BusinessMagazin

Tag: terorism

  • Ameninţarea teroristă, la un nivel fără precedent în Franţa: ”Noi atacuri sunt inevitabile”

    “Ameninţarea este permanentă”, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului Apărării, sub acoperirea anonimatului. “Nu trece nicio zi fără o alertă, fără descoperirea unei reţele care încearcă să trimită persoane către Siria sau Irak, sau fără o intervenţie (a serviciilor de securitate). Numărul ţintelor a explodat. Sunt 2.000 sau 3.000, poate 4.000, de persoane identificate sau suspectate de intenţii criminale”, a declarat el.

    Nu toţi sunt amatori, a adăugat sursa citată, precizând că mulţi sunt foarte educaţi.

    Specialişti din Ministerul Apărării susţin că jihadiştii “folosesc cele mai bune tehnici de criptare şi disimulare” şi că serviciile de securitate fac eforturi “să ţină pasul”.

    Cele mai mari îngrijorări sunt legate de aproximativ 200 de persoane care s-au întors din tabere de antrenament sau zone de luptă controlate de Statul Islamic în Irak şi Siria.

    “Ei sunt total dezinhibaţi în ceea ce priveşte violenţa”, a declarat un alt oficial, tot sub acoperirea anonimatului.

    Serviciile de securitate îi plasează sub cea mai atentă supraveghere posibilă, dar resursele sunt limitate şi autorităţile sunt pe deplin conştiente că millitanţii ar putea aştepta ani întregi înainte de a acţiona.

    Aşa a fost cazul cu fraţii Kouachi, care au comis atacul de la revista Charlie Hebdo din ianuarie.

    Ei aveau legături de multă vreme cu reţelele jihadiste din Paris, iar unul dintre ei călătorise în Yemen pentru a se antrena, în 2011, dar au ieşit treptat din atenţia serviciilor de securitate după ce au rămas în umbră câţiva ani.

    Oficialii se tem, de asemenea, de competiţia între grupările militare care le-ar putea determina să comită acte şi mai brutale. “Al-Qaida trebuie să îşi restaureze prestigiul şi va încerca să concureze cu SI cu acţiuni complexe şi importante”, a declarat oficialul.

    El a subliniat ameninţarea din partea grupării Al-Qaida cunoscute sub numele de Khorasan, despre care se crede că plănuieşte un atac aerian de amploare. Unul dintre principalii membri ai acestei grupări este un expert francez în explozibili, David Drugeon, care ar fi supravieţuit unui atac al SUA cu avioane fără pilot, anul trecut.

    De la atacurile din ianuarie de la Paris, soldate cu 17 morţi, alerta teroristă se află la cel mai ridicat nivel, iar mii de poliţişti sunt mobilizaţi în zone sensibile, precum redacţii de presă sau sinagogi. Dar oficialii antiterorism susţin că acest lucru va contribui mult prea puţin la prevenirea unui atac.

  • Cel puţin 120 de morţi în atentate care au vizat moschei din capitala Yemenului

    Explozii puternice au avut loc în moscheile Al Badr şi Al Hashoosh din Sanaa, frecventate de membri ai confesiunii de tip şiit zaidi, în principal de rebeli etnici huthi, care deţin controlul asupra capitalei Yemenului şi care au forţat plecarea preşedintelui Abdu Rabu Mansour Hadi, informează CNN.

    Printre persoanele ucise figurează clericul Murtatha Al Mahathwari, membru al etniei huthi, a relatat agenţia Saba.

    Imagini difuzate de Reuters surprind scoaterea cadavrelor victimelor din una dintre moschei.

    Atentatele nu au fost revendicate deocamdată, dar probabil au fost comise de organizaţia Al-Qaida în Peninsula Arabia.

    O altă explozie a avut loc vineri în oraşul yemenit Saada, situat la 180 de kilometri nord-est de capitală, provocând moartea a două persoane.

