BusinessMagazin

Tag: armata

  • Povestea creatorei de modă Coco Chanel

    Coco Chanel (Gabriel Bonheur Chanel) a fost o creatoare de modă şi fondatoare a imperiului Chanel. Ea este singura creatoare de modă prezentă în lista Time a celor mai influenţi 100 de oameni din secolului XX.

    Influenţa creatoarei a depăşit limitele culturii vestimentare, iar produsul ei cel mai cunoscut, parfumul Chanel no. 5, este unul dintre cele mai vândute din istorie. Coco Chanel este cunoscută şi astăzi pentru determinarea, ambiţia şi energia de care a dat dovadă pentru a-şi atinge scopurile, atât pe plan personal, cât şi profesional. Cu toate acestea, viaţa ei a generat numeroase controverse, mai ales datorită comportamentului său pe durata ocupaţiei naziste din timpul celui de-al doilea război mondial.

    Fondatoarea Bet365.com este una dintre cele mai bogate femei din lume

    Gabriel Bonheur Chanel s-a născut în 1883 în Saumur, Franţa. După ce a învăţat să coasă la vârsta de şase ani, Chanel s-a angajat la o croitorie, iar în timpul liber a cântat într-un cabaret frecventat de ofiţeri ai armatei franceze. În această perioadă şi-a atras porecla Coco, cel mai probabil datorită unui cântec numit ”Ko Ko Ri Ko„. În anul 1906, Chanel l-a cunoscut pe Etienne Balsan, un tânăr ofiţer ce provenea dintr-o familie bogată. Părinţii lui Balsan deţineau una dintre cele mai mari fabrici de haine din Franţa şi produceau echipament destinat armatei franceze. În 1909, când Chanel s-a mutat la Paris, tânărul ofiţer i-a pus la dispoziţie apartamentul său şi a introdus-o în cercurile selecte din capitala franceză.

    Căpitanul Arthur Edward ”Boy„ Capel, unul dintre prietenii lui Balsan, a ajutat-o pe Chanel să deschidă un magazin în cartierul parizian Deauville. Produsele erau croite din materiale ieftine şi orientate, în general, către zona sport. Câţiva ani mai târziu, Coco Chanel a deschis un nou butic în Biarritz, un oraş situat în sudul Franţei care a avut statut de neutralitate în timpul primului război mondial. Aici, femeia l-a cunoscut pe Marele Duce Dimitri Pavlovici, un aristocrat rus cu care a avut o scurtă aventură, păstrând 
apoi o strânsă relaţie cu el de-a 
lungul vieţii.

    În anul 1919, ”Chanel„ era deja consacrat ca un brand, având sediul într-unul dintre cele mai exclusiviste cartiere din Paris. În următorii ani Chanel şi-a consolidat imaginea companiei, dechizând zeci de magazine în Franţa.

    În 1924, Coco Chanel a semnat un contract cu o companie deţinută de familia Wertheimer pentru a produce o gamă de parfumuri şi accesorii. Parfums Chanel a devenit imperiul cunoscut astăzi, cu venituri anuale de peste 7 miliarde de dolari. Redenumită Chanel, compania are peste 300 de magazine şi este prezentă pe toate continentele, având în jur de 1.500 de angajaţi.

  • Lituania reintroduce serviciul militar obligatoriu: Forţele armate trebuie să fie pregătite pentru apărarea ţării

    “Constituţia ne obligă să evaluăm ameninţările cu care se confruntă ţara noastră şi să organizăm apărarea naţională astfel încât să asigure apărarea statului. Aceasta este datoria şefilor de stat. În condiţiile în care situaţia geopolitică se schimbă, forţele armate trebuie să fie pregătite pentru apărarea armată a ţării, chiar şi în vremuri de pace. Actualul mediu geopolitic cere consolidarea şi accelerarea dotării armatei, iar acest lucru trebuie făcut în următorii ani”, a declarat preşedintele Dalia Grybauskaite, relatează Baltic Times în ediţia electronică.

    Consiliul pentru Apărarea Statului a decis să reintroducă serviciul militar obligatoriu pentru o perioadă de cinci ani, urmând ca 3.500 de bărbaţi cu vârste între 19 şi 26 de ani să fie convocaţi pentru o perioadă de nouă luni. Dacă Parlamentul aprobă decizia Consiliului, primii soldaţi ar putea fi recrutaţi încă din septembrie.

