Tag: vladimir putin

  • Armata privată a lui Putin în Siria. Cine sunt mercenarii ruşi zdrobiţi de forţele militare SUA

    Purtătorul de cuvânt al Kremlinului nu a negat prezenţa civililor ruşi pe frontul din Siria, dar subliniat că aceştia nu au legătură cu forţele armate ale Moscovei.

    Precizările au venit după apariţia informaţiilor potrivit cărora mai mulţi mercenari ruşi au fost ucişi în urma unor raiduri aeriene ale SUA, care încercau să respingă un atac al forţelor care susţin regimul de la Damasc.

    În mod oficial, companiile militare private sunt interzise în Rusia. Putin a susţinut însă un astfel de format. În 2012, preşedintele sugera existenţa unui ”instrument care să susţină interesele naţionale, dar fără participarea directă a statului”.

    Acest instrument există. Site-ul rusesc Fontanka spune că în jur de 3.000 de luptători ruşi, angajaţi ai companiei private de securitate Wagner, se află în Siria din 2015, cu doi ani înainte ca forţele militare ale Moscovei să intervină oficial în ajutorul preşedintelui Bashar al-Assad.

    Trupele ruse vor sta în Siria pentru mai multă vreme, iar luptătorii privaţi vor rămâne la rândul lor să păzească câmpurile de petrol şi gaze, conform unui contract între guvernul de la Damasc şi o companie rusă care ar avea legături cu un afacerist apropiat lui Putin.

    Nu ar fi prima oară când Rusia foloseşte intermediari pentru a-şi atinge scopurile. S-a întâmplat deja în războiul din Ucraina, potrivit multor surse care au precizat că luptători privaţi ruşi, dar şi militari fără însemne ”aflaţi în timpul liber” au luptat pentru separatiştii din estul ţării, scrie realitatea.net

  • Imaginea care face inconjurul internetului. Cine sunt tinerele alaturi de care s-a fotografiat Putin

    Cu celebrele căciuli ruseşti pe cap, cunoscute şi sub denumirea de ushanka, şi cu părul împletit, femeile s-au poziţionat mândre de-a stânga şi de-a dreapta preşedintelui rus.

    Putin a fost prezent vineri, la Volgograd, la o ceremonie de comemorare a victimelor bătăliei sângeroase de la Stalingrad, acolo unde a depus o coroană de flori, în memoria victimelor, stirileprotv.ro

  • Alegerea neaşteptată a lui Putin. Ce job şi-a găsit, dacă nu va câştiga prezidenţialele în martie

    Nu există aproape nicio şansă ca Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, să piardă alegerile prezidenţiale din luna martie. Autorităţile i-au interzis participarea la scrutin principalului său oponent, iar presa şi opinia publică îl susţin puternic pe actualul şef al statului, pentru un niou mandat.

    În timpul unei vizite la o fabrică de utilaje agricole, în plină campanie electorală, şeful statului a găsit şi un moment pentru a răta, în glumă, că este aproape de oamenii muncii.

    Putin a testat un simulator de condus combine şi a fost încântat. Directorul fabricii a promis că îl va angaja pe Putin, dacă rămâne fără actualul loc de muncă după alegeri.

    ”Dacă se întâmplă ceva, voi începe să lucrez ca şofer de combină după 18 martie”, a spus Putin. ”Nicio problemă, absolut nicio problemă”, a asigurat directorul, scrie realitatea.net

  • Cum arată noua casă de vacanţă a lui Putin: faianţă cu inserţii de aur, un centru spa subteran şi un radar împotriva spionilor – FOTO

    Villa Sellgren, somptuoasa casă a lui Putin, e construită pe o insulă din golful Vyborg, la 12 kilometri de Finlanda.

    Oficial, proprietatea aparţine unui prieten al preşedintelui, dar localnicii susţin că Putin este singurul care se bucură de casă.

    Printre “dotări” se numără plăci de faianţă cu inserţii de aur, un centru spa subteran şi chiar un radar care să detecteze din timp orice încercare de a-l deranja pe Putin.