  • Membrii reţelei teroriste Stat Islamic ar putea fi judecaţi pentru genocid şi crime de război

    Într-un raport bazat pe mărturiile a peste 100 de victime, agenţia ONU cere Consiliului de Securitate să sesizeze Curtea Penală Internaţională privind crimele comise de grupul terorist Stat Islamic.

    Potrivit raportului, şi serviciile de securitate irakiene împreună cu miliţiile afiliate probabil au comis “unele crime de război” în confrutările cu militanţii reţelei teroriste Stat Islamic.

    Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a lansat în septembrie 2014 o anchetă vizând crimele comise de organizaţia teroristă Stat Islamic, care ocupă teritorii din Siria, Irak şi Libia.

  • Premierul tunisian susţine că unul dintre atacatori era cunoscut de serviciile de informaţii

    Atacul dramatic de la Muzeul Bardo de miercuri a fost cel mai grav din ultimii ani din Tunisia şi reprezintă o lovitură pentru această democraţie tânără şi fragilă, relatează Associated Press. Acesta ameninţă, de asemenea, să genereze noi probleme industriei turismului, care aduce numeroşi străini atraşi de plajele sale mediteraneene, de oaze şi ruinele romane şi care abia începuse să îşi revină după ani de criză.

    Într-un interviu acordat postului de radio francez RTL, premierul Habib Essid a declarat că Tunisia colaborează cu alte ţări pentru a afla mai multe despre atacatori, identificaţi ca Yassine Laabidi şi Hatem Khachnaoui. Ei au fost ucişi de serviciile de securitate într-un raid după ce au atacat muzeul.

    Premierul a precizat că Laabidi era urmărit de serviciile speciale, dar nu pentru “ceva anume”. Conturi de Twitter asociate cu gruparea extremistă Stat Islamic au salutat acest atac.

    Forţele de securitate păzeau marile magistrale, joi, în timp ce autorităţile urmăresc doi sau trei suspecţi despre care cred că sunt implicaţi în atac.

    Două nave de croazieră ai căror pasageri se află printre victime s-au retras din portul Tunis joi dimineaţa. MSC Cruises a declarat că nouă pasageri de pe nava Splendida au fost ucişi, 12 răniţi şi despre alţi şase nu se ştia nimic în momentul în care nava a plecat spre larg, la răsăritul soarelui. O altă navă, Costa Fascinosa, a anunţat că 13 pasageri lipseau în momentul în care a părăsit portul, în cursul nopţii.

    Cei 17 turişti ucişi sunt din Japonia, Italia, Columbia, Spania, Australia, Polonia şi Franţa. Essid a declarat că doi cetăţeni tunisieni au fost ucişi, de asemenea, de militanţi.

    Cel puţin 44 de persoane au fost rănite, inclusiv turişti din Italia, Franţa, Japonia, Africa de Sud, Polonia, Belgia şi Rusia, potrivit lui Essid şi medicilor de la spitalul Charles Nicolle din Tunis.

    Atacatorii, care purtau uniforme militare şi puşti de asalt, au coborât dintr-un vehicul şi au deschis focul asupra turiştilor care coborau din autobuze. Apoi au intrat în muzeu şi au luat ostatici, înainte de a fi ucişi într-un schimb de focuri cu forţele de securitate.

    “Vreau ca populaţia Tunisiei să înţeleagă că suntem în război cu teroarea, iar aceste grupuri minoritare sălbatice nu ne înspăimântă”, a declarat preşedintele nou-ales Beji Caid Essebsi, într-o alocuţiune rostită miercuri seara. “Lupta împotriva lor va continua până când vor fi exterminaţi”, a adăugat el.

    Tunisienii l-au îndepărtat de la putere pe dictatorul Ben Ali în 2011, marcând începutul Primăverii Arabe. Dar, în timp ce revoltele au permis construirea unei noi democraţii, ţara se luptă cu problemele economice şi atacurile comise de extremişti.

