Tag: utilizatori

  • Facebook de România – doi tineri români au dezvoltat o nouă reţea socială pentru „meditaţii”: „Credem că la baza oricărei probleme cu care ne confruntăm se află lipsa educaţiei”

    Dragoş Dobrean şi Răzvan Chelemen, doi tineri care au studiat la Facultatea de Matematică-Informatică din Cluj-Napoca, au dezvoltat Five, o aplicaţie care pune la dispoziţia utilizatorilor posibilitatea să interacţioneze cu cei care au interese comune cu ale lor sau, din contră, cu utilizatori mai experimentaţi în anumite domenii şi de la care ar putea primi „meditaţii”.

    Cei doi tineri apreciază că au investit în dezvoltarea aplicaţiei aproximativ 25.000 de euro, sumă în care spun că sunt incluse atât timpul investit, cât şi celelalte costuri aferente – publicitate, servere, dispozitive.

    În ce priveşte monetizarea platformei, spun că în prezent prioritatea lor se concentrează pe dezvoltarea unui produs bun, astfel că în prezent aplicaţia poate fi descărcată gratuit de pe platforma AppStore. „Nu ne gândim foarte mult la monetizare în adevăratul sens al cuvântului, urmând business model-ul “a la” Twitter. Depinde foarte mult de tracţiune şi de investitorii pe care o să îi atragem.” Pentru primul an de funcţionare şi în lipsta unei investiţii semnificative, se aşteaptă la cel puţin 100.000 de utilizatori activi.

    Profilul fiecărui utilizator care se înscrie în aplicaţie este construit în jurul a două mari secţiuni – lucruri la care el se pricepe şi lucruri de care este interesat. Spre exemplu, un utilizator priceput la programare şi sport, pasionat în acelaşi timp de muzică şi care doreşte să cânte la pian, are posibilitatea să caute prin intermediul aplicaţiei, în zona care se află, persoane care se pricep să cânte la pian. Din toate aceste persoane, utilizatorul poate să aleagă să se întâlnească cu una dintre ele într-un anumit loc şi să discute problemele cu care se confruntă în demersul de a învăţa să cânte la pian. 

    Dezvoltarea aplicaţiei a durat aproximativ un an de zile, din cauza faptului că amândoi erau angajaţi şi urmau în acelaşi timp şi cursurile din cadrul programului masteral la care sunt înscrişi. „Lipsa timpului a fost cel mai dificil aspect legat de dezvoltarea aplicaţiei, fiind destul de dificil să balansăm volumul mare de muncă la care am fost supuşi şi în acelaşi timp să avem şi o viaţă cât de cât normal”, spun cei doi tineri. Totodată, dezvoltarea aplicaţiei a fost îngreunată şi din cauza faptului că nu au avut în echipă un designer. „A fost mai mult un proces laborios în care am folosit metoda <trial and error> până când am fost relativ mulţumiţi de rezultat; am fost sfătuiţi de David Stroe, unul dintre cei mai buni designeri din zona noastră care ne-a îndreptat initial către un conceptu în jurul căruia am construit aplicaţia.”

    La dezvoltarea aplicaţiei au lucrat doar Dragoş Dobrean şi Răzvan Chelemen.Cei doi au urmat studiile Facultăţii de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii Babes Bolyai din Cluj-Napoca. La sfârşitul primului an de facultate, Dobrean a început să lucreze în cadrul unei companii care dezvolta aplicaţii web, ajungând într-un final să evolueze spre realizarea de aplicaţii pentru dispozitivele care folosesc sisteme de operare de la Apple  (iOS, tvOS, macOS, watchOS).

    „Pasiunea pentru aplicaţiile mobile a venit din faptul că e mult mai uşor să îţi vezi progresul, după o zi de muncă în general reuşeşti să faci să se mişte ceva pe ecran, practic te simţi mai apropiat de utilizator şi simţi că deciziile tale pot să îi facă ziua mai bună. Cât despe aplicaţii web enterprise, poţi să îţi petreci zile întreci lucrând la o funcţionalitate ascunsă în spatele unui buton asupra căruia nu ai niciun cuvânt de spus în felul în care arată sau unde este amplasat şi, de cele mai multe ori, nu va fi folosit”, descrie el diferenţa dintre dezvoltarea de aplicaţii pentru telefon şi web enterprise.

    Dragoş Dobrean urmează în prezent cursurile programului masteral de Sisteme distribuite din cadrul UBB Cluj şi este angajat într-o companie unde dezvoltă diverse soluţii pe platformele iOS şi watchOS.