    Forţele armate lituaniene vor fi compuse atât din militari profesionişti, cât şi din recruţi, aşa cum au şi alte ţări din regiune, ca Finlanda, Estonia, Norvegia şi Danemarca. Acest lucru ar permite Lituaniei să completeze personalul armatei în 2015-2016 şi să formeze o rezervă militară suficientă în următoarele 18 luni. În prezent, armata lituaniană are aproximativ 13.000 de militari.

    Aproximativ 3.000 de soldaţi vor fi recrutaţi în 2015 şi alţi 16.000 în următorii cinci ani, pentru a deveni rezerva armatei lituaniene. Conform şefului Statului Major lituanian, general maiorul Jonas Vytautas Zukas, în prezent doar două batalioane au peste 50 la sută din necesarul de trupe.

    Generalul Zukas a precizat că recruţii vor fi selectaţi la întâmplare, aşa cum au făcut Statele Unite în timpul războiului din Vietnam. Tinerii cu vârste între 19 şi 27 de ani, sănătoşi, educaţi şi fără condamnări vor fi eligibili pentru serviciul militar. Neprezentarea la forţele de recrutare atrage responsabilitatea penală.

  • Omul de afaceri Ioan Niculae foloseşte la vânătoare un TAB de la armată

    Unul dintre cei mai bogaţi oameni din România, Ioan Niculae, proprietarul grupului Interagro, este cunoscut pentru pasiunea sa pentru vânătoare. Imperiul de la Zimnicea cuprinde, la 15 kilometri de oraş, un domeniu de 11.000 de hectare, unde Niculae vânează iepuri şi mistreţi.

    Mergea la vânătoare cu foşti colegi de-ai săi din echipa de fotbal, pe care îi şi angajase între timp. În rest, rareori invita pe cineva la vânătoare. Mai veneau prieteni, dar doar dintre apropiati. Spune că nu îi place să organizeze vânători: “Orice fac, eu fac doar pentru mine”. Ioan Niculae a achiziţionat în urmă cu doi ani un TAB casat de armată pe care îl foloseşte în jurul cabanei de vânătoare de la Zimnicea, unde îşi petrece weekendurile în care nu merge la vila sa de pe Valea Prahovei.

    Primul interviu al moştenitoarei celui mai bogat om din România: „Nu mă văd făcând altceva”

    Cunoscut drept “miliardarul de la Zimnicea”, Ioan Niculae este caracterizat ca un om de afaceri controversat, pe fondul mai multor dispute in care a fost implicat de cand a intrat in afaceri (in special legate de companiile privatizate, cum ar fi SNTR sau Rafinaria Astra). Ioan Niculae si-a inceput afacerile imediat dupa 1990 in domeniul agricol, infiintand o firma care se ocupa cu comertul de produse petroliere si chimice si prin care s-a impus in comertul exterior.

    Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, a fost singurul român prezent în Topul Forbes al miliardarilor lumii pentru anul 2013, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, pe locul 1.268 în lume, în timp ce Dinu Patriciu, care se găsea anul trecut pe locul 854, a părăsit clasamentul.

    Ioan Niculae, fosta lui soţie, Domniţa Niculae, fiica acestuia, Adina Niculae, şi Nicoleta Toncea, apropiată a omului de afaceri, sunt urmăriţi în prezent pentru sustragere de sub sechestru şi spălare de bani. Niculae este urmărit penal şi pentru instigare la abuz în serviciu, iar în dosar ar fi vizaţi şi opt funcţionari la Cadastru. Procurorii DIICOT au pus sechestru asigurător pe mai multe bunuri mobile şi imobile ale omului de afaceri.

  • Petrescu: Vom discuta cu FMI şi CE să avem un plus de 0,3% din PIB pentru Armată

    „Ştim că este extrem de important să mărim cheltuielile militare şi unul din punctele de discuţie cu FMI şi CE va fi ca să avem un plus de 0,3% din PIB pentru Armată şi să încercăm să punem acest 0,3% peste deficit, aşa cum s-a discutat şi în ECOFIN în urmă cu câteva luni”, a precizat Petrescu.

    Ea a spus că a discutat şi cu ministrul Apărării, Mircea Duşa, despre acest aspect, majorarea cheltuielilor legate de Apărare ţinând de respectarea angajamentelor Românei.

