BusinessMagazin

Tag: valoare

  • Comentariu Alex Ciutacu, redactor ZF: Ce trebuie să ştii despre Libra, moneda digitală pe care o lansează Facebook şi cum ar putea ajunge statele lumii să se împrumute de la compania lui Mark Zuckerberg

    Lumea financiară, comunitatea din Silicon Valley, guvernele lumii şi în special „piraţii” din lumea criptomonedelor au privit lung săptămâna trecută spre Mark Zuckerberg când a anunţat că va lansa o monedă digitală care ar putea ajunge la cei 2 miliarde de utilizatori ai reţelei sociale.

    Compania Facebook a anunţat deja de mult timp mai multe planuri care ar necesita o monedă de schimb în cadrul platformelor sale.

    Mai mult, Facebook vrea să capitalizeze pe cei 1,7 miliarde de oameni care nu sunt incluşi în sisteme financiare globale, adică 31% din populaţia planetei. Astfel, compania vinde ideea că este suficient un cont gratuit de Facebook pentru a fi inclus în sistemele financiare.

    În cadrul proiectului prezentat drept Libra, compania lui Mark Zuckerberg promite să rezolve problema transferurilor de bani scumpe încât în anumite cazuri, intermediarii tranzacţiilor percep chiar şi 10% ca taxe. Practic, proiectul ar trebui să aducă transferuri de bani fără comision, sau cu un comision mult mai redus, dar cu o viteză mult mai mare.

    Dar ce a împins Facebook să dea startul acestui proiect ambiţios?

    De la Marketplace-ul deja existent în Facebook, şi până la opţiunile de transfer de bani care au fost anunţate pentru Messenger sau WhatsApp, şi chiar până la marketplace-ul pe care vrea să îl creeze în Instagram, compania creată de Mark Zuckerberg are nevoie de o monedă de schimb.

    În cercurile mai slab informate, toată lumea a spart şampania visând că Facebook lansează următorul bitcoin şi sperând că vor ajunge să îşi ia astfel primul Lamborghini.

    Însă idea principală din spatele unei astfel de monede digitale este stabilitatea. Astfel, Facebook a anunţat că ceea ce lansează ei va fi un stablecoin.

    Faţă de restul monedelor digitale din piaţă, precum bitcoin, ethereum sau xrp, unde valoarea monedei este dată de tranzacţiile din piaţă şi de cantitatea de monede date spre tranzacţionare, monedele stabile (n.r: stablecoin), au valoarea strâns legată de ceva mai puţin volatil decât tranzacţionarea.

    Un exemplu de stablecoin care există deja de câţiva ani este USD-T. Astfel, moneda Tether are valoarea legată de valoarea dolarului american şi fluctuează doar în funcţiile de fluctuaţiile acestuia raportat la piaţa monetară. Valoarea în sine a monedei gravitează constant în jurul valorii de 1 dolar.

    Însă Tether are o capitalizare totală de 3,5 miliarde dolari pe când Facebook are scopuri mult mai ambiţioase. Prof. Dr. Philipp Sandner, şeful Frankfurt School Blockchain Center din cadrul Şcolii de Finanţe şi Management din Frankfurt, numit în top 30 economişti germani în 2018, scrie pe Medium că moneda Libra ar putea ajunge chiar şi la o capitalizare de 250 miliarde dolari, detronând astfel bitcoin în topul monedelor digitale după capitalizarea totală de piaţă.

    Nu se poate determina exact numărul de utilizatori ai monedei Libra în prezent. Totuşi, dacă luăm în considerare o bază potenţială de utilizatori cuprinsă între 100-500 milioane persoane, cu fiecare deţinând între 500 şi 2.500 în Libra, capitalizarea de piaţă ar putea varia între 50 miliarde dolari şi 1.250 miliarde dolari.

    Dacă ţinem cont de faptul că Facebook are 2,7 miliarde utilizatori pe platformele sale, o estimare că 250 milioane de utilizatori vor folosi Libra nu este nerealistă.

    În ceea ce priveşte strategia Facebook de a menţine valoarea monedei stabilă, compania are un plan care ar putea să transforme gigantul lui Mark Zuckerberg într-un jucător important pe scena datoriilor guvernamentale.

