetat de autorităţile din Austria pentru inducerea în eroare a investitorilor
De asemenea, autoritatea verifică un portofoliu de contracte CDS din evidenţa contabilă a grupului. Erste, a doua mare instituţie de credit din Europa Centrală şi Est, prezentă în România prin intermediul BCR, a confirmat că autoritatea financiară i-a cerut să furnizeze informaţii în cadrul anchetei.
Grupul financiar austriac a anunţat la 10 octombrie că se confruntă cu o pierdere netă de până la 800 de milioane de euro pentru acest an, din cauza unor pierderi cauzate de portofoliul de credite în valută din Ungaria, de expunerea pe datoria suverană a statelor din zona euro şi de portofoliului de contracte CDS (credit default swaps – asigurare a datoriilor împotriva riscului de neplată). Anunţul neprogramat al Erste a cauzat prăbuşirea cotaţiei băncii la minimul ultimilor doi ani şi jumătate şi a afectat şi acţiunile altor bănci din regiune.
-
Veste bună pentru băncile care au împrumutat Europa
Ultimul obstacol în calea extinderii atribuţiilor EFSF se anunţă Slovacia, care se opune pentru că nu are bani destui spre a-şi susţine o majorare a contribuţiei la fond. Rezerve a exprimat şi principalul partid de opoziţie din Slovenia, ai cărui lideri au declarat că ţările mici nu ar trebui să fie silite să susţină financiar state bogate ca Grecia, Irlanda sau Portugalia.
Votul din Slovenia, a cărei contribuţie la EFSF reprezintă peste 10% din PIB, a avut loc după ce guvernul de centru-stânga a ratat votul de încredere al parlamentului, nereuşind să-şi promoveze legile privind reforma pensiilor şi a pieţei muncii. Căderea guvernului va însemna alegeri anticipate convocate pentru data de 4 decembrie – primele anticipate din ţară de după declararea în 1991 a independenţei faţă de fosta Iugoslavie.
-
Austria evocă un posibil faliment al Greciei
Spindelegger a subliniat la televiziunea publică ORF că este aşteptat rezultatul discuţiilor dintre autorităţile de la Atena şi reprezentanţii troicii formate din Comisia Europeană (CE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), care vor avea loc luni, prin intermediul unei teleconferinţe. Şeful diplomaţiei austriece a subliniat că dacă UE lasă Grecia să intre în faliment, trebuie să ţină seama de impactul scenariului asupra altor ţări aflate în dificultate.