BusinessMagazin

Tag: apărare

  • Franţa, Germania şi Polonia, îngrijorate de o retragere a Rusiei din Tratatul Forţelor Convenţionale

    “Franţa, Germania şi Polonia sunt preocupate de o retragere a Rusiei din grupul comun consultativ privind Tratatul asupra Forţelor Armate Convenţionale în Europa”, se arată într-un comunicat publicat la finalul unei întrevederi între Laurent Fabius (Franţa), Frank-Walter Steinmeier (Germania) şi Grzegorz Schetyna (Polonia), gazda reuniunii în formatul “Triunghiului de la Weimar”.

    “Este vorba de un nou semnal de alarmă trimis de Moscova, care nu contribuie la restabilirea încrederii şi stabilităţii pe continentul nostru”, avertizează cei trei miniştri de Externe.

    “Triunghiul de la Weimar”, format din Germania, Franţa şi Polonia, este un forum de dialog informal. Prima reuniune în acest format a avut loc în 1991, la Weimar.

    Rusia şi-a suspendat pe 11 martie participarea la întâlnirile grupului comun consultativ privind CFE şi intenţionează să se retragă din tratat.

    Tratatul CFE limitează echipamentul militar greu – tancuri, avioane şi armament greu – în Europa.

    Documentul a fost semnat în 1990, iar 17 ani mai târziu Vladimir Putin a promulgat o lege privind suspendarrea participării Rusiei, citând îngrijorări în domeniul securităţii.

    Kremlinul anunţa la vremea respectivă că nu mai tolerează o situaţie în care Moscova respectă tratatul, iar partenerii săi nu.

     

  • Marea Britanie vrea să participe la exerciţiile militare găzduite de România

    Discuţia a avut loc luni, la Palatul Victoria.

    “Oficialul britanic a manifestat interesul pentru consolidarea dialogului strategic cu România, mai ales în actualul context de securitate internaţională, precum şi pentru extinderea cooperării, inclusiv prin participarea militarilor britanici la exerciţiile găzduite de ţara noastră. Michael Fallon a exprimat, de asemenea, deschiderea pentru sprijinirea procesului de reformă a sectorului apărării în România”, se arată în comunicat.

    Cei doi au discutat şi despre evoluţiile în domeniul securităţii în vecinătatea de Est şi de Sud a Uniunii Europene, Ponta indicând că participarea României la dezvoltarea securităţii UE şi NATO rămâne o direcţie prioritară a politicii de apărare a ţării.

    Ministrul britanic al Apărării, Michael Fallon, efectuează, luni, o vizită la Bucureşti, în cadrul căreia se întâlneşte cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul Victor Ponta şi cu omologul român, Mircea Duşa.

    Luni, Fallon, a spus, după întâlnirea cu ministrul Mircea Duşa, că Marea Britanie va participa cu trupe în cele două comandamente NATO care vor funcţiona în România, subliniind, totodată, că împărtăşeşte îngrijorarea privind securitatea pe Marea Neagră.

    El a mai anunţat că, în luna octombrie, unul dintre cele mai noi distrugătoare ale Marinei Regale Britanice se va afla la Constanţa.

     

  • Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate

    Şedinţa Consiliului Suprem de Securitate va avea ca temă principală probleme de siguranţă naţională în contextul evoluţiilor politice regionale, o referire la criza separatistă din Ucraina. Reuniunea CSS va începe luni la ora 9.00.

    Vlad Ţurcanu, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Republicii Moldova, a declarat că la reuniunea CSS vor fi prezenţi inclusiv ministrul moldovean al Apărării, Viorel Cibotaru, ministrul de Externe, Natalia Gherman, ministrul de Interne, Oleg Bălan, precum şi directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, Mihai Bălan.

    În urmă cu câteva zile, Nicolae Timofti atrăgea atenţia că actuala situaţie regională prezintă riscuri pentru securitatea Republicii Moldova, pledând pentru apropierea ţării de NATO dar şi pentru relaţii bune cu Rusia.

    Conflictul separatist din Ucraina vecină, izbucnit în martie 2014 în regiunile Doneţk şi Lugansk, s-a soldat până acum cu peste 6.000 de morţi.

  • Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate

    Şedinţa Consiliului Suprem de Securitate va avea ca temă principală probleme de siguranţă naţională în contextul evoluţiilor politice regionale, o referire la criza separatistă din Ucraina. Reuniunea CSS va începe luni la ora 9.00.

    Vlad Ţurcanu, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Republicii Moldova, a declarat că la reuniunea CSS vor fi prezenţi inclusiv ministrul moldovean al Apărării, Viorel Cibotaru, ministrul de Externe, Natalia Gherman, ministrul de Interne, Oleg Bălan, precum şi directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, Mihai Bălan.