    Răzvan Chelemen a avut un prim contact cu industria software în anul doi de facultate, când a participat la un program ce avea ca scop învăţarea platformei iOS din cadrul unei companii. A urmat un internship acolo, iar apoi un altul într-o altă companie, unde s-a şi angajat. Primii paşi făcuţi în direcţia obţinerii unei investiţii pentru aplicaţia Five sunt câteva prezentări făcute în cadrul mai multor evenimente dedicate din Cluj-Napoca, dar şi-au propus să aplice şi la câteva acceleratoare de start-up-uri şi să-i şi contacteze pe investitorii care ar putea fi interesaţi de produsul lor.

    „Investitorii pe care îi ţintim noi sunt oamenii care nu se concentrează doar pe profitul de la sfârşitul lunii sau al anului, ci mai degrabă de cei care cred în ideea noastră şi doresc să facă ceva pentru ca întrega societate să devină mai educate. Noi credem că la baza oricărei probleme cu care ne confruntăm este lipsa educaţiei, iar investiţia în această ramură este una care, pe lângă un câştig financiar, aduce şi un câştig reflectat în generaţiile următoare, cât şi amprenta ta la realizarea unei lumi educate faţă de cea în care te-ai născut”, explică tinerii. Ei spun că iau în calcul discuţiile şi cu investitorii străini – „Nu cred că localizarea geografică reprezintă un impediment, cât timp sunt oameni care cred la fel de mult ca şi noi în ideea noastră.”

  • Ce măsuri trebuie să ia, urgent, utilizatorii de Yahoo

    După ce datele a circa 500 de milioane de clienţi ai serviciilor Yahoo (nume, adrese de e-mail, numere de telefoane, parole etc.) au fost compromise, specialiştii în securitate cibernetică ai Bitdefender le recomandă utilizatorilor conturilor Yahoo să urmeze câteva sfaturi de securitate.

    Breşele care se materializează în furt de date au impact pe termen lung. Nu de puţine ori, hackerii care intră în posesia acestor informaţii abordează victimele prin e-mail-uri care par că vin din partea companiei afectate.

    Vezi ce măsuri trebuie să ia, urgent, utilizatorii de Yahoo

  • Opinie Bogdan Pismicenco, Kaspersky Lab: Ransomware-ul, o afacere profitabilă; de ce nu ar trebui să plăteşti

    Bogdan Pismicenco este Channel manager România, Bulgaria şi Republica Moldova la Kaspersky Lab


    Cât de mult valorează datele tale? Pentru victimele unui atac ransomware, nu mai este o întrebare retorică, ci una cât se poate de reală. Programele ransomware blochează sau criptează datele de pe un dispozitiv, apoi cer o răscumpărare în schimbul cheii care le-ar putea decripta. Este o afacere profitabilă pentru infractorii cibernetici: în timp ce majoritatea atacurilor tradiţionale presupun furtul datelor şi apoi găsirea unor modalităţi de a le valorifica, în cazul programelor ransomware pot câştiga banii dintr-o dată.

    De aceea, în ultima perioadă, am văzut o creştere masivă atât a numărului de atacuri, cât şi a conştientizării fenomenului în rândul utilizatorilor. Cea mai recentă formă de ransomware a fost dezvoltată în 2014, iar numărul şi gama de atacuri au crescut semnificativ pe parcursul anului 2015. Analiştii noştri de securitate au anticipat că în 2016 vom vedea o creştere rapidă a acestor atacuri şi se pare că au avut dreptate. În primul trimestru al anului 2016 am văzut deja un număr uriaş de mostre de ransomware, deoarece a început să fie la modă printre autorii de malware. Cu toate acestea, programele ransomware încă reprezintă doar o mică parte din numărul total de mostre de malware pe care le detectăm.

    Publicitatea masivă făcută în jurul programelor ransomware în ultimul timp dă naştere la o concepţie greşită, aceea că industria de securitate IT nu poate opri un astfel de program. În primul rând, ratele de detecţie pentru „cryptors“ sunt la fel de mari ca pentru orice alt tip de malware. Soluţiile moderne de securitate pot detecta chiar atacuri necunoscute, prin analiza comportamentului unui fişier lansat. În al doilea rând, marea majoritate a acestor atacuri se bazează pe o tehnologie malware mai degrabă clasică şi sunt, prin urmare, uşor de blocat. Doar o mică parte dintre mostre folosesc tehnici mai elaborate, încercând să evite detecţia de către software-ul de securitate. Deci, din punctul de vedere al securităţii, putem spune că ransomware-ul nu este diferit de alte programe malware.

