BusinessMagazin

Tag: venit

  • Oficial turc: “Războiul sfânt va cuprinde în curând şi Europa”

    “Cu toţii au aceeaşi mentalitate. Unde veţi merge? Unde vreţi să duceţi Europa? Aţi început să distrugeţi continentul. Războiul sfânt va începe în curând”, a spus Mevlut Cavusoglu, ministrul turc pentru afaceri externe.

    El şi-a motivat declaraţia prin faptul că nu vede nicio diferenţă între Mark Rutte, liderul partidului de centru-dreapta care a câştigat alegerile, şi Geert Wilders, liderul partidului extremist care a ieşit pe locul doi.

     Potrivit rezultatelor parţiale, Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD, centru-dreapta), al premierului Mark Rutte, se clasează pe primul loc în scrutinul parlamentar din Olanda, cu 32 de locuri în Parlamentul de 150 de membri, urmat de Mişcarea Creştin-Democrată (CDA, centru), care ar urma să aibă 21 de locuri, şi de formaţiunea populistă Partidul Libertăţii (PVV, extremă-dreapta), a lui Geert Wilders, cu 20 de locuri.

    “Se pare că VVD va rămâne cel mai mare partid din Olanda. Avem motive de celebrat în această seară. După Brexit şi după alegerile din SUA, Olanda a spus ‘stop’ populismului”, a afirmat Mark Rutte.

    Pe fondul temerilor privind o victorie a euroscepticilor, prezenţa la urne a fost de 81%, cea mai mare în Olanda în ultimele trei decenii.

  • Oficial turc: “Războiul sfânt va cuprinde în curând şi Europa”

    “Cu toţii au aceeaşi mentalitate. Unde veţi merge? Unde vreţi să duceţi Europa? Aţi început să distrugeţi continentul. Războiul sfânt va începe în curând”, a spus Mevlut Cavusoglu, ministrul turc pentru afaceri externe.

    El şi-a motivat declaraţia prin faptul că nu vede nicio diferenţă între Mark Rutte, liderul partidului de centru-dreapta care a câştigat alegerile, şi Geert Wilders, liderul partidului extremist care a ieşit pe locul doi.

     Potrivit rezultatelor parţiale, Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD, centru-dreapta), al premierului Mark Rutte, se clasează pe primul loc în scrutinul parlamentar din Olanda, cu 32 de locuri în Parlamentul de 150 de membri, urmat de Mişcarea Creştin-Democrată (CDA, centru), care ar urma să aibă 21 de locuri, şi de formaţiunea populistă Partidul Libertăţii (PVV, extremă-dreapta), a lui Geert Wilders, cu 20 de locuri.

    “Se pare că VVD va rămâne cel mai mare partid din Olanda. Avem motive de celebrat în această seară. După Brexit şi după alegerile din SUA, Olanda a spus ‘stop’ populismului”, a afirmat Mark Rutte.

    Pe fondul temerilor privind o victorie a euroscepticilor, prezenţa la urne a fost de 81%, cea mai mare în Olanda în ultimele trei decenii.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Sergiu Oprescu, CEO Alpha Bank

    El face parte din generaţia tânără de bancheri de după Revoluţie, afirmată în managementul băncilor înainte de a împlini 40 de ani.

    Absolvent de aeronautică, una dintre cele mai spectaculoase facultăţi din perioada comunistă, Oprescu indică „ieşirea din aviaţie“ în favoarea finanţelor drept cea mai grea decizie din cariera lui, nu numai fiindcă intra pe un teren complet nou, dar şi fiindcă avea şase ani de practică într-o meserie pe care deja o stăpânea.

    De la BRCE, primul lui loc de muncă în banking, a plecat împreună cu Dan Pascariu, Radu Gheţea, Gabriela Mateescu şi alţi colegi în 1994, pentru a pune bazele Băncii Bucureşti, primul proiect de bancă străină care se înfiinţa atunci, ca subsidiară a grupului elen Alpha, ulterior transformată în Alpha Bank. Instituţia pe care o conduce, jucător plasat în top 10 în sistemul bancar, a fost printre puţinele bănci cu conducere stabilă pe parcursul crizei.

