BusinessMagazin

Tag: angajati

  • Românii lucrează 6 zile pe lună pentru a-şi plăti taxele salariale către stat

    Astfel, potrivit analizei Accace, angajaţii din Ungaria lucrează şapte zile pentru plata taxelor către stat, în timp ce 30% din munca prestată de angajaţii din Cehia şi România într-o lună, aproximativ 6 zile, reprezintă de fapt timpul de muncă prestat de aceştia pentru a-şi acoperi valoarea contribuţiilor sociale şi a impozitului.

    În top urmează angajaţii polonezi şi slovaci. Aceştia muncesc aproximativ cinci zile, respectiv 25% din timpul de muncă lunar, doar pentru acoperirea contribuţiilor şi a impozitului pe venit, în timp ce ucrainienii lucrează trei zile jumătate, respectiv 18% din timp.


    Situaţia în ţările comparate în ceea ce priveşte contribuţiile datorate statului de către angajatori este destul de echilibrată, cu excepţia Poloniei, unde angajatorul datorează cele mai scăzute taxe pentru plata unui salariu net de 1.000 de euro. La polul opus se situează Cehia, unde angajatorul plăteşte taxe care aproape ating pragul de 500 de euro, pentru a acorda acelaşi salariu net. În acest top, România ocupă penultimul loc, după Polonia, angajatorii plătind către stat contribuţii sociale de aproximativ 400 de euro.


    Studiul realizat ia în calcul contribuţiile sociale şi impozitul pe venit obţinut din veniturile pe luna noiembrie. Acesta s-a realizat în şase state, respectiv Ucraina, Polonia, Ungaria, Slovacia, România şi Cehia şi s-a aplicat pe angajaţii care au un program de lucru de 8 ore pe zi, timp de 21 de zile pe lună.

  • Managerii care plătesc 250 de euro pe an ca să-şi găsească jumătatea

    Unul dintre primii clienţi a fost un domn de 54 de ani, străin, care a venit în România punând degetul pe hartă, în momentul când a simţit că se apropie de pensie. A venit pentru câteva luni să vadă cum este şi, fiind un om extrem de pozitiv care vedea doar perspective, a rămas aici„, descrie Oana Totora, managing partner şi fondator al agenţiei de matchmaking Umbrella for Two, unul dintre cazurile „soluţionate„ din portofoliul firmei.

    Antreprenorul străin a apelat la serviciile Umbrella for Two pentru a găsi o româncă la fel de „pozitivă, optimistă şi plină de viaţă„ cu care să împărtăşească experienţele trăite în noua ţară, iar reprezentanţii agenţiei au îndeplinit cu succes misiunea pe care ei o numesc „heart hunting„.

    După cum îi sugerează şi numele, heart huntingul este destinat clienţilor care vin din lumea de afaceri şi care vor să cunoască oameni din acelaşi mediu, un corespondent al head huntingului în viaţa personală a oamenilor de business. Singura agenţie de acest tip de pe piaţa autohtonă este, potrivit fondatoarei, Umbrella for Two. Lansată în 2009, agenţia a ajuns la o bază de date de 600 de persoane, 200-300 de clienţi activi şi o cifră de afaceri estimată la 80.000 de euro în 2013.

    Afacerea a crescut cu circa 20% în ultimii doi ani prin cele două două tipuri de servicii pe care le oferă: de matchmaking şi de coaching relaţional, cel de-al doilea fiind inclus ulterior ca urmare a  faptului că, „înainte de a oferi soluţia, este bine să pregăteşti terenul„.

    Concret, pentru o sumă de 250 de euro pe an, clienţii au o întâlnire cu reprezentanţii agenţiei, îşi realizează un profil pe site-ul acesteia, un interviu video şi încep procesul de matchmaking, odată cu apariţia unui partener compatibil. Clienţii contactează agenţia, iar apoi sunt invitaţi la o discuţie unde povestesc despre detaliile vieţilor lor, de la aspecte profesionale şi până la aspiraţii personale. Reprezentanţii agenţiei caută apoi în baza de date persoanele compatibile cu clientul şi, după prezentarea unei liste scurte, este aleasă o persoană.

    Dacă amândoi sunt de acord, merg la o primă întâlnire. „După prima întâlnire îşi dau seama destul de clar dacă vor sau nu să meargă mai departe. Dar dacă au trecut de cea de-a treia întâlnire, premisele pentru a consolida o relaţie sunt bune„, spune Totora.