    Există o serie de motive în spatele popularităţii lor în creştere. Aşa cum am menţionat anterior, succesul se explică prin abordarea foarte directă. Din postura de infractor, infectezi un aparat şi obţii bani pentru a-l dezinfecta. E simplu, direct şi nu necesită un mare efort. Cu datele de card furate trebuie să găseşti o cale de a face bani, în timp ce cu un program ransomware doar aştepţi să vină banii.

    Conştientizarea fenomenului ransomware de către utilizatori poate fi, de asemenea, explicată uşor. Victimele atacurilor ransomware resimt efectele mult mai direct şi mai serios decât în cazul altor tipuri de atacuri. Datele sunt blocate, iar dispozitivul e inutilizabil. Acest lucru este foarte neplăcut pentru utilizatorii individuali şi poate provoca pagube foarte mari pentru organizaţii: de exemplu, dacă un spital este lovit, aşa cum s-a întâmplat de mai multe ori, în ultima perioadă. În astfel de situaţii, tentaţia de a plăti răscumpărarea poate fi foarte mare. Dar noi le recomandăm utilizatorilor individuali şi organizaţiilor să nu facă acest lucru, pentru că decriptarea nu este garantată în niciun fel.

    Pentru cei afectaţi, situaţia este dificilă. Algoritmii de criptare sunt de obicei greu de spart şi poate fi dificil sau chiar imposibil să obţii datele înapoi. De exemplu, proiectul No Ransom, iniţiat de Kaspersky Lab şi poliţia olandeză, colectează cheile de decriptare şi poate să ajute multe victime, dar nu pe toate.

    Dar nu trebuie să se ajungă în acest punct. Vectorii de infectare sunt cei clasici: publicitate care conţine malware, site-uri în care a fost implantat un program malware, precum şi fişiere infectate trimise ca anexe la e-mailuri sau pe reţelele sociale. Însă tehnologiile moderne de securitate pot proteja utilizatorii individuali şi companiile de aceste atacuri. În prezent, software-ul de securitate pentru Internet include tehnologii cum ar fi protecţia împotriva exploit-urilor, filtrarea URL‑urilor sau tehnologii cloud care protejează utilizatorii împotriva ameninţărilor cunoscute şi necunoscute. Toate acestea ar trebui completate de măsuri care să diminueze efectele unui posibil atac, incluzând backup la intervale regulate şi actualizări de software. Utilizatorii ar trebui să fie, de asemenea, foarte atenţi la orice pare suspect şi să nu dea clic pe astfel de linkuri.

    Ce va aduce viitorul? Greu de spus. Am văzut programe care criptează pe Android, OSX şi Linux, astfel încât, în teorie, ransomware-ul se poate răspândi pe diferite platforme şi dispozitive. Dar, în cele din urmă, întrebarea este: de unde se aşteaptă infractorii să câştige mai mulţi bani? Iar, în prezent, Windows şi Android sunt platformele cele mai profitabile.

  • Cel mai nou zvon legat de iPhone 7. Apple a făcut ceea ce utilizatorii cereau de ani de zile

    Utilizatorii Apple aşteptau de multă vreme vestea care, dacă s-ar dovedi adevărată, ar putea schimba felul în care lumea priveşte noul iPhone. Se zvoneşte că iPhone 7, care urmează să fie lansat la sfârşitul anului, va avea o nouă caracteristică.

    Iphone 7 este unul dintre cele mai aşteptate smartphone-uri de anul acesta, cu care Apple anunţă o schimbare radicală. Mereu când producătorul american a schimbat cifra telefonului a venit cu îmbunătăţiri semnificative, astfel că urmează trecerea de la iPhone 6S la 7. 

    Vedeţi AICI Cel mai nou zvon legat de iPhone 7. Apple a făcut ceea ce utilizatorii cereau de ani de zile

  • Samsung lansează un nou smartwatch, Gear S3

    Samsung Electronics Co., Ltd. a lansat Gear S3 în cadrul târgului IFA de la Berlin. Ceasul va fi disponibil în două versiuni: frontier şi classic. Primul model se adresează iubitorilor de sport, iar al doilea este Gear S3 classic pentru cei care preferă ceasurile clasice.