    Anul trecut Oprescu a fost desemnat şi preşedinte al Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), iar la începutul acestui an acţionarii băncii au hotărât ca Sergiu Oprescu să facă parte din Consiliul de Administraţie al Alpha Bank încă patru ani.

  • Cum a reuşit o femeie să clădească un imperiu pornind de la o idee simplă

    Mamă de succes, lider de opinie în e-commerce, designer şi star de televiziune – Vivy Yusof le-a reuşit pe toate. Ea este imaginea Fashion Valet, un site de modă lansat în 2010 alături de prietenul ei, care i-a devenit între timp soţ.

    Vivy Yusof spune că spiritul ei antreprenorial vine încă din timpul şcolii, atunci când scria cărţi şi plătea diverşi artişti să îi realizeze ilustraţiile, ştiind că astfel valoarea volumului se va dubla.

    Ideea de a lansa Fashion Valet i-a venit în timp ce conducea dintr-un magazin în altul – cum ar fi dacă ai putea cumpăra orice produs, indiferent de producător, de pe un singur site?

    A luat legătura cu mai mulţi designeri, încercând să-i convingă să realizeze produse pentru Fashion Valet, dar aceştia au fost reticenţi. “Erau destul de sceptici la început, pentru că era vorba de un concept relativ nou”, povesteşte Yusof. Dar a perseverat şi a reuşit, cu o investiţie de doar 25.000 de dolari, să atragă 10 designeri. Un singur element lipsea: clienţii. Soluţia a venit de pe blogul femeii, care câteva mii de cititori. “Au fost singurii mei clienţi atunci când au început”, spune femeia. “Cred că unii dintre ei au cumpărat produse doar pentru a-şi arăta susţinerea.”

    Astăzi, Fashion Valet numără 500 de branduri şi sute de angajaţi, având birouri în Kuala Lumpur, Singapore şi Jakarta.

  • De ce rămânem săracii Europei. Datele care reconfirmă o realitate dură cu care se confruntă România

     În aceste condiţii nu este de mirare că unul din 10 copii merge la culcare flămând din cauza faptului că peste trei sferturi dintre părinţi au probleme cu asigurarea alimentaţiei de calitate pentru copii, o treime dintre ei fiind nevoiţi să împrumute mâncare de la rude în cursul anului trecut. În aceste condiţii, nu este de mirare că 7 din 10 copii cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani muncesc în gospodăriile proprii pentru a-şi ajuta părinţii, iar 4% dintre ei muncesc şi în alte gospodării din sat pentru a asigura un venit în plus familiei. Astfel, ei neglijează şcoala şi ajung, în unele cazuri, chiar să o abandoneze. Consecinţele lipsei hranei şi a banilor se traduc, de asemenea, printr-o stare de sănătate precară şi prin lipsa obişnuinţei de frecventare a cabinetelor medicale sau a dispensarelor din sat. Chiar dacă cifrele din raportul de anul trecut arată o îmbunătăţire a situaţiei la multe capitole, situaţia copiilor din satele României rămâne una care necesită intervenţie imediată.

    Sărăcia reprezintă în continuare o problemă la nivelul comunităţilor rurale, deşi raportul World Vision România intitulat „Bunăstarea copilului din mediul rural 2016” realizat o dată la doi ani relevă o îmbunătăţire a situaţiei existente în satele din ţara noastră pe mai multe paliere luate în discuţie, incluzând aici veniturile pe gospodărie, accesul la diferite facilităţi în locuinţe şi accesul la educaţie sau servicii medicale al copiilor, datorat gradului mai mare de conştientizare din partea părinţilor a importanţei acestor ultime două elemente pentru viitorul copilului.