    În urmă cu câteva zile, Nicolae Timofti atrăgea atenţia că actuala situaţie regională prezintă riscuri pentru securitatea Republicii Moldova, pledând pentru apropierea ţării de NATO dar şi pentru relaţii bune cu Rusia.

    Conflictul separatist din Ucraina vecină, izbucnit în martie 2014 în regiunile Doneţk şi Lugansk, s-a soldat până acum cu peste 6.000 de morţi.

  • Iohannis, la bilanţul MApN: Avem nevoie de legislaţie clară, mai puţină birocraţie şi dotări

    ”În calitate de Comandant al Forţelor Armate şi de preşedinte al CSAT, voi acorda atenţia cuvenită atât problemelor ce ţin de optimizarea cadrului legislativ şi organizatoric al unei structuri de forţă eficace şi agile, cât şi de buna pregătire a Armatei şi de înzestrarea corespunzătoare a acesteia. Avem nevoie de o legislaţie clară, unitară şi coerentă, de mai puţină birocraţie şi de dotări pe măsura provocărilor actuale şi a angajamentelor noastre”, a declarat Klaus Iohannis.

    Preşedintele a menţionat că participă pentru prima dată la analiza stării structurii MApN şi a aflat ce realizări şi împliniri au avut dar şi ce obiective îşi propune ministerul.

    ”Particip, astăzi, pentru prima dată în calitate de Preşedinte al României la bilanţul Ministerului Apărării Naţionale. Un moment de bilanţ poate fi unul formal sau presupune un raport rece. Vă asigur însă că pentru mine nu este”, a arătat preşedintele Iohannis, precizând că pe 1 Decembrie 2014, ca preşedinte ales, a fost prezent la parada militară de la Alba Iulia, iar ca preşedinte în funcţie a asistat apoi la cea din 24 Ianuarie de la Iaşi.

    ”De fiecare dată, privindu-i pe militarii noştri, mai tineri sau mai experimentaţi, am văzut patriotism, onoare şi curaj. Sunt convins că aceleaşi lucruri le-au văzut şi milioane de români. A-ţi pune viaţa în slujba apărării ţării tale este una dintre expresiile cele mai clare şi directe ale patriotismului. Sunt momente care ne unesc şi ne inspiră. Iar dumneavoastră, militarii Armatei Române, ne faceţi, de fiecare dată, să redescoperim mândria şi încrederea în forţa naţiunii noastre şi în noi înşine”, a arătat Iohannis.

    Preşedintele României a ţinut să mărturisească şi că pentru el, în exerciţiul funcţiei de preşedinte, ”nu există moment mai emoţionant decât salutul drapelului de luptă”.

    Klaus Iohannis a mai spus că ne aflăm într-un context strategic complex, caracterizat de transformări semnificative la nivel regional şi global.

    ”În proximitatea României, acţiunile militare de tip convenţional şi hibrid reprezintă o provocare directă şi violentă la adresa fundamentelor juridice ale securităţii spaţiului european. În acest context, apartenenţa la NATO, alături de parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii şi de statutul de membru al Uniunii Europene, reprezintă coordonatele fundamentale ale politicii noastre externe şi de securitate. Consolidarea profilului României în NATO şi UE reprezintă o prioritate esenţială şi o componentă a securităţii ţării noastre, o linie de conduită specifică bunei guvernări. Şi în acelaşi timp răspunde aşteptărilor concetăţenilor noştri”, a spus preşedintele, în discursul său.

    El a menţionat că, la 11 ani de la aderarea la NATO şi la 8 ani de la aderarea efectivă la Uniunea Europeană, ţara noastră trebuie să îşi consolideze ”credibilitatea strategică”.

    ”Într-o zonă caracterizată de coliziunea intereselor strategice şi într-o perioadă marcată de modificări geopolitice rapide, credibilitatea reprezintă o valoare naţională importantă atât în relaţia cu aliaţii şi partenerii noştri, cât şi cu proprii noştri concetăţeni. Credibilitatea noastră ca naţiune depinde de mai mulţi factori: continuitatea în promovarea unei politici orientată european şi transatlantic; predictibilitatea în asumarea deciziilor de politică externă, în definirea intereselor naţionale şi a obiectivelor strategice ce decurg din ele, transparenţă în conceperea politicilor publice şi în planificarea resurselor necesare implementării lor”, a mai arătat şeful statului.