    „Oricum vroiam să dăm mai mulţi bani la Apărare. Vorbim aici de situaţia din Ucraina, care presupune mai multe cheltuieli în plus şi presupune şi cheltuieli legate de comandamentul NATO, de toate angajamentele pe care noi ni le-am luat în Ţara Galilor. Acest lucru era clar, dar evident că şi după ziua de azi vom discuta şi vom fi mult mai motivaţi să discutăm începând de mâine cu FMI şi CE”, a spus Petrescu.

    Ea a arătat că parada militară din Bucureşti organizată cu ocazia Zilei Naţionale a fost „superbă”, fiind pentru prima dată când participă la o astfel de festivitate.

    „Parada a fost superbă, a fost prima dată când am participat la o astfel de paradă şi mi-a plăcut extrem de mult. A fost extraordinar de frumos şi sunt mândră că am putut să fiu aici şi să reprezint Guvernul României”, a mai spus Petrescu.

     

     

  • Xi Jinping tranşează o dezbatere asupra armatei şi reafirmă că “partidul dă ordine puştilor”

    Preşedintele Xi Jinping s-a angajat într-o campanie de “curăţare” a corupţiei care face ravagii în rândul armatei chineze – pilonul regimului, alcătuită din 2,3 milioane de oameni, care s-a tradus prin destituirea şi inculparea de către justiţia militară a numărului doi din ierarhia militară, generalul Xu Caihou.

    Armata chineză este vizată şi divizată de câţiva ani de o dezbatere între susţinătorii “naţionalizarii” acesteia – punerea ei în slujba statului şi naţiunii – şi susţinătorii tradiţiei comuniste conform căreia aceasta se supune mai întâi Partidului Comunist Chinez (PCC), potrivit formulei lui Mao Zedong “partidul dă ordine puştilor”.

    Preşedintele Xi Jinping intenţionează să pună capăt acestei dezbateri şi a subliniat în mai multe rânduri asupra “principiului absolut” al conducerii PCC a Armatei Populare de Eliberare.

    “Este necesar să recunoaştem importanţa activităţii politice în rândul armatei, fiind vorba despre gândirea noastră politică”, a declarat preşedintele, citat de agenţia China Nouă, într-o conferinţă, în faţa militarilor, la Gutian, în provincia Fujian (est), salutând “marea tradiţie forjată în sânge de către înaintaşii noştri”.

    Într-un editorial, Cotidianul armatei i-a criticat dur pe susţinătorii “naţionalizării”, dând asigurări că “cei care răspândesc apelul la naţionalizarea armatei pot fi consideraţi ca având un suflet foarte negru”.

    The Global Times, alt cotidian oficial, aprecia în ediţia de luni, tot într-un editorial, că susţinătorii naţionalizării sunt “evident influenţaţi de Occident”, demonstrează o implicare a forţelor străine care “apără în mod deschis ideea suprimării conducerii partidului asupra armatei şi (vor) să doboare fundamentele puterii Partidului”.

    Xi Jinping s-a angajat să continue campania generală împotriva corupţiei în rândul PCC şi armatei.

    Acuzat că a instaurat un sistem generalizat de cumpărare a gradelor în armată, generalul Xu Caihou era până anul trecut vicepreşedintele Comisiei Militare Centrale, organul de conducere politică PCC al APE.

    Exclus din PCC vara trecută, ofiţerul septuagenar a fost, până în 2012, membru al Biroului Politic.

    Preşedintele chinez a deplâns, de asemenea, lipsa de “încredere” şi “disciplină” în rândul armatei, apreciind că activitatea de supervizare a ofiţerilor este “prea permisivă”, potrivit agenţiei China Nouă.

  • Băsescu de Ziua Armatei: Trecerea Prutului în al Doilea Război Mondial n-a fost o greşeală

    Preşedintele a participat, la Carei (Satu Mare), la ceremoniile militare şi religioase de depunere de coroane de flori şi jerbe la ansamblul monumental “Glorie ostaşului român” ocazionate de Ziua Armatei României – 25 octombrie.