    În ciuda faptului că rezultatele studiului sunt pozitive în raport cu cele înregistrate în urmă cu doi ani, respectiv în 2014, 10% dintre familiile din România se confruntă încă cu o problemă acută, aceea a unei singure surse de venit, cel mai frecvent aceasta fiind alocaţia copiilor, în timp ce două sau trei surse de venit au 85,5% dintre familiile din mediul rural. În aceste condiţii, 53,3% dintre părinţi afirmă că nu se pot descurca cu banii pe care îi au şi sunt nevoiţi ca pentru a asigura copiilor un trai cât de cât decent să renunţe la achiziţionarea unor bunuri precum haine şi îmbrăcăminte atât pentru ei, cât şi pentru micuţi sau să amâne plata diverselor facturi.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • De ce rămânem săracii Europei. Datele care reconfirmă o realitate dură cu care se confruntă România

     În aceste condiţii nu este de mirare că unul din 10 copii merge la culcare flămând din cauza faptului că peste trei sferturi dintre părinţi au probleme cu asigurarea alimentaţiei de calitate pentru copii, o treime dintre ei fiind nevoiţi să împrumute mâncare de la rude în cursul anului trecut. În aceste condiţii, nu este de mirare că 7 din 10 copii cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani muncesc în gospodăriile proprii pentru a-şi ajuta părinţii, iar 4% dintre ei muncesc şi în alte gospodării din sat pentru a asigura un venit în plus familiei. Astfel, ei neglijează şcoala şi ajung, în unele cazuri, chiar să o abandoneze. Consecinţele lipsei hranei şi a banilor se traduc, de asemenea, printr-o stare de sănătate precară şi prin lipsa obişnuinţei de frecventare a cabinetelor medicale sau a dispensarelor din sat. Chiar dacă cifrele din raportul de anul trecut arată o îmbunătăţire a situaţiei la multe capitole, situaţia copiilor din satele României rămâne una care necesită intervenţie imediată.

    Sărăcia reprezintă în continuare o problemă la nivelul comunităţilor rurale, deşi raportul World Vision România intitulat „Bunăstarea copilului din mediul rural 2016” realizat o dată la doi ani relevă o îmbunătăţire a situaţiei existente în satele din ţara noastră pe mai multe paliere luate în discuţie, incluzând aici veniturile pe gospodărie, accesul la diferite facilităţi în locuinţe şi accesul la educaţie sau servicii medicale al copiilor, datorat gradului mai mare de conştientizare din partea părinţilor a importanţei acestor ultime două elemente pentru viitorul copilului.

    În ciuda faptului că rezultatele studiului sunt pozitive în raport cu cele înregistrate în urmă cu doi ani, respectiv în 2014, 10% dintre familiile din România se confruntă încă cu o problemă acută, aceea a unei singure surse de venit, cel mai frecvent aceasta fiind alocaţia copiilor, în timp ce două sau trei surse de venit au 85,5% dintre familiile din mediul rural. În aceste condiţii, 53,3% dintre părinţi afirmă că nu se pot descurca cu banii pe care îi au şi sunt nevoiţi ca pentru a asigura copiilor un trai cât de cât decent să renunţe la achiziţionarea unor bunuri precum haine şi îmbrăcăminte atât pentru ei, cât şi pentru micuţi sau să amâne plata diverselor facturi.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Augustin Jianu, ministrul Comunicaţiilor: Programatorii cu studii medii vor fi scutiţi de plata impozitului pe venit din 2018

    „Conform programului de guvernare, avem pentru trimestrul trei prevăzută finalizarea Ordinului pentru extinderea acestei facilităţi şi pentru studii medii. Împreună cu celelalte ministere, vom adopta Ordinul pentru repararea acestei erori, cât mai curând, preferabil, sperăm noi, în această lună, şi până în luna august să avem şi Ordinul privind extinderea, cu aplicare din 1 ianuarie 2018”, a declarat Augustin Jianu, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Potrivit ministrului, Ordinul dat de Guvernul Cioloş nu includea industria de outsourcing IT din România.