    Ceasul va putea fi folosit pentru plăţi mobile în anumite regiuni prin Samsung Pay. Gear S3 este rezistent la apă şi praf şi pentru prima dată pentru un produs Gear este introdusă protecţia Corning® Gorilla® Glass SR+, pentru a le oferi un display mai rezistent.

    Gear S3 include şi funcţii pentru siguranţa utilizatorilor. În caz de urgenţe, utilizatorii pot activa funcţia SOS şi funcţia de localizare, pentru a alerta familiile, prietenii şi autorităţile, chiar şi când nu au smartphone-ul la îndemână.

    „Gear S3 este dovada angajamentului nostru de a le oferi utilizatorilor o varietate de opţiuni, potrivite oricărui stil de viaţă,” a declarat Younghee Lee, vicepreşedinte executiv Global Marketing, Mobile Communications Business în cadrul Samsung Electronics. „Samsung Gear S2 a introdus inovaţii pentru categoria smartwatch-urilor prin feţele personalizabile şi cadranul rotativ, oferind o experienţă de utilizare intuitivă. Acum, cu noul Gear S3, ne extindem colecţia Gear şi lansăm nu doar un smartwatch, ci şi un ceas de mână extraordinar. Cu un design elegant şi funcţii avansate, Gear S3 este o completare importantă în portofoliul nostru de smartwatch-uri.”

    Cadranul rotativ al lui Gear S3 a fost îmbunătăţit. Acum utilizatorii pot răspunde sau respinge un apel sau amâna alarma de dimineaţă, fără a atinge ecranul smartwatch-ului. În plus, scriind pe display, mesajele vor fi automat convertite în text. Utilizatorii pot crea scurte memo-uri şi liste prin aplicaţia Reminders.

    Funcţia GPS integrată le permite utilizatorilor să îşi monitorizeze activităţile de fitness, iar senzorii adiţionali măsoară altitudinea, presiunea atmosferică şi schimbările bruşte de vreme, precum şi distanţa parcursă şi viteza.

    „Pentru Gear S3 am urmărit să integrăm tradiţia şi tehnologia, obţinând astfel un smartwatch inteligent care introduce noi standarde. Display-ul mare este inspirat de piesele iconice ale marilor branduri de ceasuri de lux. Un ceas elegant, cu cele mai noi tehnologii şi inovaţii, Gear S3 va trece cu siguranţă testul timpului,” a declarat Yvan Arpa, designerul elveţian de ceasuri de lux, implicat în procesul de design al lui Gear S3.

    Utilizatorii pot accesa o serie variată de aplicaţii, printre care aplicaţii de fitness, muzică, ştiri, sporturi şi aplicaţii de călătorii, toate optimizate pentru seria Gear, inclusiv pentru Gear S2 şi Gear S3. De asemenea, utilizatorii îşi pot schimba uşor interfaţa smartwatch-ului printr-o serie de feţe personalizabile, disponibile pentru descărcare.

    Samsung integrează în noul Gear S3 şi tehnologia de asistenţă mobilă BMW, pentru a ajuta utilizatorii să rămână conectaţi şi în control şi pentru a îmbunătăţi experienţa automobilelor conectate. Prin aplicaţia BMW Connected, utilizatorii pot primi notificări atunci când trebuie să se pregatească pentru următoarea călătorie, pot verifica nivelul combustibilului, pot descuia maşina şi multe altele, toate prin intermediul Gear S3.

    În plus, kit-ul de dezvoltare de software Samsung Knox Tizen Wearable va fi disponibil părţilor terţe, o premieră pentru un smartwatch, încurajând dezvoltarea altor aplicaţii pentru ecosistemul Samsung.

    Vedeţi aici cât de util este un smartwatch. Review Samsung Gear S2 Classic – FOTO, VIDEO
     

     

    Gear S3 frontier

    Gear S3 classic

    Model

    Bluetooth®, LTE

    Bluetooth®

    Ecran

    1,3” circular Super AMOLED

    360 x 360, 278ppi

    Full Color Always On Display

    Corning® Gorilla® Glass SR+

    Procesor

    Dual core 1.0 GHz

    Sistem de operare

    Tizen Based Wearable Platform 2.3.2

    Mărime

    46 x 49 x 12.9

    62g (fără brăţară)

    46 x 49 x 12.9

    57g (fără brăţară)

    Brăţară

    22mm

    22mm

    Memorie

    4GB memorie internă, 768MB RAM

    Conexiuni

    3G/LTE, Bluetooth® 4.2, Wi-Fi b/g/n, NFC, MST, A-GPS/Glonass

    Bluetooth® 4.2, Wi-Fi b/g/n,

    NFC, MST, GPS/Glonass

    Senzori

    Accelerometru, Giroscop, Barometeru, HRM, Lumină ambientală

    Baterie

    380mAh

    Încărcare

    Wireless charging (WPC Inductive)

    Rezistenţă

    IP68 rezistenţă la apă şi praf

     

  • Românii amatori de telefoane premium: stocul de precomenzi Galaxy Note7, epuizat în România

    Întregul stoc de Galaxy Note7 alocat pentru precomenzi a fost epuizat, la puţin peste o săptămână de la startul precomenzilor din 16 august, anunţă Samsug Electronics România.