    “O să spun poate un lucru care unora li se va părea nepotrivit. Nu-l spun prima dată, dar astăzi, foarte aproape de încheierea mandatului, îmi iau libertatea să-l spun: vorbim prea puţin de prima parte a celui de-al Doilea Război Mondial. Şi acolo au căzut ostaşi români care au executat ordinul politicienilor. Şi, niciodată, nimeni nu o să mă convingă că trecerea Prutului a fost o greşeală în istorie. Poate este discutabilă trecerea Nistrului, dar Armata Română, prin tradiţie, şi-a apărat teritoriul naţional. Or, teritoriul dintre Prut şi Nistru a fost şi este pământ românesc”, a spus Băsescu în discursul său.

    El s-a referit astfel la controversatul ordin dat de mareşalul Ion Antonescu trupelor în noaptea de 21/22 iunie 1941, de a trece Prutul cu scopul recuceririi Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, pierdute în 1940 în favoarea Uniunii Sovietice. Controversa istorică are în vedere nu realitatea că România încerca să-şi recupereze teritoriile ocupate de sovietici, ci faptul că armata română a acţionat atunci alături de aliatul de atunci, Germania hitleristă, chiar dacă scopurile românilor erau legitime, precum şi faptul că o lună mai târziu, la finele lui iulie 1941, mareşalul Ion Antonescu a răspuns favorabil cererii lui Hitler de a continua acţiunea militară şi dincolo de Nistru.

    “Aş vrea, astăzi, aici, să mulţumesc Armatei Române pentru modul cum şi-a făcut datoria în Irak, în Afganistan, în Balcani, în Kosovo în mod deosebit, dar şi în misiunile pe care le-a îndeplinit în Africa. Au fost momente de după începutul democraţiei de la 1989 încoace, momente în care Armata Română şi-a dovedit capacitatea de a apăra interesele statului român şi dincolo de frontierele ţării”, a continuat preşedintele.

    “O nouă misiune apărută pentru Armata Română în ultimii 10 ani este apărarea şi conservarea teritoriului dobândit prin procesul de la Haga în Marea Neagră. Flota de război a României, trupele terestre situate în Dobrogea au obligaţia şi misiunea să apere aceşti peste 10.000 de kilometri pătraţi dobândiţi în Marea Neagră şi care înseamnă resurse uriaşe pentru sistemul energetic naţional”, a mai afirmat Traian Băsescu.

    Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, a elogiat la rândul său sacrificiul militarilor români, amintind că anul acesta se împlinesc 70 de ani de când ostaşii Armatei României eliberau ultimele mari oraşe transilvănene, Carei şi Satu Mare, de sub ocupaţia străină.

    “Datorăm profund respect soldaţilor români care au luptat cu toată fiinţa şi puterea lor, propulsaţi de flacăra lăuntrică a patriotismului şi sentimentul datoriei. Oarba de Mureş, Păuliş, Odorhei, Reghin, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Turda, Carei sau Satu Mare sunt doar câteva dintre reperele care au marcat epopeea eliberării Ardealului de Nord Vest, scrise cu sânge şi sacrificii”, a spus Duşa.

    “Generaţiile prezentului, militarii profesionişti de toate gradele care îşi slujesc în prezent Ţara sub Drapel, au, în esenţă, aceleaşi misiuni ca şi înaintaşii lor: apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale, unităţii şi democraţiei constituţionale ale României. Tocmai de aceea, participarea Armatei României la operaţiuni umanitare, de menţinere a păcii, precum şi la operaţiuni de combatere a terorismului, la nivel subregional şi regional, a fost, este şi va rămâne obiectivul major al politicii noastre de securitate şi apărare”, a continuat ministrul.

    Mircea Duşa a subliniat că majorările de alocări bugetare pentru apărare din ultimii ani fac posibilă continuarea procesului de înzestrare şi modernizare a armatei. “Va trebui să investim mai mult în pregătire, echipamente şi tehnică militară de vârf, necesare asigurării condiţiilor de interoperabilitate cu armatele membre ale NATO. Toate acestea presupun un înalt profesionalism al personalului militar, multă conştiinciozitate şi disciplină riguroasă.”

    Potrivit ministrului, calitatea de membru al NATO “aduce pentru ţara noastră cele mai solide garanţii de apărare din întreaga noastră istorie, iar evoluţiile situaţiei de securitate din regiunea noastră demonstrează, o dată în plus, importanţa opţiunii strategice pe care România a făcut-o după 1989, aceea de a se alătura şi integra în spaţiul euroatlantic”.
     