    Sursa: Daily Mail

  • AVERTISMENT la adresa României. Rusia ne ameninţă cu măsuri MILITARE. Ce a provocat mânia lui Putin

    În ultimele zile, Rusia a condamnat cu fermitate decizia Statelor Unite de a vinde Japoniei sisteme antibalistice de tip Aegis. Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a explicat că elementele antirachetă din Japonia sunt parte a planului SUA de a crea un “sistem antibalistic global”. Moscova susţine că instalaţiile antirachetă ale Statelor Unite au dublă utilitate, defensivă şi ofensivă.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

  • Retrospectivă: 2018 în lumea largă

    Privind în urmă, se încheie 12 luni marcate de terorism, de ameninţări, de instabilitate politică şi de un război – cel din Siria – care pare să nu se mai termine. Mai trebuie contorizat, desigur, şi Brexitul; chiar dacă instituţiile europene şi autorităţile britanice par să fi ajuns recent la un acord de principiu, ieşirea Marii Britanii din construcţia europeană e un proces aflat încă la început. România va fi afectată în mod direct, pentru că “divorţul” propriu-zis va avea loc în martie 2019, la câteva luni de la preluarea preşedinţiei Consiliului European de către ţara noastră.

    Cel mai dezbătut subiect în paginile publicaţiilor internaţionale trebuie să fi fost, totuşi, primul an de mandat al lui Donald Trump. Marcat de scandaluri ce implică Rusia, Wikileaks sau schimburi de replici cu liderul nord-coreen Kim Jong-Un, conducerea asigurată de miliardarul Trump poate fi cel mai bine ilustrată de mesajele trimise de el pe Twitter.

    Preşedinte pe social media

    Principala voce a democraţilor – primii contestatari ai lui Trump – a fost, aşa cum era de aşteptat, Hillary Clinton; într-un interviu difuzat de revista Mother Jones, Hillary Clinton a contestat legitimitatea scrutinului prezidenţial desfăşurat în SUA în anul 2016 şi a cerut constituirea unei comisii independente pentru evaluarea impactului pe care l-au avut ingerinţele Rusiei, numindu-l pe preşedintele Donald Trump “naiv” şi “marionetă” a Moscovei. “Nu pot înţelege cum a reuşit să scape de atâtea ori după seria de atacuri, insulte şi comportamente care i-au permis să câştige scrutinul prezidenţial”, a spus Hillary Clinton. Fostul secretar de Stat a afirmat că Donald Trump “a făcut de ruşine Preşedinţia” SUA. “Nu mă gândeam că va fi atât de rău cum este acum”, a subliniat ea, contestând politicile liderului de la Casa Albă.

    “Escroaca Hillary Clinton este cea mai mare ratată din toate timpurile. Pur şi simplu nu se poate opri, ceea ce este un lucru bun pentru Partidul Republican. Hillary, mai bine ai continua cu viaţa ta şi mai încearcă peste trei ani!”, a declarat Donald Trump sâmbătă prin Twitter. Nu este prima dată când liderul de la Casa Albă evocă ironic ideea unei noi candidaturi a lui Hillary Clinton. În octombrie, Donald Trump exprima speranţa că Hillary Clinton va candida şi în anul 2020, pentru a o învinge din nou: “Am fost întrebat de curând dacă escroaca Hillary Clinton intenţionează să candideze în 2020. Răspunsul meu a fost: «Sper că da»”.

    Deşi a negat în permanenţă acuzaţiile aduse, Trump a fost totuşi nevoit să ia o serie de măsuri pentru a linişti opinia publică. Dintre acestea, a ieşit în evidenţă cel din luna mai, când preşedintele Statelor Unite l-a demis pe James Comey, directorul FBI, deoarece ar fi gestionat în mod inadecvat investigaţia în cazul serverului de e-mail privat utilizat de Hillary Clinton; demiterea a intervenit în contextul anchetei privind ingerinţele Rusiei în campania electorală.

    Adio, deci, pe curând!

    Revenind la Brexit, cel mai important moment al anului a fost cel în care Theresa May a trimis oficialilor europeni scrisoarea prin care anunţa ieşirea Marii Britanii din uniune. Pentru mulţi britanici şi nu numai, Brexit a devenit ceva extrem de real în acel moment; mulţi sperau la o răsturnare de situaţie, la o revenire pe drumul european, dar euroscepticii – în frunte cu Partidul Independenţei din Marea Britanie (UKIP) – nu s-au lăsat înduplecaţi.

    Ultima “semnătură” necesară era cea a reginei Marii Britanii, Elisabeta a II-a; în luna martie, ea şi-a dat consimţământul oficial privind legea Brexit, permiţându-i astfel premierului Theresa May să înceapă negocierile de ieşire din Uniunea Europeană. Prin urmare, negocierile dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie cu privire la ieşirea ţării din Blocul comunitar au început în luna iunie, chiar dacă premierul britanic Theresa May nu reuşise să formeze un guvern în urma alegerilor parlamentare din 8 iunie.