    Înainte de startul precomenzilor, interesul consumatorilor pentru Galaxy Note7 îl depăşise deja pe cel pentru Galaxy S7 şi S7 edge, în ceea ce priveşte înregistrarea utilizatorilor pe platformele digitale Samsung, acest fapt având ca rezultat limitarea numărului de dispozitive alocate pe pieţele din Europa pentru precomenzi. Limitarea a fost necesară pentru a se asigura livrarea smartphone-ului Galaxy Note7 atunci când acesta va fi disponibil în magazine.

    Disponibilitatea noilor smartphone-uri în Europa va fi segmentată, iar Galaxy Note7 va fi disponibil pe pieţele din Europa începând cu 2, 9 şi 16 septembrie, iar în România, acesta va fi comercializat începând cu 16 septembrie.

    „Reacţia pozitivă a utilizatorilor la noul Galaxy Note7 este dovada că aceştia îşi doresc un smartphone cu un design elegant şi cu tehnologie avansată, care oferă beneficii reale. S Pen-ul a fost mereu punctul forte al seriei Note, iar acesta a fost îmbunătăţit cu noi funcţii smart, care permit crearea şi împărtăşirea de idei mai rapid ca oricând. În acelaşi timp, inovaţii precum funcţia de scanare a irisului le oferă utilizatorilor posibilitatea de a îşi debloca smartphone-ul cu o simplă privire. Aşteptăm cu nerăbdare să ne mărim familia de utilizatori Galaxy Note începând cu 16 septembrie,”a declarat Cristian Cojocaru, Head of Telecom Division, Samsung Electronics România.
     

  • Cum ne pun hackerii viaţa în pericol

    Utilizatorii dispozitivelor smart îşi riscă nu doar intimitatea, ci chiar siguranţa fizică, arată o investigaţie recentă a specialiştilor în securitate cibernetică ai Bitdefender. Un model popular de priză inteligentă este expus riscului unor actualizări cu software periculos şi poate fi controlat de la distanţă, conform cercetării.

    Dispozitivul vulnerabil este o priză electrică inteligentă care le permite utilizatorilor să pornească sau să oprească alimentarea cu energie electrică direct de pe ecranul telefonului, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Priza poate fi folosită pentru a alimenta orice fel de aparat care necesită conectarea la o sursă de alimentare electrică – sisteme de alarmă, aparatură medicală, camere de supraveghere, senzori de fum, termostate, televizoare smart, etc.

    Cercetarea arată că atacurile cibernetice care vizează dispozitive inteligente nu se mai limitează doar la prejudicii materiale sau la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului prin accesarea datelor personale până la cel mai mic detaliu, ci pot pune în pericol viaţa şi integritatea corporală prin oprirea funcţionării acestora.

    Principalele vulnerabilităţi identificate sunt legate de proceduri de autorizare şi autentificare insuficiente, care permit modificarea parolei dispozitivului, injectarea de cod periculos şi, ulterior, controlarea de la distanţă a acestuia. Astfel, atacatorii pot nu doar ajunge în reţeaua de internet a victimelor, de unde să colecteze date personale şi parole, ci chiar să oprească alimentarea cu energie electrică. În cazul anumitor dispozitive, sistarea alimentării cu energie conduce la oprirea dispozitivului, ceea ce poate cauza inclusiv pagube materiale sau vătămări corporale.

     „Spre deosebire de alte vulnerabilităţi ale dispozitivelor inteligente identificate anterior, acest tip de atac poate fi orchestrat de oriunde din lume. Practic, atacatorul nu trebuie să se mai afle în aceeaşi reţea de internet în care e conectat dispozitivul, ci îl poate controla cu uşurinţă de la distanţă sau chiar crea reţele de botneţi (dispozitive controlate de răufăcători pentru a răspândi spam şi a instala ameninţări pe alte calculatoare)”, spune Alexandru Bălan, Chief Security Researcher al Bitdefender.