  • Parlamentarii polonezi fac pregătire militară de frica unui război cu Rusia: A venit timpul să ne pregătim pentru a apăra ţara în aceste “vremuri tulburi”

    Preşedintele Seimului (Camera inferioară a Parlamentului polonez) a anunţat că membrii Legislativului vor face pregătire militară într-un poligon al armatei. La antrenamente vor participa inclusiv parlamentarii în vârstă de peste 50 de ani “care arată sănătoşi şi tineri”, care vor fi exceptaţi de la această limită de vârstă, relatează BBC News online.

    Potrivit strategiei de securitate pe care Varşovia a adoptat-o recent, Polonia este ameninţată de război şi consideră Rusia agresor.

    Antrenamentele au scopul să le arate tinerilor polonezi că a venit timpul să înceapă să se pregătească pentru a-şi apăra ţara în aceste “vremuri tulburi”, a declarat Sikorski.

    Ministrul polonez al Apărării i-a îndemnat pe polonezii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 50 de ani să participe voluntar la antrenamente militare.

    Iniţiativa cu privire la parlamentari a apărut după ce Krystyna Pawlowicz, o deputată în vârstă de 63 de ani, a solicitat să se antreneze militar pentru a oferi un exemplu.

    Varşovia este unul dintre cei mai duri critici ai acţiunilor Moscovei în Ucraina, iar numeroşi polonezi sunt îngrijoraţi că ţara lor ar putea să fie atacată.

    Potrivit unui sondaj efectuat în mai, aproximativ 61% dintre polonezi considerau că securitatea ţării lor era ameninţată de criza din Ucraina. Alt sondaj, efectuat în aprilie, în cadrul căruia participanţii au fost întrebaţi care este ţara de care Polonia ar trebui să se teamă cel mai mult, aproximativ 80% dintre respondenţi au spus că aceasta este Rusia. În 2010, 49% dintre cei chestionaţi dădeau acest răspuns.

    Un oficial polonez de rang înalt a apreciat joi că înarmarea armatei ucrainene ar putea să oprească escaladarea conflictului dintre forţele guvernamentale şi rebelii proruşi în estul Ucrainei. Directorul Biroului Naţional polonez pentru Securitate Stanislaw Koziej a declarat că este “în interesul Europei, Poloniei şi Ucrainei ca armata ucraineană să fie întărită şi să i se furnizeze armament”.

    Varşovia a oferit Kievului, până în prezent, doar furnituri “neletale” şi antrenament.

     

  • CSAT a avizat proiectul de lege privind planificarea apărării

    Potrivit comunicatului de presă remis de Administraţia Prezidenţială la finalul şedinţei CSAT, o temă de pe agenda şedinţei a reprezentat-o informarea cu privire la stadiul îndeplinirii Programului multianual de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei României pentru perioada 2013-2016 şi în perspectivă până în anul 2022.

    ”Membrii Consiliului au concluzionat că, în anul 2014, România a continuat respectarea angajamentelor asumate în cadrul organismelor internaţionale de securitate, simultan cu reducerea contribuţiei cu forţe în teatrele de operaţii”, se precizează în comunicat.

    În plus, membrii CSAT au remarcat că ”decizia de creştere a bugetului alocat apărării la nivelul de 2% din PIB până în anul 2017, urmare a consensului obţinut din partea tuturor partidelor parlamentare, va asigura revigorarea programelor majore privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României şi va reprezenta şi o oportunitate certă pentru industria de apărare”.

    O altă temă de pe agenda şedinţei CSAT a constituit-o avizarea proiectului de lege privind planificarea apărării.

    ”Membrii Consiliului au apreciat că această lege urmăreşte eficienţa procesului de planificare a apărării, concentrat asupra dotării militare, în scopul integrării tuturor disciplinelor de planificare a apărării şi asigurării coerenţei acestora cu planificarea din celelalte state NATO şi UE”, se arată în comunicat, care mai menţionează că, referitor la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare desfăşurate în anul 2014, membrii Consiliului au fost informaţi despre concluziile raportului prezentat şi propunerile Guvernului de îmbunătăţire a activităţii instituţiilor implicate.

  • Iranul a testat o “nouă armă strategică”, în ultima zi a exerciţiilor militare

    Amiralul Ali Fadavi, comandantul Forţei navale a Gardienilor Revoluţiei, a declarat vineri pentru televiziunea publică iraniană că noua armă testată va juca un rol “decisiv” în războaiele navale, fără a oferi alte detalii.

    Televiziunea publică a prezentat o înregistrare video cu lansarea unor rachete submarine.

    Gardienii Revoluţiei au lansat miercuri exerciţiile militare în Strâmtoarea Hormuz, pe unde trece aproximativ o cincime din petrolul din lume. În cadrul unui exerciţiu, forţele iraniene au simulat un atac împotriva unui portavion american.

    Televiziunea publică iraniană a prezentat imagini cu rachete care atacau o replică a unui portavion american. Potrivit agenţiei Fars, replica portavionului american a fost realizată la scară reală.

    Iranul negociază în prezent un acord privind programul său nuclear cu Statele Unite şi marile puteri, care suspectează Teheranul că vrea să obţină arma nucleară. Iranul neagă aceste acuzaţii şi susţine că programul său nuclear are scopuri exclusiv civile.

  • RAPORT: Mai multe state NATO îşi reduc cheltuielile militare în 2015, în pofida agresiunii ruse

    În pofida preocupărilor privind agresiunea rusă în Ucraina şi a angajamentelor politice asumate la summitul NATO din Ţara Galilor, în septembrie 2014, un nou studiu al European Leadership Network analizează planurile privind cheltuielile militare pe 2015 ale unui grup de 14 state NATO şi arată că unele dintre ele nu îşi respectă angajamentele asumate.

    Potrivit raportului, care nu include şi Statele Unite, o singură ţară dintre cele analizate, Estonia, va cheltui 2% din PIB pentru apărare în 2015.

    Şase state, respectiv Marea Britanie, Germania, Canada, Italia, Ungaria şi Bulgaria, îşi vor reduce cheltuielile cu apărarea în 2015. Franţa îşi va menţine bugetul pentru apărare neschimbat faţă de 2014.

    Polonia se apropie de pragul de 2% din PIB pentru cheltuielile militare şi este cea mai importantă dintr-un grup de şase ţări care îşi măresc bugetul pentru apărare în 2015. Din acest grup mai fac parte Letonia, Lituania, Norvegia, Olanda şi România.

    Raportul conchide că retorica folosită la summitul NATO din Ţara Galilor a avut efecte slabe asupra principalelor state europene membre NATO în ceea ce priveşte bugetul militar (Marea Britanie, Franţa şi Germania).

    În spatele unităţii afişate a NATO, percepţiile asupra ameninţărilor reale diferă în mod semnificativ între aliaţi, iar acest lucru se reflectă în abordările lor divergente privind deciziile bugetare.

    Raportul menţionează că nu sunt semne ale unei schimbări semnificative în Europa privind trendul descendent al cheltuielilor militare, în pofida îngrijorărilor privind comportamentul Rusiei şi situaţia din Orientul Mijlociu.

    Nici unul dintre statele NATO analizate nu dispune de fondurile sau sprijinul intern necesare pentru a-şi moderniza armata şi a-şi dezvolta capacitatea individuală de apărare. Cooperarea sporită între aliaţi este singura modalitate realistă de a merge înainte, conchide studiul.

  • RAPORT: Mai multe state NATO îşi reduc cheltuielile militare în 2015, în pofida agresiunii ruse

    În pofida preocupărilor privind agresiunea rusă în Ucraina şi a angajamentelor politice asumate la summitul NATO din Ţara Galilor, în septembrie 2014, un nou studiu al European Leadership Network analizează planurile privind cheltuielile militare pe 2015 ale unui grup de 14 state NATO şi arată că unele dintre ele nu îşi respectă angajamentele asumate.

    Potrivit raportului, care nu include şi Statele Unite, o singură ţară dintre cele analizate, Estonia, va cheltui 2% din PIB pentru apărare în 2015.

    Şase state, respectiv Marea Britanie, Germania, Canada, Italia, Ungaria şi Bulgaria, îşi vor reduce cheltuielile cu apărarea în 2015. Franţa îşi va menţine bugetul pentru apărare neschimbat faţă de 2014.

    Polonia se apropie de pragul de 2% din PIB pentru cheltuielile militare şi este cea mai importantă dintr-un grup de şase ţări care îşi măresc bugetul pentru apărare în 2015. Din acest grup mai fac parte Letonia, Lituania, Norvegia, Olanda şi România.

    Raportul conchide că retorica folosită la summitul NATO din Ţara Galilor a avut efecte slabe asupra principalelor state europene membre NATO în ceea ce priveşte bugetul militar (Marea Britanie, Franţa şi Germania).

    În spatele unităţii afişate a NATO, percepţiile asupra ameninţărilor reale diferă în mod semnificativ între aliaţi, iar acest lucru se reflectă în abordările lor divergente privind deciziile bugetare.

    Raportul menţionează că nu sunt semne ale unei schimbări semnificative în Europa privind trendul descendent al cheltuielilor militare, în pofida îngrijorărilor privind comportamentul Rusiei şi situaţia din Orientul Mijlociu.

    Nici unul dintre statele NATO analizate nu dispune de fondurile sau sprijinul intern necesare pentru a-şi moderniza armata şi a-şi dezvolta capacitatea individuală de apărare. Cooperarea sporită între aliaţi este singura modalitate realistă de a merge înainte, conchide studiul.