    „În luna decembrie a anului trecut, Guvernul anterior a dat un ordin care să faciliteze accesul la această facilitate pentru startup-uri, însă, prin adăugarea unei sintagme de tip programe finale sau componente ale unor componente finale au exclus complet piaţa de outsourcing, deci toată industria de outsourcig IT din România, care este, de fapt, cea mai mare parte din acest sector IT nu mai beneficiază de această scutire”, a explicat Jianu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbări pentru zeci de mii de angajaţi din România: Ministrul Comunicaţiilor vrea eliminarea impozitului pe venit pentru o categorie de salariaţi. Cine va beneficia

    Ministrul Comunicaţiilor, Augustin Jianu, a anunţat astăzi în şedinţa de Guvern că ministerul are în curs de elaborare un ordin prin care va fi iarăşi generalizată eliminarea impozitului pe venit pentru toţi programatorii din România, indiferent dacă participă la realizarea unor componente din programele finale sau la programe complete. 

    ”Am primit observaţii de la industria de outsourcing că programatorii nu mai pot beneficia de facilitatea fiscală zero impozit pe venit dacă activitatea lor nu este legată de finalizarea unor programe. A fost o exprimare nefericită într-un ordin de ministru dat în decembrie anul trecut, pe care o vom corecta. Mai mult, din august vom extinde această facilitate şi pentru informaticienii cu studii medii şi pentru alte modele de afeceri. Vom repara această eroare cât mai curând”, a spus ministrul comunicaţiilor. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine va lua acasă premiile Oscar?

    Cine va ieşi învingător anul acesta şi cine va mai aştepta pentru o statuetă de aur? Să vorbim, în primul rând, de nominalizări. La La Land conduce detaşat la acest capitol, cu 14 nominalizări; doar două filme în istorie au mai primit atât de multe, respectiv Titanic şi All About Eve. Urmează apoi Moonlight şi Arrival, cu câte opt nominalizări, în vreme ce Lion, Manchester by the Sea şi Hacksaw Ridge au fost nominalizate la şase categorii.

    Musicalul semnat de Damien Chazelle pleacă aşadar cu prima şansă, şi aş spune că pe bună dreptate. Am mai vorbit despre La La Land şi am făcut-o la superlativ; nu o să reiau toată argumentaţia, dar mă voi rezuma la a spune că La La Land face exact ce trebuie un film să facă: timp de două ore, te poartă într-o altă realitate.

    La premiul Oscar pentru cel mai bun film, nominalizate mai sunt – în afară de peliculele de mai sus – Fences, Hidden Figures şi Hell or High Water. Aici nu cred că există dubii: producătorii lui La La Land vor pleca acasă cu premiul. La fel şi în cazul premiului pentru regie, deşi Damien Chazelle are concurenţă puternică în Barry Jenkins (Moonlight), Denis Villeneuve (Arrival), Kenneth Lonergan (Manchester by the Sea) şi Mel Gibson (Hacksaw Ridge).

    Ajungem la premiile pentru actorie, unde lucrurile par a fi ceva mai încurcate. Dacă pentru rol feminin principal Emma Stone este favorită clară, graţie interpretării din La La Land, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre partenerul ei din film, Ryan Gosling. Chiar dacă a câştigat recent Globul de Aur pentru rolul său, Academia Americană de Film l-ar putea prefera pe Casey Affleck (Manchester by the Sea) pentru  actor în rol principal. La actriţă într-un rol secundar, Viola Davis are cele mai mari şanse de a câştiga pentru prestaţia din Fences. Cea mai apropiată cursă pare a fi cea pentru actor în rol secundar, acolo unde Mahershala Ali (Moonlight) şi Dev Patel (Lion) şi-au împărţit până acum celelalte premii. Aş merge totuşi pe mâna lui Ali, gândindu-mă că Academia nu a uitat încă de #oscarssowhite.

    La scenariu adaptat, lupta se dă tot între Moonlight şi Lion, iar rezultatul cred că va fi unul asemănător. Cât despre scenariu original, aceasta este categoria unde am putea avea parte de o surpriză. La La Land ar putea pierde premiul în favoarea lui Manchester by the Sea sau, de ce nu, The Lobster. Greu de spus cine va câştiga, dar eu merg pe mâna celei de-a doua pelicule.