    Firma oferă însă şi pachete premium, care presupun căutarea persoanei potrivite în afara bazei de date şi un număr minim de întâlniri garantate. „Să stăm şi să aşteptăm în birou nu este o alternativă, mai ales atunci când ai nevoie de anumite profiluri.„ Serviciile de matchmaking pot costa şi câteva mii de euro, în cazul special în care persoana cu care clientul doreşte să se întâlnească este clar indicată de el: „Îi spunem ce facem şi că vrem să îl cunoaştem, putem să îi spunem că este cineva interesat de el sau că vrem să îl înscriem în baza noastră de date„. Iar reacţiile sunt pe măsura solicitării: „Ce glumă bună,  suntem la radio?„.

    Când află că nu este o glumă, vânaţii pot fie să încheie un contract punctual sub anonimat pentru cei care au contractat agenţia, fie să intre ei înşişi în procesele active de recrutare. Cei care apelează la „vânătoarea specifică„ sunt de obicei cei care se cunosc în mediul profesional, deşi există şi excepţii: „Un domn ne-a rugat să căutăm o persoană pe care o cunoscuse în urmă cu zece ani. Din păcate doamna era într-o relaţie, iar el şi-a luat gândul şi a mers mai departe„.
     

  • H&M scumpeşte hainele pentru ca peste 7.350 de angajaţi ai fabricilor din România să aibă salarii mai mari

    Retailerul suedez H&M, prezent pe piaţa din România din primăvara lui 2011, analizează posibilitatea scumpirii hainelor pentru ca angajaţii fabricilor care produc pentru gigantul din Suedia să fie mai bine plătiţi, scrie Planet Retail. Printre furnizori se află şi 20 de fabrici din România cu peste 7.350 de angajaţi.

    Afirmaţia a fost făcută în timpul unei conferinţe de la Stockholm unde oficialii companiei s-au întâlnit cu grupurile de lobby pentru a discuta situaţia muncitorilor din fabricile de textile care lucrează pentru H&M. Oficialii retailerului au prezentat la această întâlnire date privind situaţia muncitorilor din Bangladesh, unde salariul minim lunar este de sub 70 de dolari pe lună. Potrivit datelor prezentate situaţia salariaţilor s-a îmbunătăţit.

    H&M produce în mai multe pieţe din Asia dar şi în România. Pe piaţa locală 20 de fabrici cu peste 7.350 de angajaţi lucrează pentru gigantul suedez. În România angajaţii din industria de textile au printre cele mai mici salarii din economie, de multe ori acesta fiind cuprinse între 800 şi 1.000 de lei net. Aceste fabrici de textile sunt şi unii dintre cei mai mari angajatori din România în contextul în care în ultimii ani oportunităţile de angajare au fost limitate.

    H&M are în România 30 de magazine şi afaceri ce merg spre 100 mil. euro în acest an.

  • H&M ar putea să mărească preţurile pentru a creşte salariile angajaţilor

     Gigantul suedez colaborează cu fabrici din 23 de ţări, printre care Bangladesh, Cambodgia, Sri Lanka sau Vietnam, unde nivelul salarial este foarte scăzut. Producătorul de îmbrăcăminte a anunţat luni, la o întâlnire cu grupuri de presiune din Stockholm, că va încerca să îmbunătăţească salariile angajaţilor din ţările foarte sărace, cel mai probabil prin creşterea preţului produselor, relatează Huffington Post.

    Helena Helmersson, director de sustenabilitatea H&M, spune totuşi că nu ar trebui să ne aşteptăm la un salt al preţurilor în viitorul apropiat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania din România care a dat afară 93 de angajaţi şi le-a făcut public numele ca să nu-i mai angajeze nimeni

    36 de şoferi au fost concediaţi în 2013 de compania de transporturi International Lazăr Company, cu sediul la Piteşti, contractul de muncă încetând din cauza prejudiciilor create.

    Angajaţii au fost concediaţi pentru furt de motorină, lipsa mărfurilor transportate, accidente grave, conduită iresponsabilă în trafic sau acte grave de indisciplină. Lista completă a celor 93 de angajaţi problemă conţine numele, prenumele şi oraşul de reşedinţă şi este disponibilă AICI.