    Sfaturi pentru utilizatori

    Cercetarea le reaminteşte utilizatorilor riscurile de securitate pe care Internetul Lucrurilor le aduce, dat fiind că exploatarea anumitor vulnerabităţi poate avea consecinţe serioase nu doar legate de confidenţialitate, ci şi legate de siguranţa fizică.

    1. Faceţi o scurtă cercetare înainte de a cumpăra un dispozitiv smart pentru locuinţă. Cronicile de pe internet pot descrie problemele de confidenţialitate pe care alţi utilizatori le-au identificat.

    2. Testaţi gadgetul şi înţelegeţi cum funcţionează. Încercaţi să găsiţi răspunsuri la următoarele întrebări: Cum se conectează la internet? Ce date accesează? Unde stochează datele şi în ce circumstanţe? Pot ajunge datele pe mâna unui necunoscut, dacă reţeaua Wi-Fi este atacată? Calculaţi raportul între riscuri şi beneficii.

    3. Citiţi declaraţia producătorului dispozitivului legată de protejarea dreptului la viaţă privată. 

    Numărul dispozitivelor conectate la Internet a depăşit nivelul de patru miliarde de unităţi la finele anului 2015, iar industria va continua să se dezvolte într-un ritm alert pe fondul plusului de confort oferit utilizatorilor.

    În luna martie, specialiştii Bitdefender au analizat alte patru dispozitive inteligente populare, cu peste 150.000 de clienţi la nivel global, şi au reuşit să controleze gadgeturile, fără cunoştinţa proprietarului: WeMo Switch (dispozitiv care foloseşte o reţea Wi-Fi ca să controleze televizoare, becuri, boxe, termostate, etc.), Lifx (bec inteligent controlat prin Wi-Fi), MUZO Cobblestone Wi-Fi Audio Receiver (sistem audio care redă muzica de pe smartphone sau tabletă) şi Link Hub (consolă cu două becuri electrice care permite administrarea sistemului de iluminat). Rezultatele au fost publicate în raportul ”Internet of Things. Riscuri în locuinţele conectate”. 

  • Cum ne pun hackerii viaţa în pericol

    Utilizatorii dispozitivelor smart îşi riscă nu doar intimitatea, ci chiar siguranţa fizică, arată o investigaţie recentă a specialiştilor în securitate cibernetică ai Bitdefender. Un model popular de priză inteligentă este expus riscului unor actualizări cu software periculos şi poate fi controlat de la distanţă, conform cercetării.

    Dispozitivul vulnerabil este o priză electrică inteligentă care le permite utilizatorilor să pornească sau să oprească alimentarea cu energie electrică direct de pe ecranul telefonului, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Priza poate fi folosită pentru a alimenta orice fel de aparat care necesită conectarea la o sursă de alimentare electrică – sisteme de alarmă, aparatură medicală, camere de supraveghere, senzori de fum, termostate, televizoare smart, etc.

    Cercetarea arată că atacurile cibernetice care vizează dispozitive inteligente nu se mai limitează doar la prejudicii materiale sau la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului prin accesarea datelor personale până la cel mai mic detaliu, ci pot pune în pericol viaţa şi integritatea corporală prin oprirea funcţionării acestora.

    Principalele vulnerabilităţi identificate sunt legate de proceduri de autorizare şi autentificare insuficiente, care permit modificarea parolei dispozitivului, injectarea de cod periculos şi, ulterior, controlarea de la distanţă a acestuia. Astfel, atacatorii pot nu doar ajunge în reţeaua de internet a victimelor, de unde să colecteze date personale şi parole, ci chiar să oprească alimentarea cu energie electrică. În cazul anumitor dispozitive, sistarea alimentării cu energie conduce la oprirea dispozitivului, ceea ce poate cauza inclusiv pagube materiale sau vătămări corporale.

     „Spre deosebire de alte vulnerabilităţi ale dispozitivelor inteligente identificate anterior, acest tip de atac poate fi orchestrat de oriunde din lume. Practic, atacatorul nu trebuie să se mai afle în aceeaşi reţea de internet în care e conectat dispozitivul, ci îl poate controla cu uşurinţă de la distanţă sau chiar crea reţele de botneţi (dispozitive controlate de răufăcători pentru a răspândi spam şi a instala ameninţări pe alte calculatoare)”, spune Alexandru Bălan, Chief Security Researcher al Bitdefender.