    Mai sunt câteva categorii importante, precum cinematografie sau montaj, unde tot La La Land este favorit. Inutil să menţionez că muzica din La La Land, semnată de Justin Horowitz, va câştiga probabil toate premiile puse în joc – cea mai bună coloană sonoră, cel mai bun cântec sau cel mai bun mixaj de sunet.

    În ceea ce priveşte efectele vizuale, eu voi paria pe Rogue One: A Star Wars Story, deşi şansele sunt împărţite.

    Premiile Oscar se decernează pe 26 februarie şi vor fi transmise în direct în România în aceeaşi noapte, începând cu ora 2 dimineaţa.

  • Cine va lua acasă premiile Oscar?

    Cine va ieşi învingător anul acesta şi cine va mai aştepta pentru o statuetă de aur? Să vorbim, în primul rând, de nominalizări. La La Land conduce detaşat la acest capitol, cu 14 nominalizări; doar două filme în istorie au mai primit atât de multe, respectiv Titanic şi All About Eve. Urmează apoi Moonlight şi Arrival, cu câte opt nominalizări, în vreme ce Lion, Manchester by the Sea şi Hacksaw Ridge au fost nominalizate la şase categorii.

    Musicalul semnat de Damien Chazelle pleacă aşadar cu prima şansă, şi aş spune că pe bună dreptate. Am mai vorbit despre La La Land şi am făcut-o la superlativ; nu o să reiau toată argumentaţia, dar mă voi rezuma la a spune că La La Land face exact ce trebuie un film să facă: timp de două ore, te poartă într-o altă realitate.

    La premiul Oscar pentru cel mai bun film, nominalizate mai sunt – în afară de peliculele de mai sus – Fences, Hidden Figures şi Hell or High Water. Aici nu cred că există dubii: producătorii lui La La Land vor pleca acasă cu premiul. La fel şi în cazul premiului pentru regie, deşi Damien Chazelle are concurenţă puternică în Barry Jenkins (Moonlight), Denis Villeneuve (Arrival), Kenneth Lonergan (Manchester by the Sea) şi Mel Gibson (Hacksaw Ridge).

    Ajungem la premiile pentru actorie, unde lucrurile par a fi ceva mai încurcate. Dacă pentru rol feminin principal Emma Stone este favorită clară, graţie interpretării din La La Land, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre partenerul ei din film, Ryan Gosling. Chiar dacă a câştigat recent Globul de Aur pentru rolul său, Academia Americană de Film l-ar putea prefera pe Casey Affleck (Manchester by the Sea) pentru  actor în rol principal. La actriţă într-un rol secundar, Viola Davis are cele mai mari şanse de a câştiga pentru prestaţia din Fences. Cea mai apropiată cursă pare a fi cea pentru actor în rol secundar, acolo unde Mahershala Ali (Moonlight) şi Dev Patel (Lion) şi-au împărţit până acum celelalte premii. Aş merge totuşi pe mâna lui Ali, gândindu-mă că Academia nu a uitat încă de #oscarssowhite.

    La scenariu adaptat, lupta se dă tot între Moonlight şi Lion, iar rezultatul cred că va fi unul asemănător. Cât despre scenariu original, aceasta este categoria unde am putea avea parte de o surpriză. La La Land ar putea pierde premiul în favoarea lui Manchester by the Sea sau, de ce nu, The Lobster. Greu de spus cine va câştiga, dar eu merg pe mâna celei de-a doua pelicule.

    Mai sunt câteva categorii importante, precum cinematografie sau montaj, unde tot La La Land este favorit. Inutil să menţionez că muzica din La La Land, semnată de Justin Horowitz, va câştiga probabil toate premiile puse în joc – cea mai bună coloană sonoră, cel mai bun cântec sau cel mai bun mixaj de sunet.

    În ceea ce priveşte efectele vizuale, eu voi paria pe Rogue One: A Star Wars Story, deşi şansele sunt împărţite.

    Premiile Oscar se decernează pe 26 februarie şi vor fi transmise în direct în România în aceeaşi noapte, începând cu ora 2 dimineaţa.