    Ca un răspuns la Brexit, Comisia Europeană a prezentat pe 1 martie „Carta albă privind viitorul Europei”, un document ce enumera cinci posibile scenarii pentru viitorul Uniunii Europene. Pe baza documentului prezentat de Jean-Claude Juncker, reprezentanţii celor 27 de state în UE după ieşirea Marii Britanii au dezbătut modul în care vor să coopereze pe viitor. „Anul acesta sărbătorim 60 de ani de la Tratatul de la Roma (act considerat fundaţie a UE – n.red.)”, declara Juncker la acel moment. „Şi este timpul ca o Europă unită a celor 27 de state să dea forma viziunii pentru viitor.” Planul Comisiei Europene, a explicat preşedintele instituţiei, este ca până în 2025 unul dintre scenarii sau o combinaţie a acestora să funcţioneze ca bază a Uniunii.

    „Carta albă privind viitorul Europei” enumera următoarele scenarii: „în continuare”, „nimic în afara pieţei unice”, „cei ce vor mai mult pot face mai mult”, „făcând mai puţine dar într‑un mod mai eficient” şi „făcând mai multe împreună”. Scenariile prezintă viziunea Comisiei asupra construcţiei europene pe termen mediu, iar lucrarea începea cu un ton sumbru, acceptând lupta pe care Uniunea Europeană o duce din cauza Brexitului, a migraţiei şi a altor factori. „Problemele Europei nu par să plece nicăieri”, notează autorii, amintind că multe dintre statele membre consideră Uniunea fie prea distantă, fie prea implicată în problemele interne.

    Luna decembrie a adus primul acord – fie el parţial – între UE şi Marea Britanie. “Am înregistrat progresul de care aveam nevoie. Doamna May m-a asigurat că noul text are sprijinul guvernului britanic. Acordul este desigur un compromis, este rezultatul unor discuţii lungi şi intense. Fiecare parte a arătat adaptabilitate şi dorinţă de compromis”, a spus Juncker. Ca urmare, prin intermediul unui comunicat, Comisia Europeană a recomandat Consiliului European să concluzioneze că s-au înregistrat progrese suficiente în prima etapă a negocierilor privind Articolului 50 cu Marea Britanie.

  • Vladimir Putin va candida pentru UN NOU MANDAT de preşedinte al Rusiei

    “Da, voi candida pentru funcţia de preşedinte al Federaţiei Ruse”, a declarat Vladimir Putin.

    Rusia va organiza alegeri prezidenţiale pe 18 martie 2018.

    Vladimir Putin a exercitat două mandate de preşedinte al Rusiei în perioada 2000–2008, după care a fost prim-ministru, în intervalul 2008–2012, în timp ce preşedinte era Dmitri Medvedev.

    Actualul mandat al preşedintelui Vladimir Putin a început în martie 2012 şi se va încheia pe 7 mai 2018. Potrivit Constituţiei Rusiei, orice preşedinte are dreptul la cel mult două mandate consecutive, iar, după o pauză de un mandat, poate candida din nou. Practic, Vladimir Putin va putea obţine un nou mandat, pentru perioada 2018-2024.

    Potrivit celor mai recente sondaje de opinie, peste 80% dintre cetăţenii ruşi susţin politicile lui Vladimir Putin.

  • Rusia a desemnat nouă instituţii media americane drept “agenţi străini”

    Potrivit BBC News online, măsura implică faptul că respectivele entităţi media servesc interesele unui guvern străin, astfel că acestea vor trebui să-şi declare sursele de finanţare.

    Legea a fost adoptată rapid de Parlamentul Rusiei în doar două săptămâni şi a fost promulgată de preşedintele Vladimir Putin la finalul lunii noiembrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiica secretă a lui Putin. Are 31 de ani, iar Kremlinul nu vrea să se ştie de ea

    Manfred Mohab a confirmat pentru Reuters, în cadrul unui interviu la un eveniment de dans sportiv, că Tikhonova este fiica cea mică a lui Putin. Când a fost întrebat dacă Tikhonova este fiica preşedintelui rus, el a răspuns: „Da, ştiu, da cu siguranţă. Întrebat pentru a doua oară, el el a dat din cap afirmativ şi a spus „da”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum arată noua casă de vacanţă a lui Putin: faianţă cu inserţii de aur, un centru spa subteran şi un radar împotriva spionilor – FOTO

    Villa Sellgren, somptuoasa casă a lui Putin, e construită pe o insulă din golful Vyborg, la 12 kilometri de Finlanda.

    Oficial, proprietatea aparţine unui prieten al preşedintelui, dar localnicii susţin că Putin este singurul care se bucură de casă.

    Printre “dotări” se numără plăci de faianţă cu inserţii de aur, un centru spa subteran şi chiar un radar care să detecteze din timp orice încercare de a-l deranja pe Putin.

    Sursa: Daily Mail