    Mai exact, Facebook vrea să menţine valoarea Libra printr-un sistem bazat pe depozite bancare şi obligaţiuni guvernamentale pe termen scurt. Astfel, compania alege instrumentele percepute ca având cel mai scăzut grad de risc din piaţă.

    Potrivit Bank for International Settlements (BIS), obligaţiunile guvernamentale reprezintă o piaţă de circa 25.000 miliarde dolari la nivel global. Dintre acestea, volumul obligaţiunilor pe termen scurt se ridică undeva la 10.000 miliarde dolari.  

    Însă proiectul Facebook ar putea lovi multe bariere în drumul spre succes – dacă va ajunge să aibă succes – în contextul în care Bruno Le Maire, ministrul francez de Finanţe deja a atras atenţia asupra proiectului şi a cerut garanţii că acest instrument nu va fi deturnat pentru finanţarea terorismului.

    “Capacitatea de a emite titluri, de a constitui rezerve şi de a fi creditor nu poate fi prevăzută. Moneda este un atribut al suveranităţii statelor, astfel că trebuie să rămână sub controlul statelor, nu al companiilor private, care au interese private”, a argumentat ministrul francez al Economiei într-un interviu acordat postului Europe 1.

    Preocupări privind proiectul Libra au fost exprimate şi de eurodeputatul german Markus Feber, precum şi de Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei. “Orice funcţionează în această lume devine sistemic imediat şi trebuie să intre sub incidenţa celor mai înalte standarde de reglementare”, a declarat Mark Carney, potrivit cotidianului The Independent, la reuniunea Băncii Centrale Europene (BCE) din Sintra (Portugalia).

    Markus Ferber a atras atenţia că autorităţile de reglementare financiară trebuie să adopte măsuri pentru a se asigura că Facebook nu se transformă într-o “bancă obscură”. De asemenea, eurodeputatul german a subliniat că nicio companie care emite monede virtuale nu trebuie să poată funcţiona într-un mediu lipsit de reglementări.

    Ce vrea Facebook

    În whitepaper (n.r: documentul care prezintă proiectul, specific lansărilor de monede digitale), Facebook susţine că incluziunea financiară reprezintă unul dintre principalele obiective.

    Proiectul îşi propune să pună la dispoziţia clienţilor un serviciu de plăţi bazat pe propriul blockchain, şi disponibil în principal prin intermediul telefoanelor mobile.

    Compania susţine că proiectul poate oferi costuri mai reduse de tranzacţionare, în special pentru tranzacţiile transfrontaliere.

    Cu toate acestea, există problema centralizării proiectului. Unul dintre avantajele blockchainului este descentralizarea, însă în cadrul proiectului Libra, puterea stă totuşi în mâinile unui număr mici de actori.

    Până acum, alături de Facebook s-au implicat companii precum Mastercard, Visa, Paypal, Uber, Spotify şi nu numai. Moneda digitală va fi gestionată prin intermediul Libra Association, un ONG fondat de Facebook alături de parteneri, care se va ocupa de dezvoltarea ecosistemului.

    Din altă perspectivă, proiectul Facebook-ului ar putea fi încă un atac la ceea ce înseamnă privacy. După scandalul Cambridge Analytica şi toate dezvăluirile care au urmat, este clar că Facebook ştie prea multe despre utilizatorii săi. Mult prea multe. O perspectivă clară şi asupra finanţelor utilizatorilor şi a puterii lor de cumpărare, ar putea oferi un tablou mult prea detaliat companiei.

     

     

     

     

     

  • Valoarea darului primit de Claudiu Manda şi Olguţa Vasilescu la nuntă

    Darul de la nunta lui Claudiu Manda cu Olguţa Vasilescu a fost publicat în ultima declaraţie de avere depusă de Claudiu Manda la Senat, în data de 14 iunie 2019.

    Conform declaraţiei de avere, Claudiu Manda Manda şi Olguţa Vasilescu au primit la nuntă 246.400 de euro, 334.000 lei şi 5.200 de dolari, adică, un total de circa 320.000 de euro.

    Pe lângă aceşti bani, Claudiu Manda a declarat şi bunuri pentru casă în valoare de aproximativ 30.000 de euro, primite la cununia civilă.

    În declaraţia de avere, Claudiu Manda, care va deveni europarlamentar, deţine şi o maşină de lux, cumpărată în rate leasing până în 2023, un ceas de mână de 33.000 de lei şi bijuterii 3.500 de euro. Şi soţia sa, fostul ministru al Muncii, Lia Olguţa Vasilescu are un ceas de mână în valoare de 33.000 de lei şi bijuterii în valoare de 10.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când un nume înseamnă câteva miliarde de dolari

    Amazon depăşeşte astfel Apple (care se află pe locul doi, cu 309,5 miliarde de dolari) şi Google (care se află pe locul trei, cu 309 miliarde de dolari), potrivit topului BrandZ din 2019 al celor mai valoroase mărci globale, publicat săptămâna trecută de companiile WPP şi Kantar la bursa din New York Stock Exchange. Dacă în 2016 pe primul loc se clasa Microsoft, acum Amazon domină topul: valoarea mărcii a crescut cu 52% faţă de anul anterior, până la 315, 5 miliarde de dolari.
    Topul 100 BrandZ a fost lansat începând cu anul 2016, iar încă de atunci a fost condus de companiile din tehnologie. Sectoarele tehnologie, financiar şi retail domină, reprezentând mai mult de două treimi din valoarea totală a mărcilor.
    În topul primelor 10 mărci ca valoare, Facebook rămâne pe locul şase, în timp ce Alibaba a urcat două locuri, până pe locul 7, graţie unei creşteri de 16% faţă de anul trecut, ajungând la 131,2 miliarde de dolari. Alibaba a depăşit Tencent şi a devenit marca chinezească cu valoarea cea mai mare. Tencent a coborât astfel trei locuri până pe poziţia a opta, în scădere cu 27% faţă de anul trecut până la 130,9 miliarde de dolari, potrivit concluziilor BrandZ.
    Cea mai rapidă evoluţie din acest an a fost înregistrată de Instagram (care ocupă locul 44, valorând 28,2 miliarde de dolari), urcând 47 de locuri, în creştere cu 95% în valoare faţă de anul trecut. Alte mărci care au înregistrat creşteri mari sunt Netlifx (în creştere cu 65%, până la 34,3 miliarde de dolari), Amazon (în creştere cu 52% se află pe locul 1, cu o valoare de 315,5 miliarde de dolari), Uber (în creştere cu 51%, locul 53, 24,2 miliarde de locuri).
    Cei care au realizat clasamentul spun că aproape 328 de miliarde de dolari a fost adăugată anul trecut la topul BrandZ al celor mai valoroase 100 de mărci din lume ca urmare a modificării tarifelor comerciale între Statele Unite şi China. Valoarea cumulată a mărcilor a ajuns astfel la 4,7 mii de miliarde de dolari – echilvalentul aproximativ al Produsului Intern Brut combinat al Spaniei, Coreei de Sud şi al Rusiei şi sesizează cei care au comunicat studiul. Mare parte din această valoare este generată de mărcile ce oferă tehnologie pentru consumatori, care împreună reprezintă mai mult de 1.000 de miliarde de dolari. În rândul acestora se află nou-venita companie chinezească de telefoane şi dispozitive mobile Xiaomi (locul 74, 19,8 miliarde de dolari), care înregistrează creşteri în pieţe precum Rusia, India sau Malaezia.
    O altă concluzie rezultată a studiului este că segmentul produselor de lux este cel care are cea mai mare creştere (+29%), acesta fiind urmat de retail (+25%), creşteri alimentate de preferinţa pentru canalele digitale ale consumatorilor din generaţiile Y si Z. De asemenea, se distinge o nouă generaţie de mărci – mărcile generaţiei Z (apărute după 1996), care au un ritm de creştere la mare distanţă de celelalte, pentru că acestea adaugă mai multă valoare clasamentului în fiecare an – aproape de patru ori mai mare decât cea creată de mărcile apărute în era milenialilor, între 1977 şi 1995. Un total de 23 de mărci ale generaţiei Z apar în topul 100 cu vârsta medie de 16 ani comparativ cu 18 mărci ale generaţiei mileniale care au în medie 33 de ani. 

  • Explicaţia primarului Iaşului când a fost întrebat cum a ajuns fiul lui de 1 an să deţină o casă în valoare de 250.000 de euro

    Primarul Mihai Chirica a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că locuinţa pe înregistrată pe numele fiului său, care a fost reprezentant la notar de bunică, a fost cumpărată cu bani puşi de-o parte de familia edilului, însă, potrivit legislaţiei româneşti, copilul nu poate fi reprezentat la înregistrarea proprietării de părinţi, ci de un tutore.

    „Proprietatea a fost de la început achiziţionată pe numele copilului, care este minor, iar prin legislaţia naţională părinţii nu pot achiziţiona în numele copiilor, de aceea s-a făcut cu un tutore, care este bunica acestuia. Sigur, bunica a avut un dublu rol aici, şi de tutore şi pentru faptul că a susţinut o parte din costurile cu proprietatea din Iaşi. O mare parte din bani sunt asiguraţi de către noi, familia, iar o parte din bani sunt puşi de către bunică, care şi-a vândut o proprietate, de asemenea din Iaşi. Am şi declarat cu ce sumă, cu ‪100.000‬ de euro, cu care a contribuit la această achiziţie”, a spus primarul Iaşului.

    Acesta a explicat că a trecut proprietatea în valoare de 250.000 de euro în declaraţia de avere, menţionând că este a fiului, pentru că „nu e nimic de ascuns”.

    „Preţul este preţul pe care l-a oferit piaţa în momentul de faţă şi cu siguranţă aş fi preferat să nu ne cheltuim toţi banii pentru asta. Dar tot ceea ce am acumulat pe parcusul ultimilor ani, inclusiv bunurile care sunt în momentul de faţă ale fiicelor mele, pentru că nu le-am mai ţinut pentru noi, familia, arată exact intenţia de a face acest lucru, cât timp suntem noi în viaţă, noi cei care avem posibilitatea să le înstrăinăm pentru a ne face datoria şi faţă de urmaşii noştri. E la fel de simplu de înţeles ca şi gestul pe care l-a făcut bunica copilului meu, deci mama mea şi acelaşi gest pe care îl va face soacra mea, respectiv mama soţiei mele. Prin urmare nu avem nimic de ascuns din acest punct de vedere, este absolut legal ca un copil minor să poată achiziţiona bunuri sub controlul unui tutore, aşa cum s-a întâmplat şi de regulă tutorele se alege din cadrul familiei, cum am făcut şi noi”, a mai spus primarul Iaşului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump acuză Uniunea Europeană de concurenţă neloială prin reducerea valorii euro

    “Euro şi alte monede sunt devalorizate faţă de dolar, generând un mare dezavantaj pentru SUA”, a transmis Donald Trump prin Twitter.

    Preşedintele SUA a acuzat şi Rezervele Federale din SUA de menţinerea unei dobânzi de referinţă foarte mari.

    “Rata dobânzii de referinţă stabilită de Rezervele Federale este prea mare, în plus faţă de ridicola înăsprire cantitativă! Nu au nicio idee!”, a acuzat Donald Trump.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi BANI câştigă in fiecare lună Teodor Meleşcanu ministrul de Externe al României

    Teodor Meleşcanu este, conform declaraţiei de avere pe anul 2017, proprietarul unui apartament de 127 de metri în capitală. Soţii Meleşcanu au un autoturism marca Audi, cumpărat în 2006, dar şi cinci ceasuri în valoare totală de 11.500 de euro.
     
    Salariul de ministru, încasat de Meleşcanu de la MAE, a însumat în anul 2017 peste 223.000 de lei. Ministrul de Externe a mai primit 49.132 de lei de la SNSPA şi 7.769 de lei de la Hyperion, ambele pentru funcţia de profesor. Theodor Meleşcanu primeşte şi pensie de la Ministerul Afacerilor Externe, care în 2017 a avut valoarea de 87.600 de lei.
     
    În total, Meleşcanu a încasat în 2017, potrivit declaraţiei sale de avere, peste 366.000 de lei, sau aproximativ 30.500 de lei pe lună.
     
    Este de remarcat creşterea substanţială a pensiei primite de la MAE: dacă în 2011 valoarea anuală era de 22.800 lei, în 2017 pensia primită de Meleşcanu a ajuns la 87.600 de lei.
     
    Declaraţia de avere este disponibilă aici.

  • Câţi BANI câştigă in fiecare lună Teodor Meleşcanu ministrul de Externe al României

    Teodor Meleşcanu este, conform declaraţiei de avere pe anul 2017, proprietarul unui apartament de 127 de metri în capitală. Soţii Meleşcanu au un autoturism marca Audi, cumpărat în 2006, dar şi cinci ceasuri în valoare totală de 11.500 de euro.
     
    Salariul de ministru, încasat de Meleşcanu de la MAE, a însumat în anul 2017 peste 223.000 de lei. Ministrul de Externe a mai primit 49.132 de lei de la SNSPA şi 7.769 de lei de la Hyperion, ambele pentru funcţia de profesor. Theodor Meleşcanu primeşte şi pensie de la Ministerul Afacerilor Externe, care în 2017 a avut valoarea de 87.600 de lei.
     
    În total, Meleşcanu a încasat în 2017, potrivit declaraţiei sale de avere, peste 366.000 de lei, sau aproximativ 30.500 de lei pe lună.
     
    Este de remarcat creşterea substanţială a pensiei primite de la MAE: dacă în 2011 valoarea anuală era de 22.800 lei, în 2017 pensia primită de Meleşcanu a ajuns la 87.600 de lei.
     
    Declaraţia de avere este disponibilă aici.

  • Grecii vor peste 350 miliarde euro de la Germania în urma războiului

    Grecia i-a cerut Germaniei să plătească „reparaţii şi compensaţii” de circa 377 miliarde euro pentru daunele şi pagubele produse în al Doilea Război Mondial, potrivit unei scrisori trimise de oficialii greci către guvernul din Berlin, citată de Express.

    Sub ocupaţia Germaniei lui Hitler, circa 300.000 de greci au fost ucişi între aprilie 1941 şi septembrie 1944. Regimul nazist a comis masacre în mai multe părţi ale ţării, în special în Lyngiades, Distomo, Kalavryta, Kandanos şi Viannos.

    Atena a trimis marţi nota de plată către Berlin pe motivul distrugerii unor patrimonii naţionale, distrugerii de fabrici precum şi înapoierea unui împrumut luat de la banca statului de atunci.

    Grecia a mai cerut înapoierea comorilor arheologice, iar lista lungă de cereri include şi un împrumut pe care Grecia a fost obligată să îl acorde băncii germane Reichsbank în timpul războiului.

    Astfel, Atena a cerut daune de 171,4 miliarde euro pentru daunele produse infrastucturii, încă 33,8 miliarde euro pentru resursele pierdute – inclusiv petrol şi resurse din agricultură  – între 1940 şi 1944.

    Pentru prima dată după război, Grecia a menţionat şi daune individuale. Comisia menţionează două variante posibile: fie o compensaţie pentru rudele celor 120.000 de oameni care au murit pe front sau în lagăre de concentrare, ceea ce s-ar ridica la 15,1 miliarde euro, fie o compensaţie pentru toţi civilii care au murit în timpul ocupaţiei naziste, ceea  ce ar însemna 107,2 miliarde euro.

    Ministerul Afacerilor Externe din Germania a declarat pentru publicaţia Bild că „nota verbală transmisă de Grecia este analizată în prezent”.

     

     

     

     

  • Acţiunile Gazprom din Rusia au ajuns la cea mai mare valoare a ultimilor 10 ani

    La 12:10, acţiunile Gazprom au crescut cu 9,6%, la 236,2 ruble (3,62 dolari) pe acţiune, iar apoi au urcat la 251,65 ruble, o valoare care nu a mai fost atinsă din august 2008.

    La nivelul maxim creşterea acţiunilor a fost de 64% pentru acest an..

  • Tensiunile comerciale au şters peste 2.000 mld. dolari din valoarea acţiunilor în lume, în mai

    Washingtonul a anunţat că va impune un tarif de 5% bunurilor mexicane începând cu 10 iunie, care ar creşte apoi la 25%, până la oprirea imigraţiei ilegale în SUA.

    Indicele S&P 500 a scăzut cu 1,3%, pierderile pentru luna mai fiind de 6,6%, echivalentul a aproximativ 1.600 de miliarde de dolari din capitalizarea sa de piaţă, potrivit Datastream de la Refinitiv.

    Companiile care compun indicele global MSCI a scazut cu 0,8%, pierdere lunară fiind 6,2%, echivalentul a peste 2.000 de miliarde de dolari, potrivit Datastream.

    Indicele japonez Nikkei şi indicele MSCI Asia Pacific au scăzut cu aproape 8% în mai, subliniind sensibilitatea regiunii în raport cu comerţul mondial.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.