  • Cum a ajuns oficial Ucraina în pragul destrămării teritoriale

    Dacă înainte şi imediat după alegerile prezidenţiale din mai din Ucraina, efortul diplomaţiei ruse urmărea să-i convingă pe liderii noii puteri de la Kiev că soluţia cea mai bună este federalizarea ţării, iar în presa rusească separatiştii rusofoni din est erau denumiţi “federalişti”, situaţia s-a schimbat pe măsură ce noul regim de la Kiev a refuzat negocierile cu separatiştii şi a continuat acţiunile militare în Doneţk şi Luhansk, iar de partea cealaltă, separatiştii n-au renunţat la ideea de a-şi impune prin forţă controlul total asupra regiunilor respective. În presa rusească, separatiştii au început să fie numiţi “forţe de autoapărare”, iar liderii lor au ieşit cu interviuri unde au afirmat că nu doresc autonomie, ci separare teritorială, cu crearea unui stat nou – faimoasa “Novorossia” la care în ultimele zile s-a referit pasager şi liderul de la Kremlin.

    În ultima săptămână, diplomaţia nemţească a părut că începe să producă surprize. Cancelarul german Angela Merkel a vizitat Kievul şi i-a spus preşedintelui Petro Poroşenko că Ucraina este liberă să se integreze în Uniunea Eurasiatică, a subliniat că Germania vrea să aibă relaţii bune cu Rusia şi a vorbit despre premisele unei detensionări a conflictului ruso-ucrainean, bazată inclusiv pe acceptul Kievului de a lua anumite măsuri de “descentralizare” a puterii în beneficiul etnicilor ruşi. Evenimentul urma semnării de către firma germană RWE a contractului de vânzare a unei subsidiare de petrol şi gaze, Dea, către compania rusească LetterOne, într-o tranzacţie în valoare de 5,1 mld. euro.

    A venit apoi reuniunea Belarus-Kazahstan-Rusia-Ucraina de la Minsk, la care au participat oficiali de la Bruxelles în frunte cu şefa diplomaţiei UE, Catherine Ashton. Poroşenko s-a întâlnit în premieră cu liderul rus Vladimir Putin, după care a promis o “foaie de parcurs” către o încetare bilaterală a focului de către Kiev şi separatişti. La rândul lui, Putin a afişat o atitudine conciliantă şi a declarat că au fost încheiate “unele acorduri” cu liderul ucrainean. Ulterior, preşedintele Poroşenko a anunţat şi că negocierile UE-Rusia-Ucraina pe tema plăţii gazelor ruseşti de către Kiev ar urma să se reia, după ce au eşuat în iunie, şi că a convenit cu Angela Merkel să-şi coordoneze demersurile la Consiliul European din 30 august.

    După numai o zi însă, situaţia s-a deteriorat radical, odată cu extinderea bruscă a luptelor pe un nou front la sud de Doneţk. Un lider al separatiştilor a recunoscut, în premieră, la o televiziune rusă de stat că între 3.000 şi 4.000 de voluntari din Rusia, mulţi dintre ei rezervişti sau militari activi aflaţi în concediu, luptă deja de mult de partea lor, în virtutea frăţiei slave exprimate ca în anii ’90 în conflictul din fosta Iugoslavie. Acelaşi lider a afirmat, iarăşi în premieră, că scopul separatiştilor nu este federalizarea, ci desprinderea de Ucraina a teritoriilor cu populaţie rusofonă semnificativă.

    Ambasadorul SUA la Kiev a acuzat imediat Rusia că a trimis în Ucraina trupe militare regulate şi sisteme antiaeriene noi ca să combată armata guvernamentală, Departamentul de Stat al SUA a vorbit despre o “contraofensivă condusă de Rusia”, preşedintele Poroşenko despre o “invazie”, iar premierul ucrainean în exerciţiu Arseni Iaţeniuk a cerut convocarea Consiliului de Securitate al ONU, a cerut ajutorul militar al UE, a cerut îngheţarea tuturor activelor ruseşti de către SUA, UE şi G7 şi a dat ca sigură intenţia Moscovei de a întrerupe la iarnă livrările de gaze către Europa.