    International Lazar Company deţine cea mai cuprinzătoare flotă din judeţul Argeş ce totalizează 310 camioane, potrivit informaţiilor disponibile pe siteul companiei. Compania a înregistrat venituri de 38,1 milioane de euro şi un profit de două milioane de euro în anul fiscal 2012.

    Rutele transportatorului International Lazăr Company, compania care transportă autovehiculele Dacia produse la Mioveni, ajung pe lângă Maroc şi in Turcia, Iran sau Moscova, iar în portofoliu intra pe plan local cei trei producători de anvelope Michelin, Pirelli şi Continental şi companii precum P&G, Saint Gobain şi distribuitorul de bunuri de larg consum Elgeka Ferfelis.

  • Majoritatea firmelor nu vor face angajări până în martie

     Previziunea netă de angajare ajustată sezonier este de +4%, relativ stabilă faţă de trimestrul anterior, dar moderat mai slabă decât cea din primul trimestru din 2013.

    “Tendinţa naţională este evident una de stabilizare a forţei de muncă. Ponderea angajatorilor care nu-şi vor modifica numărul total de angajaţi a crescut cu încă 4 puncte procentuale faţă de vârful istoric atins trimestrul trecut, semn că din ce în ce mai mulţi angajatori se mulţumesc să rămână în expectativă, aşteptând evoluţii pozitive mai clare înainte de a decide să-şi mărească forţa de muncă. Actuala previziune netă de angajare este deci un semnal încurajator, dar reţinut, privind ritmul creării de noi locuri de muncă în următoarele trei luni”, a declarat Valentin Petrof, directorul general al ManpowerGroup România.

    Planurile de angajare sunt pozitive în şase din cele zece sectoare de activitate analizate în studiul privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă, în timp ce angajatorii din alte trei sectoare se aşteaptă la o scădere a numărului de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Furt de proporţii dintr-o firmă bucureşteană: 11,5 tone de carne

    Poliţiştii Direcţiei de Investigare a Fraudelor – I.G.P.R. au destructurat o grupare infracţională formată din trei angajaţi ai unei societăţi comerciale suspectaţi că ar fi valorificat în mod ilegal produse alimentare fără documente legale de provenienţă, sustrăgându-se astfel de la plata taxelor şi impozitelor aferente.

    În dimineaţa zilei de 7 decembrie, suspecţii au fost surprinşi în flagrant în timp ce încercau să valorifice 253 de kilograme de produse din carne pe care şi le însuşiseră din depozitul societăţii la care lucrau.

    Din investigaţii a rezultat că, în perioada iunie-decembrie 2013, suspecţii şi-ar fi însuşit 11.413,9 kilograme din produsele pe care le administrau. Bunurile au fost valorificate ulterior printr-un punct de lucru al societăţii situat în Bucureşti, obţinându-se venituri ilicite de 260.560 lei.

    Faţă de cei trei suspecţi s-a luat măsura reţinerii pentru 24 de ore şi s-au făcut propuneri pentru emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru 29 de zile pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare în formă agravantă şi continuată.

    Cercetările continuă pentru stabilirea cu exactitate a întregii activităţi infracţionale în cauză.

  • Furt de proporţii dintr-o firmă bucureşteană: 11,5 tone de carne

    Poliţiştii Direcţiei de Investigare a Fraudelor – I.G.P.R. au destructurat o grupare infracţională formată din trei angajaţi ai unei societăţi comerciale suspectaţi că ar fi valorificat în mod ilegal produse alimentare fără documente legale de provenienţă, sustrăgându-se astfel de la plata taxelor şi impozitelor aferente.

    În dimineaţa zilei de 7 decembrie, suspecţii au fost surprinşi în flagrant în timp ce încercau să valorifice 253 de kilograme de produse din carne pe care şi le însuşiseră din depozitul societăţii la care lucrau.

    Din investigaţii a rezultat că, în perioada iunie-decembrie 2013, suspecţii şi-ar fi însuşit 11.413,9 kilograme din produsele pe care le administrau. Bunurile au fost valorificate ulterior printr-un punct de lucru al societăţii situat în Bucureşti, obţinându-se venituri ilicite de 260.560 lei.