    Sfaturi pentru utilizatori

    Cercetarea le reaminteşte utilizatorilor riscurile de securitate pe care Internetul Lucrurilor le aduce, dat fiind că exploatarea anumitor vulnerabităţi poate avea consecinţe serioase nu doar legate de confidenţialitate, ci şi legate de siguranţa fizică.

    1. Faceţi o scurtă cercetare înainte de a cumpăra un dispozitiv smart pentru locuinţă. Cronicile de pe internet pot descrie problemele de confidenţialitate pe care alţi utilizatori le-au identificat.

    2. Testaţi gadgetul şi înţelegeţi cum funcţionează. Încercaţi să găsiţi răspunsuri la următoarele întrebări: Cum se conectează la internet? Ce date accesează? Unde stochează datele şi în ce circumstanţe? Pot ajunge datele pe mâna unui necunoscut, dacă reţeaua Wi-Fi este atacată? Calculaţi raportul între riscuri şi beneficii.

    3. Citiţi declaraţia producătorului dispozitivului legată de protejarea dreptului la viaţă privată. 

    Numărul dispozitivelor conectate la Internet a depăşit nivelul de patru miliarde de unităţi la finele anului 2015, iar industria va continua să se dezvolte într-un ritm alert pe fondul plusului de confort oferit utilizatorilor.

    În luna martie, specialiştii Bitdefender au analizat alte patru dispozitive inteligente populare, cu peste 150.000 de clienţi la nivel global, şi au reuşit să controleze gadgeturile, fără cunoştinţa proprietarului: WeMo Switch (dispozitiv care foloseşte o reţea Wi-Fi ca să controleze televizoare, becuri, boxe, termostate, etc.), Lifx (bec inteligent controlat prin Wi-Fi), MUZO Cobblestone Wi-Fi Audio Receiver (sistem audio care redă muzica de pe smartphone sau tabletă) şi Link Hub (consolă cu două becuri electrice care permite administrarea sistemului de iluminat). Rezultatele au fost publicate în raportul ”Internet of Things. Riscuri în locuinţele conectate”. 

  • Atacurile financiare au crescut cu 16% în T2 2016. Viruşii troieni bancari rămân cele mai periculoase ameninţări online

    Potrivit raportului Kaspersky Lab privind evoluţia ameninţărilor IT în al doilea trimestru al anului, programele de malware financiar se dezvoltă, pe fondul colaborării dintre creatorii de malware. În acest trimestru, produsele Kaspersky Lab au blocat 1.132.031 de atacuri ale programelor de malware financiar asupra utilizatorilor, ceea ce reprezintă o creştere de 15,6%, în comparaţie cu trimestrul trecut.

    Unul din motivele acestei creşteri este colaborarea instituită între cei care au creat doi dintre cei mai periculoşi viruşi troieni bancari, Gozi şi Nymaim, colaborare ce i-a propulsat pe amândoi în topul primelor 10 programe malware bancare.

    Viruşii troieni bancari rămân cele mai periculoase ameninţări online. Aceste programe malware sunt transmise, adesea, prin site-uri compromise sau false şi e-mail-uri tip spam. Ele infectează utilizatorul imitând o pagină de banking reală, pentru a-i fura acestuia informaţiile personale – detaliile contului bancar, parolele sau detaliile cardului de plată.

    Conform statisticilor, Turcia a devenit ţara cea mai afectată de acest tip de malware: 3,45% dintre utilizatorii de produse Kaspersky Lab din această ţară s-au confruntat cu o asemenea ameninţare online în T2. Rusia este pe locul al doilea, fiind ţinta a 2,9% din ameninţările online, urmată de Brazila cu 2,6%. Este foarte posibil, însă, ca Jocurile Olimpice să propulseze Brazilia în topul ţintelor vizate de atacuri în T3.

    Principalii vinovaţi ai creşterii numărului de atacuri financiare au fost troienii bancari Gozi şi Nymaim, ai căror autori şi-au unit forţele.  Virusul Nymain a fost iniţial dezvoltat sub formă de ransomware, blocând accesul utilizatorilor la informaţiile proprii şi cerând apoi o răscumpărare pentru a le debloca. Cu toate acestea, ultima versiune a virusului include elemente de troian bancar din codul sursă al virusului Gozi, care le furnizează atacatorilor acces de la distanţă la computerele victimelor.