    Toate acestea au loc cu câteva zile înainte de reuniunea NATO din Ţara Galilor din 4 septembrie, de la care Polonia, ţările baltice şi România aşteaptă unda verde pentru instituirea unei prezenţe militare permanente a organizaţiei pe teritoriile lor, spre a contracara ameninţarea rusească. Marea Britanie susţine ideea, pe care Germania, Franţa, Italia şi Spania au dezavuat-o.

    Deocamdată, Europa a amânat o reacţie la problema ucraineană: la Consiliul European de sâmbătă de la Bruxelles, liderii UE au dat un termen de o săptămână Rusiei să înceteze acţiunile în Ucraina, în caz contrar urmând să adopte noi sancţiuni pe linia celor adoptate până acum (vizând sectorul energetic, bancar şi de apărare). Soluţia înarmării Ucrainei de către statele UE, susţinută de preşedintele Traian Băsescu sau de preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite, a fost însă respinsă de cancelarul Angela Merkel, care a explicat că furnizarea de armament european către Kiev ar crea impresia falsă că există o soluţie militară la conflictul din estul Ucrainei.

     

  • “Monstrul” pe care l-a cumpărat cel mai bogat om din România. Este singura persoană din ţară care are aşa ceva în curte

    Unul dintre cei mai bogaţi oameni din România, Ioan Niculae, proprietarul grupului Interagro, este cunoscut pentru pasiunea sa pentru vânătoare. Imperiul de la Zimnicea cuprinde, la 15 kilometri de oraş, un domeniu de 11.000 de hectare, unde Niculae vânează iepuri şi mistreţi.

    Mergea la vânătoare cu foşti colegi de-ai săi din echipa de fotbal, pe care îi şi angajase între timp. În rest, rareori invita pe cineva la vânătoare. Mai veneau prieteni, dar doar dintre apropiati. Spune că nu îi place să organizeze vânători: “Orice fac, eu fac doar pentru mine”. Ioan Niculae a achiziţionat în urmă cu doi ani un TAB casat de armată pe care îl foloseşte în jurul cabanei de vânătoare de la Zimnicea, unde îşi petrece weekendurile în care nu merge la vila sa de pe Valea Prahovei.

    Primul interviu al moştenitoarei celui mai bogat om din România: „Nu mă văd făcând altceva”

    Cunoscut drept “miliardarul de la Zimnicea”, Ioan Niculae este caracterizat ca un om de afaceri controversat, pe fondul mai multor dispute in care a fost implicat de cand a intrat in afaceri (in special legate de companiile privatizate, cum ar fi SNTR sau Rafinaria Astra). Ioan Niculae si-a inceput afacerile imediat dupa 1990 in domeniul agricol, infiintand o firma care se ocupa cu comertul de produse petroliere si chimice si prin care s-a impus in comertul exterior.

    Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, a fost singurul român prezent în Topul Forbes al miliardarilor lumii pentru anul 2013, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, pe locul 1.268 în lume, în timp ce Dinu Patriciu, care se găsea anul trecut pe locul 854, a părăsit clasamentul.

    Ioan Niculae, fosta lui soţie, Domniţa Niculae, fiica acestuia, Adina Niculae, şi Nicoleta Toncea, apropiată a omului de afaceri, sunt urmăriţi în prezent pentru sustragere de sub sechestru şi spălare de bani. Niculae este urmărit penal şi pentru instigare la abuz în serviciu, iar în dosar ar fi vizaţi şi opt funcţionari la Cadastru. Procurorii DIICOT au pus sechestru asigurător pe mai multe bunuri mobile şi imobile ale omului de afaceri.

  • Când era copil nu avea bani nici de pantofi. Ulterior a dezvoltat un imperiu industrial

    Unul dintre industriaşii de seamă ai României din perioada interbelică, Dumitru Mociorniţă s-a născut pe 5 august 1885 într-o familie de ţărani din localitatea Ţintea din judeţul Prahova. Familia sa era atât de săracă, încât se spune că învăţătorul său obişnuia să îl aşeze în spatele clasei, pentru că nu avea încălţări, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul dedicat industriaşului.