    Faţă de cei trei suspecţi s-a luat măsura reţinerii pentru 24 de ore şi s-au făcut propuneri pentru emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru 29 de zile pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare în formă agravantă şi continuată.

    Cercetările continuă pentru stabilirea cu exactitate a întregii activităţi infracţionale în cauză.

  • Vodafone a introdus sistemul de franciză pentru magazine

    “Programul se adresează persoanelor cu iniţiativă, antreprenorilor atraşi de domeniul telecomunicaţiilor mobile. Vodafone are în acest moment 610 magazine exclusive, dintre care 200 sunt magazine proprii şi restul aparţin dealerilor. Operatorul are deja şapte magazine ce operează în sistemul de franciză, iar alte şase vor fi deschise până la sfârşitul acestui an”, spune directorul de vânzări indirecte al operatorului, Alexandru Băloi.

    El a adăugat că datele operatorului arată că un magazin de 30-35 metri pătraţi în sistem de franciză are un nivel de performanţă şi eficienţă mai bun decât un magazin similar al Vodafone România sau al unui dealer al companiei. “Pe segmentul magazinelor mari, cu 15-20 de angajaţi şi suprafeţe generoase, de peste 100 metri pătraţi, cifrele sunt mai bune pentru operator, iar Vodafone România va continua să opereze acest gen de magazine”, afirmă Băloi.

    Reprezentantul Vodafone România a declarat că operatorul va oferi francizaţilor acces la know-how, sisteme, aplicaţii şi programe de pregătire pentru personalul de vânzări. De asemenea, operatorul va acoperi costurile privind amenajarea magazinului care va fi preluat în sistem de franciză. “Aceste cheltuieli reprezintă aproximativ două treimi din valoarea investiţiei, iar diferenţa revine francizatului, care va acoperi stocul de produse şi salariile angajaţilor pentru o perioadă de timp, la care se adaugă o taxă de intrare în sistem. Practic, Vodafone România vine cu o afacere la cheie pentru viitorul francizat. De altfel, o parte din magazinele în franciză au fost preluate de foşti salariaţi ai Vodafone România, care au decis să devină antreprenori. Ne aşteptăm ca şi alţi actuali salariaţi ai operatorului, şefi de magazine, să intre în acest sistem. De asemenea, căutăm persoane şi din afara companiei”, a spus Băloi.

  • Vodafone a introdus sistemul de franciză pentru magazine

    “Programul se adresează persoanelor cu iniţiativă, antreprenorilor atraşi de domeniul telecomunicaţiilor mobile. Vodafone are în acest moment 610 magazine exclusive, dintre care 200 sunt magazine proprii şi restul aparţin dealerilor. Operatorul are deja şapte magazine ce operează în sistemul de franciză, iar alte şase vor fi deschise până la sfârşitul acestui an”, spune directorul de vânzări indirecte al operatorului, Alexandru Băloi.

    El a adăugat că datele operatorului arată că un magazin de 30-35 metri pătraţi în sistem de franciză are un nivel de performanţă şi eficienţă mai bun decât un magazin similar al Vodafone România sau al unui dealer al companiei. “Pe segmentul magazinelor mari, cu 15-20 de angajaţi şi suprafeţe generoase, de peste 100 metri pătraţi, cifrele sunt mai bune pentru operator, iar Vodafone România va continua să opereze acest gen de magazine”, afirmă Băloi.

    Reprezentantul Vodafone România a declarat că operatorul va oferi francizaţilor acces la know-how, sisteme, aplicaţii şi programe de pregătire pentru personalul de vânzări. De asemenea, operatorul va acoperi costurile privind amenajarea magazinului care va fi preluat în sistem de franciză. “Aceste cheltuieli reprezintă aproximativ două treimi din valoarea investiţiei, iar diferenţa revine francizatului, care va acoperi stocul de produse şi salariile angajaţilor pentru o perioadă de timp, la care se adaugă o taxă de intrare în sistem. Practic, Vodafone România vine cu o afacere la cheie pentru viitorul francizat. De altfel, o parte din magazinele în franciză au fost preluate de foşti salariaţi ai Vodafone România, care au decis să devină antreprenori. Ne aşteptăm ca şi alţi actuali salariaţi ai operatorului, şefi de magazine, să intre în acest sistem. De asemenea, căutăm persoane şi din afara companiei”, a spus Băloi.