    Distribuţia acestui malware a beneficiat de eforturi suplimentare şi, se pare, comune, iar această colaborare a propagat virusul în topul 10 al celor mai periculoase programe de malware financiar. Gozi ocupă locul al doilea, afectând 3,8% dintre utilizatorii ale căror soluţii de securitate au detectat un malware financiar, în timp Nymaim este pe locul şase, cu 1,9%. Lista programelor de malware financiar este, în continuare, condusă de Zbot. 15,17% dintre utilizatorii afectaţi de malware financiar au fost atacaţi de acest troian.

    “Programele de malware financiar sunt în continuare active şi se dezvoltă cu rapiditate. Noii troieni bancari şi-au extins în mod semnificativ funcţionalitatea prin adăugarea de noi module, cum ar fi ransomware-ul. Dacă infractorii nu au succes în a fura datele personale ale utilizatorilor, le vor cripta şi vor cere o recompensă. Un alt exemplu îl reprezintă familia de troieni Neurevt. Acest malware a fost utilizat nu doar pentru a fura date în sisteme bancare online, dar şi pentru a distribui mesaje spam,” menţionează Denis Makrushin, Security expert la Kaspersky Lab.

  • Atacurile financiare au crescut cu 16% în T2 2016. Viruşii troieni bancari rămân cele mai periculoase ameninţări online

    Potrivit raportului Kaspersky Lab privind evoluţia ameninţărilor IT în al doilea trimestru al anului, programele de malware financiar se dezvoltă, pe fondul colaborării dintre creatorii de malware. În acest trimestru, produsele Kaspersky Lab au blocat 1.132.031 de atacuri ale programelor de malware financiar asupra utilizatorilor, ceea ce reprezintă o creştere de 15,6%, în comparaţie cu trimestrul trecut.

    Unul din motivele acestei creşteri este colaborarea instituită între cei care au creat doi dintre cei mai periculoşi viruşi troieni bancari, Gozi şi Nymaim, colaborare ce i-a propulsat pe amândoi în topul primelor 10 programe malware bancare.

    Viruşii troieni bancari rămân cele mai periculoase ameninţări online. Aceste programe malware sunt transmise, adesea, prin site-uri compromise sau false şi e-mail-uri tip spam. Ele infectează utilizatorul imitând o pagină de banking reală, pentru a-i fura acestuia informaţiile personale – detaliile contului bancar, parolele sau detaliile cardului de plată.

    Conform statisticilor, Turcia a devenit ţara cea mai afectată de acest tip de malware: 3,45% dintre utilizatorii de produse Kaspersky Lab din această ţară s-au confruntat cu o asemenea ameninţare online în T2. Rusia este pe locul al doilea, fiind ţinta a 2,9% din ameninţările online, urmată de Brazila cu 2,6%. Este foarte posibil, însă, ca Jocurile Olimpice să propulseze Brazilia în topul ţintelor vizate de atacuri în T3.

    Principalii vinovaţi ai creşterii numărului de atacuri financiare au fost troienii bancari Gozi şi Nymaim, ai căror autori şi-au unit forţele.  Virusul Nymain a fost iniţial dezvoltat sub formă de ransomware, blocând accesul utilizatorilor la informaţiile proprii şi cerând apoi o răscumpărare pentru a le debloca. Cu toate acestea, ultima versiune a virusului include elemente de troian bancar din codul sursă al virusului Gozi, care le furnizează atacatorilor acces de la distanţă la computerele victimelor.

    Distribuţia acestui malware a beneficiat de eforturi suplimentare şi, se pare, comune, iar această colaborare a propagat virusul în topul 10 al celor mai periculoase programe de malware financiar. Gozi ocupă locul al doilea, afectând 3,8% dintre utilizatorii ale căror soluţii de securitate au detectat un malware financiar, în timp Nymaim este pe locul şase, cu 1,9%. Lista programelor de malware financiar este, în continuare, condusă de Zbot. 15,17% dintre utilizatorii afectaţi de malware financiar au fost atacaţi de acest troian.

    “Programele de malware financiar sunt în continuare active şi se dezvoltă cu rapiditate. Noii troieni bancari şi-au extins în mod semnificativ funcţionalitatea prin adăugarea de noi module, cum ar fi ransomware-ul. Dacă infractorii nu au succes în a fura datele personale ale utilizatorilor, le vor cripta şi vor cere o recompensă. Un alt exemplu îl reprezintă familia de troieni Neurevt. Acest malware a fost utilizat nu doar pentru a fura date în sisteme bancare online, dar şi pentru a distribui mesaje spam,” menţionează Denis Makrushin, Security expert la Kaspersky Lab.