    A studiat la liceul Sfinţii Petru şi Pavel din Ploieşti şi la liceul cu profil economic Kretzulescu din Bucureşti. La examenul de bacalaureat a fost remarcat de Ion I. C. Brătianu, care i-a oferit o bursă la Şcoala Superioară de Comerţ din Bucureşti, iar mai târziu, la Şcoala Superioară Practică pentru Comerţ şi Industrie din Paris. În perioada studiilor din Paris, practica din timpul şcolii se făcea în întreprinderile textile din Franţa, în fabricile de construcţii de maşini din Anglia şi în cele destinate industriei chimice din Germania. Era o perioadă în care se experimentau metodele inventatorilor în domeniul managementului modern şi se studiau tehnologiile noi.

    Mociorniţă este atras de Germania şi începe să lucreze acolo ca reprezentant comercial al unei firme de produse chimice din portul Hamburg. După absolvirea studiilor din Paris, se întoarce în ţară şi este angajat ca director la fabricile industriaşului Prodanoff. Activitatea de acolo l-a ajutat să intre în contact cu un alt mare industriaş din domeniul industriei de încălţăminte, Grigore Alexandrescu. Din 1909 a devenit manager în cadrul întreprinderilor lui Alexandrescu, iar ulterior s-a căsătorit cu fiica lui. Datorită noului său statut social şi comportamentului din care reieşea experienţa vieţii petrecute în Franţa şi Germania, atrage şi atenţia politicienilor. Primele sale investiţii au fost într-un teren din Predeal şi în acţiuni în cadrul Societăţii Cooperative din Predeal, unde este ales membru în consiliul de administraţie. Finalizează lucrările pentru sursele de apă potabilă din Predeal şi pentru canalizarea localităţii şi face investiţii şi pe Valea Râşnoavei.

    După începerea Primului Război Mondial, se ocupă de aprovizionarea cu echipament şi materii prime necesare armatei, iar pentru activitatea sa din război primeşte ordine şi medalii din partea Armatei Române, dar atrage şi atenţia sovieticilor.

    După război, încearcă să colaboreze cu fratele său, Gheorghe Mociorniţă, care îşi pusese pe picioare propria afacere în Ploieşti, dar până la urmă, inspirat de nevoile din armată –  bocanci, şei, harnaşamente, haine din piele ş.a. – Dumitru Mociorniţă se hotărăşte să-şi facă propria fabrică şi tăbăcărie, capabilă să reziste concurenţei străine. În 1923, a înfiinţat fabrica de încălţăminte Mociorniţă, pe un teren viran de la marginea Bucureştiului, în urma unui împrumut de 30 milioane lei, cu utilaje aduse în leasing din Germania şi din Marea Britanie. În 1931, după radierea ipotecii, înregistrează la Registrul Comerţului prima Fabrică de Pielărie şi Încălţăminte Dumitru Mociorniţă.

    Fabrica avea depozite de desfacere în Bucureşti şi în Cluj, Braşov, Craiova, Câmpulung, Roman, Tecuci, Târgovişte, Ploieşti, Buzău, Galaţi şi alte oraşe din ţară, marca de fabrică şi de comerţ înregistrată fiind Omega. În 1942, înregistrează societatea pe acţiuni Pielăria şi Confecţiunea Românească D. Mociorniţă, cu acţiuni răspândite mai ales între membrii familiei. În perioada celui de Al Doilea Război Mondial, odată cu intrarea ruşilor în ţară, lui Mociorniţa i s-au confiscat locuinţele, maşinile şi fabrica. În iunie 1948, mijloacele de producţie au trecut în mâinile poporului, iar membrii familiei sale au fost închişi. Dumitru Mociorniţa a fugit din ţară pentru a scăpa de persecuţii, iar la întoarcere i s-a retras cetăţenia. S-a adăpostit într-o mansardă, iar apoi a fost luat de fiica sa cea mică în locuinţa sa, unde a murit la data de 17 septembrie 1953.

  • Toţi militarii israelieni au părăsit Fâşia Gaza

     Armata israeliană se va retrage complet din Fâşia Gaza, imediat după intrarea în vigoare a armistiţiului, marţi, la ora locală 08.00 (08.00 or României), a anunţat un purtător de cuvânt al armatei.

    Potrivit acestui purtător de cuvânt, Peter Lerner, “conform directivelor Guvernului, armata israeliană va ocupa poziţii defensive în afara Fâşiei Gaza (respectiv în Israel, n.red.) încă de la intrarea în vigoare a armistiţiului”. Israelul şi Hamasul au acceptat luni seara o propunere egipteană privind un armistiţiu de 72 de ore.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro