BusinessMagazin

Tag: alegere

  • Google sau Facebook decid cine supravieţuieşte sau nu

    Pentru cei care nu ştiţi, Agroserv Măriuţa exploatează 3.200 de hectare de teren agricol în Ialomiţa şi deţine 2.600 de capete de vaci de lapte. Compania, deţinută de fermierul Nicuşor Şerban şi fiica lui, Ioana Cocan, vrea să atace piaţa de lactate cu o fabrică construită de la zero  o investiţie de 7 milioane de euro, din care 2,5 milioane de euro fonduri europene.

    Pe lângă faptul că se bate cu Danone la raft, Agroserv Măriuţa se bate cu multinaţionalele pe piaţa forţei de muncă pentru a atrage talente.

    Ceea ce spune Adrian Cocan este valabil pentru toate companiile antreprenoriale româneşti care au pus pe ultimul loc construcţia brandului, considerând-o, mai ales în perioada de criză, o cheltuială inutilă care nu are o rentabilitate imediată.

    eJobs, cel mai mare portal de recrutare online din România, spune că şase din zece angajaţi români îşi aleg viitorul angajator în funcţie de reputaţie.

    Conform unui sondaj realizat de eJobs, reputaţia unei companii este unul dintre cele mai importante criterii în funcţie de care românii decid să îşi depună CV-ul în vederea angajării. Doar 2,3% dintre candidaţi cred că brandul de angajator nu contează în alegerea viitorului loc de muncă.

    Reputaţia unei companii, care contează pentru aproape 98% dintre candidaţi, începe să câştige teren tot mai mult în decizia de angajare. Pe primele locuri sunt pachetul salarial, distanţa dintre casă şi birou şi programul flexibil.

    Conform eJobs, prin reputaţie 71% dintre candidaţi înţeleg recenzii bune pe companie de la actualii şi foştii angajaţi, 58% spun că un brand bun de angajator se bazează pe pachetul de salarii şi beneficii pe care îl oferă, iar 35% cred că reputaţia porneşte de la un nume şi un logo care să fie recunoscut.

    Ce îţi dă Google la o căutare reprezintă principalul cenzor.

    Pe proprietarii multor companii antreprenoriale româneşti nu îi interesează ce rezultate apar pe internet atunci când cineva caută după numele lor sau după numele companiei.

    Înainte să audă care sunt salariile într-o companie, candidaţii caută comentariile despre firmă, despre patron sau antreprenor sau despre mediul de lucru.

    Cu cât imaginea propagată este mai bună pe reţelele sociale, cu atât cresc şansele ca un candidat bun să-şi depună CV-ul pentru un job, spune Bogdan Badea de la eJobs România. 52% dintre cei care au răspuns la sondajul eJobs susţin că nu ar aplica la o companie care are o reputaţie proastă.

    Google, Facebook, LinkedIn, Instagram au devenit nişte monştri care decid, prin comentariile puse de utilizatori, încotro se duce un candidat.

    Pentru multinaţionale  care au un brand venit din afară, care şi-au construit o imagine, care sunt prezente acolo unde sunt viitorii candidaţi  este uşor să atragă forţă de muncă şi talente.

    Pentru companiile româneşti care nu au avut grijă la povestea lor, care au lăsat cel mult în sarcina unei secretare să se ocupe de imagine, să vadă ce scrie lumea pe reţelele sociale despre ei, şansele de a atrage talente se reduc în fiecare zi.

    La început, ca să poţi să iei pe cineva de la Danone, trebuie să-i oferi mai mulţi bani. Pachetul salarial este singurul criteriu în care se pot lupta firmele româneşti antreprenoriale cu multinaţionale.

    Foarte multe companii româneşti şi foarte mulţi patroni nu se uită la datele statistice referitoare la forţa de muncă, considerând că ea vine de la sine. Din păcate, o bună parte din forţa de muncă este în afară şi pleacă în continuare; în al doilea rând, multinaţionalele care sunt în România nu au ridicat piciorul de pe pedala de pe acceleraţie în privinţa câştigării de teren, ci dimpotrivă, vor să-şi adjudece o felie chiar mai mare.

    România este pe ultimul loc în Europa în privinţa populaţiei ocupate care are studii superioare. Conform ultimelor date Eurostat, doar 19% din populaţia ocupată din România are studii superioare, faţă de o medie a Uniunii Europene de 33%.

    Asta înseamnă că bazinul de talente este foarte, foarte mic, iar din acest bazin de talente multinaţionalele iau cel puţin două treimi.

    Toate companiile româneşti vor o valoare adăugată mai mare, vor să nu fie doar un prestator de servicii pentru multinaţionale, dar nu au cu cine şi cu ce să iasă din acest cerc.

    Dacă nu lucrează la brand, dacă nu investesc în reputaţie, companiile antreprenoriale româneşti şi proprietarii lor vor simţi din plin ce înseamnă că Google şi Facebook şi alte reţele sociale vor decide cine trăieşte sau nu.

    Până să câştige roboţii teren, tot angajaţii fac treaba, în special cei cu studii superioare.

  • Oana Pellea: „Incet, incet, devine mai rentabil sa fii borfas decat om cinstit in Romania“

    Milioane de români au ţinut partea corupţilor. Acum a venit nota de plată. Politicienii s-au ocupat exclusiv de infractori. I-au eliberat mai repede, le dau despăgubiri iar unii dintre infractori s-au reapucat de „dat în cap”. Alţii s-au apucat de infracţiuni pentru că este rentabil. Stau puţin în închisoare şi primesc şi bani.

     
    Pe Facebook, Oana Pellea a scris: „Urlete animalice si injuraturi pe strada mea. Fotografii pe facebook cu oameni batuti pe strada de hoti sau golani. Paznici batuti pana la sange de cei ce voiau sa fure. Urmariri pe strazi cu toporul.
     
    Soferi de taxi casapiti de oameni agresivi. Se da cu bata ziua in amiaza mare. Fetelor le e frica sa mearga pe strada dupa o anumita ora. In centrul vechi oamenii se calca in picioare la propriu, violatorii eliberati violeaza linistiti, criminalii eliberati recidiveaza…iar cetatenii se simt din ce in ce mai “protejati”.
     
    Multumesc tuturor celor responsabili pentru eliberarea puscariasilor si pentru modificarea legilor justitiei ! Nu le mai e frica de nimic! Legea e permisibila, daca fac puscarie pot sa o faca si acasa, poate mai primesc si despagubiri…
     
    Incet, incet, devine mai rentabil sa fii borfas decat om cinstit in Romania. Doar ca unii dintre noi ne incapatinam sa ramanem oameni cinstiti”.
     

  • Kanye West, criticat vehement. Declaraţia care a stârnit furie în mediul online

    Rapperul a făcut această declaraţie într-un interviu acordat pentru a-şi promova cele două noi albume anunţate recent.

    “Auzi despre sclavie timp de 400 de ani. 400 de ani? Asta sună ca şi cum ar fi o alegere”, a declarat West pentru platforma de ştiri TMZ Live.

    West a dezvoltat apoi comentariul său, dar a părut că face o paralelă cu viziunile artistice pe care se presupune că ar trebui să le aibă ca artist afro-american.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 6 din 10 angajaţi români îşi aleg viitorul angajator în funcţie de reputaţie

    Pachetul salarial, distanţa dintre casă şi birou şi programul flexibil au rămas criteriile cu cea mai mare greutate în decizia de angajare a candidaţilor. În ultimii ani, însă, aceştia au început să acorde o atenţie cel puţin la fel de mare şi brandului de angajator. Astfel, potrivit celui mai recent studiu eJobs, pentru aproape 98% reputaţia companiei este importantă sau foarte importantă în decizia de a aplica pentru un loc de muncă.

    Prin „reputaţie”, peste 70% dintre candidaţi înţeleg recenzii bune despre companie de la actualii şi foştii angajaţi; aproape 60% spun că un brand bun de angajator se bazează pe pachetul de salarii şi beneficii pe care îl oferă, în timp ce 36% cred că reputaţia porneşte de la un nume şi un logo recognoscibile. Un mediu de lucru plăcut şi prezenţa constantă în presă şi în social media sunt alţi factori care contribuie la consolidarea unei identităţi organizaţionale puternice, în opinia candidaţilor.

    „Cei mai mulţi dintre candidaţi caută informaţii pe Google, intră pe website-ul companiei şi cer păreri de la prieteni şi cunoscuţi. În paralel, urmăresc activitatea companiei pe reţelele sociale. Practic, ei fac o evaluare 360 de grade, de aceea, şi companiile trebuie să fie prezente cu o strategie coerentă şi completă de employer branding, pe toate mediile. Cu alte cuvinte, în toate locurile în care se află şi candidaţii. 52% dintre respondenţi susţin că nu ar aplica la o companie care are o reputaţie proastă”, a declarat Bogdan Badea, CEO eJobs România.

    Printre factorii care contribuie la ocolirea unei companii de către potenţialii candidaţi, se numără recenziile negative din partea foştilor angajaţi, pachetul salarial sub media pieţei, lipsa feed-back-ului în urma interviurilor de recrutare, articolele negative din presă, anunţurile de job cu cerinţe neclare sau procesele de recrutare prea lungi.

    Totodată, participanţii la studiul derulat de eJobs spun că şi-ar dori să poată accesa într-o mai mare măsură informaţii despre companiile angajatoare din newslettere, de pe Facebook, din presă, din materiale video postate pe Youtube, dar şi de pe platformele de recrutare online. 56% dintre respondenţi ar considera utile întâlniri cu reprezentanţi ai companiei, în care să poată pune întrebări specifice.

    „Transparenţa este cuvântul de ordine în 2018, iar în ceea ce îi priveşte pe recrutori, acest lucru se traduce prin informaţii complete şi autentice despre toate aspectele care ţin de un loc de muncă, de la salariu şi locaţie până la durata şi paşii procesului de recrutare. Cu alte cuvinte, ei trebuie să facă o descriere reală a jobului, nu a fişei postului”, a subliniat Bogdan Badea.

    Sondajul eJobs a fost realizat în perioada 5-26 februarie 2018, pe un eşantion de 1.300 de respondenţi activi profesional. Dintre aceştia, aprox. 32% se încadrează în categoria de vârstă 36-45 de ani, iar aproape 49% au studii universitare şi post-universitare.

  • Cum arată viaţa în cele mai mici apartamente din lume – GALERIE FOTO, VIDEO

    Populaţia planetei se află în continuă creştere, iar tot mai mulţi oameni se mută din zona rurală către oraşe, ceea ce reprezintă o provocare pentru autorităţi.

    Apar tot mai multe locuinţe, însă spaţiul este limitat, mai ales în urbe precum Hong Kong sau New York.

    Astfel au apărut micro apartamente de câţiva zeci de metri pătraţi, locuinţe înghesuite unde oamenii trebuie să trăiască pentru că nu-şi permit apartamente mai spaţioase. Business Insider prezintă imagini cu oameni care sunt nevoiţi să trăiască în asemenea apartamente.

     


     

  • Povestea primei femei care a câştigat echivalentul premiului Nobel în arhitectură – VIDEO

    Zaha Mohammad Hadid s-a născut în anul 1950 în Bagdad, Irak, într-o familie foarte influentă. Tatăl său, Mohamed al-Hajj Husayn Hadid, era unul dintre fondatorii Partidului Naţional Democrat din Irak, iar mama sa, Wajiha al-Sabunji, era artistă. A urmat o şcoală elementară catolică progresivă, care permitea şi accesul musulmanilor sau evreilor, ea provenind dintr-o familie arabă musulmană sunită. Studiile superioare le-a făcut la Universitatea Americană din Beirut, unde s-a axat pe aprofundarea matematicii, iar în 1972 s-a mutat în Londra pentru a se specializa pe arhitectură.

    Cariera ei strălucitoare a început în 1977, când s-a alăturat Biroului de Arhitectură Metropolitană şi a început să predea la Asociaţia de Arhitectură. Trei ani mai târziu Hadid a demisionat şi şi-a pus bazele propriului atelier de creaţie la Londra, sub numele Zaha Hadid Architects, care astăzi numără sute de angajaţi. Primul său proiect de succes a fost Staţia de Pompieri Vitra din Weil am Rhein, Germania. În 1994, designul ei a fost ales pentru Opera din Cardiff Bay, din Ţara Galilor. Acest lucru i-a oferit faimă la momentul respectiv, însă clădirea nu a mai fost aprobată de autorităţi, deoarece au ales să cheltuiască banii pe un stadion. Anul 1998 i-a adus un succes major, atunci când semnătura sa a fost aleasă pentru Centrul de Artă Contemporană Rosenthal, primul său proiect american, care a primit două aprecieri importante: Premiul Institutului Regal de Arhitectură Britanică din 2004 şi Premiul pentru arhitectură americană în anul următor. În anii 1990 Hadid a predat ca profesoară titulară la Şcoala de Arhitectură din Chicago a Universităţii din Illinois şi a fost, de asemenea, profesoară asociată la diverse instituţii, printre care Hochschule für bildende Künste Hamburg (HFBK Hamburg), Şcoala de Arhitectură Knowlton din Ohio State University şi Studioul de Masterat de la Universitatea Columbia.

    În 2005, designul propus de ea a fost ales pentru centrul acvatic destinat Jocurilor Olimpice din 2012. În 2003, a fost finalizată construcţia centrului de artă contemporană Lois & Richard Rosenthal, primul muzeu american conceput de o femeie. Lista de realizări profesionale ale arhitectei depăşeşte peste 100 de premii şi onoruri prestigioase. Zaha Hadid a primit în 1992 prima sa medalie de aur în arhitectură. În 2004 aceasta a devenit prima femeie şi unul dintre cei mai tineri destinatari ai premiului Pritzker pentru arhitectură, cunoscut în toată lumea drept cea mai înaltă onoare în domeniu. În 2012, Hadid a primit titlul de Dame din partea Reginei Elisabeta a II-a, echivalentul feminin pentru titlul de Cavaler al Imperiului Britanic. În 2014, Centrul Cultural Heydar Aliyev, proiectat de ea, a câştigat premiul designul anului.

    Zaha Hadid a fost, conform estimărilor, cel mai bine plătit arhitect din lume; în momentul decesului său, valoarea netă estimată a averii sale era de circa 80 de milioane de dolari, incluzând proprietăţi, investiţii în acţiuni, afaceri cu produse cosmetice, restaurante, o echipă de fotbal, un brand de vodcă, o marcă de parfumuri de top şi o linie de modă. Hadid nu s-a căsătorit niciodată şi nici nu a avut copii, ci s-a dedicat în întregime vieţii profesionale. Ea a distrus multe stereotipuri sociale, devenind un model pentru femeile musulmane. Arhitecta a murit în 2016 din cauza unui atac de cord, într-un spital din Miami, în care se afla pentru a-şi trata o bronşită.

  • Probabil cea mai bună maşină de făcut bani din lume. Compania care nu a pierdut nici un ban din anul 1990 până astăzi

    Renaissance Technologies este un fond hedge recunoscut în SUA. Mai ales din prisma faptului că este creatoarea fondului de investiţii Medallion, probabil cea mai bună maşină de făcut bani din lume, scrie Bloomberg. În Medallion pot lucra doar angajaţii Renaissance (300 de angajaţi dintre care 90 au doctorate). Fondul, recunoscut pentru secretomania sa, a produs în ultimii 28 de ani profituri de 55 miliarde de dolari, fiind cu 10 miliarde de dolari mai profitabil decât fondurile conduse de miliardarii Ray Dalio sau George Soros.

    Mai mult, a reuşit această performanţă în mai puţin timp şi cu mai puţine active. Este fondul care nu pierde bani aproape niciodată (un singur an a fost pe minus).
    “Rnaissance este versiunea comercială a proiectului Manhattan (n.r proiectul de dezvoltare a primei arme nucleare)”, spune Andrew Lo, profesor de finanţe la MIT. Acesta îi atribuie o mare parte din succesul fondului fondatorului Jim Simons (78 de ani) care a creat fondul în 1982 şi a adus muţi oameni de ştiinţă. “Compania reprezintă vârful fondurilor de investiţii “quant” – (n.r care sunt bazate algoritmi care decid dacă o investiţie este atrăgătoare sau nu. Decizia finală de a vinde sau a cumpăra este realizată de calculator). Nimeni nu se apropie de performanţa lor”, mai spune Lo.

    În afară de Simons, care s-a retras de la conducere în 2009, foarte puţine lucruri sunt counoscute despre grupul de oameni de ştiinţă care conduc fondul şi a căror avere cumulată depăşeşte cu uşurinţă PIB-ul multor ţări, mai scrie Bloomberg.

    Peter Brown, unul dintre conducători, doarme de obicei în biroul său Robert Mercer, celălalt  responsabil pentru conducerea fondului, vorbeşte foarte rar şi în întâlniri mai degrabă îl auzi fluierând decât vorbind.

    Cu toate acestea nimeni nu a reuşit să le copieze succesul. Calculatorele acestora sunt mai bune, angajaţii au mai multă şi mai bună informaţie decât competitorii şi reuşesc să identifice mai multe semnale în piaţă pe care să-şi bazeze predicţiile şi alocările de capital.

    Specialiştii spun că niciun sistem nu poate rezista pentru totdeauna. Însă chiar şi după retragerea fondatorului fondul de investiţii a continuat să facă bani, chiar şi în prima jumătate a anului face bani, deşi în această perioadă multe fonduri hedge s-au chinuit.

  • Cântăreaţa din România care a chetuit 200.000 de euro doar în vacanţă

    Vara aceasta, cântăreaţa şi-a făcut bagajele şi a plecat într-o altă destinaţie de vis. De această dată, a ales să se răsfeţe în Mykonos, insula preferată a vedetelor de la Hollywood, într-una dintre cele mai scumpe staţiuni de la malul mării.
     
    Tot în Grecie, Delia a vizitat Santorini, o altă destinaţie costisitoare.
     
    Artista nu se uită la bani când vine vorba de distracţie. Potrivit antenastars.ro, aceasta a cheltuit numai anul acesta 200.000 de euro pe distracţie.
     

  • Sodexo lansează cardul de vacanţă Turist Pass

     “Fie aleg să meargă la munte, la mare sau în city-break-uri, cu siguranţă vor reveni cu forţe proaspete la birou. În 2017, voucherele de vacanţă au fost printre cele mai accesate beneficii extra-salariale şi au fost oferite în special de angajatorii din industria distribuţiei de bunuri, energie, transport, FMGC şi auto”, a declarat Sven Marinus, CEO Sodexo Benefits & Rewards Services România.

    Cardul de vacanţă contactless Sodexo Turist Pass este emis sub licenţa MasterCard Internaţional şi beneficiază de tehnologia CIP&PIN. Tichetele de vacanţă sunt emise atât în format digital, cât şi de hârtie şi pot fi folosite în paralel pentru a cumpăra servicii de cazare, masă, agrement şi tratament dintr-o reţea dedicată de hoteluri, pensiuni şi agenţii de turism.

    Toate destinaţiile disponibile pot fi identificate pe aplicaţia pentru mobil Card Sodexo România, aceeaşi aplicaţie pe care o folosesc utilizatorii cardurilor de masă. Cardul Turist Pass poate fi folosit în locaţiile partenere ale Sodexo, care sunt dotate cu terminal POS şi autorizate de Ministerul Turismului. Utilizatorii aplicaţiei Card Sodexo România pot beneficia de oferte promoţionale în unele locaţii partenere.

    „Industria tichetelor valorice din România a făcut progrese în ceea ce priveşte diversificarea gamei de soluţii şi digitalizarea sistemului, iar angajaţii, mai ales cei din noua generaţie, apreciază această tendinţă. Crearea unui pachet salarial care include beneficii extra-salariale diverse creşte şansele de atingere a obiectivelor de recrutare şi de employer branding”, a adăugat Sven Marinus.

    Suma cu care este alimentat Cardul Turist Pass este valabilă un an, iar acesta poate fi alimentat de mai multe ori. Acest beneficiu poate fi oferit atât angajaţilor din sistemul privat, care pot primi până la 11.400 de lei anual, cât şi celor care lucrează în instituţii publice. Instituţiile publice le pot oferi angajaţilor vouchere de vacanţă între 1 iulie 2017 şi 30 noiembrie 2018. Cei din urmă pot fi recompensaţi anual cu până la 1.450 de lei pentru vacanţă.
     

  • Miguel Bermúdez a fost ales preşedinte al Cubei

    Adunarea Naţională de la Havana l-a ales pe Miguel Díaz-Canel Bermúdez, în vârstă de 57 de ani, preşedinte al Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri, cu 603 voturi din totalul de 604, potrivit publicaţiilor Diario Granma şi CiberCuba.