     

  • Numărul victimelor conflictelor armate a crescut semnificativ în 2014, la nivel global

    Institutul Proiect pentru Studierea Secolului XXI (Project for the Study of the 21st Century – PS21) a analizat date oferite de armata Statelor Unite, de Naţiunile Unite, de Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului şi de asociaţia Bilanţ Irakian, stabilind că peste 76.000 de oameni au fost ucişi în conflictul din Siria în 2014, faţă de 73.447 în 2013.

    În cele mai multe dintre conflictele militare sunt implicate grupuri teroriste islamiste.

    Aproximativ 21.000 de oameni au fost ucişi în Irak, în conflictul între serviciile de securitate şi organizaţia teroristă Stat Islamic. În conflictul insurgent din Afganistan au murit 14.638 de persoane, iar în Nigeria, 11.529.

    “Estimarea bilanţului conflictelor este o sarcină foarte dificilă, astfel că multe dintre cifrele prezentate probabil sunt subestimate”, a declarat directorul PS21, Peter Apps.

    “Aspectul important este că, prin compararea datelor din 2014 şi 2013, se observă o creştere semnificativă a numărului victimelor”, a adăugat Apps.

    În alte 14 conflicte militare (faţă de zece în 2013), au fost ucise peste 1.000 de persoane în 2014.

  • Gruparea Stat Islamic a răpit 20 de angajaţi străini de la un spital din Libia

    Peste 30 de militanţi ai grupării teroriste Stat Islamic au atacat spitalul, în timp ce un autobuz aştepta pentru a transporta angajaţii, care nu sunt libieni, în capitala ţării, Tripoli, relatează CNN.

    Majoritatea angajaţilor medicali răpiţi sunt din Filipine, dar printre ei figurează şi cetăţeni din Ucraina, Serbia şi India, a precizat oficialul de la spital.

    Membrii personalului spitalului care au fost răpiţi încercau să părăsească oraşul din cauza situaţiei securităţii şi a prezenţei grupării teroriste în localitate, a adăugat sursa citată.

    Oficialul consideră că militanţii SI nu voiau ca personalul medical să părăsească oraşul pentru că ei sunt singurii care ar putea acorda îngrijiri luptătorilor grupării islamiste răniţi în confruntări.

    Oraşul Sirte, care se află la jumătatea drumului dintre Tripoli şi Benghazi, a fost ultimul mare fief al forţelor loiale fostului dictator libian Muammar Kadhafi în războiul libian. Kadhafi a fost ucis în acest oraş.

    Gruparea Stat Islamic a preluat controlul asupra oraşului la sfârşitul anului trecut, inclusiv asupra spitalului. Organizaţia extremistă a revendicat în urmă cu aproximativ două luni execuţia a 21 de creştini copţi egipteni din Libia.

  • Doi suspecţi de terorism, care se pregăteau să comită atacuri, arestaţi în Spania

    Potrivit unui comunicat al Ministerului de Interne, cele două persoane arestate au legătură cu alte patru persoane care fac parte din aceeaşi celulă teroristă şi care au fost reţinute la 24 ianuarie.

    Comunicatul precizează că două case au fost percheziţionate în cadrul acestei operaţiuni, coordonată de Tribunalul naţional din Madrid.

    Ceuta este una dintre cele două enclave spaniole din Africa, situată pe coasta Mării Mediterane şi învecinată cu Marocul.

  • Militanţi islamişti s-ar putea infiltra în armata germană, anunţă Serviciul de informaţii militare

    “Dacă un islamist moderat se va prezenta pentru recrutare şi îşi ascunde intenţiile, va fi greu să nu fie admis”, a explicat Christof Gramm, directorul Serviciului german de informaţii militare (MAD), potrivit Die Welt.

    Christof Gramm a dat asigurări, potriviot Reuters, că în momentul de faţă nu există militari germani printre cei 600 de cetăţeni germani care participă la conflicte în Orientul Mijlociu. “Însă au fost identificaţi 20 de fosşti militari germani care au mers în zone de conflict”, a spus Gramm.

    Şeful MAD intenţionează să introducă verificări stricte pentru potenţialii recruţi.

    “Cei 20 de foşti militari germani care au mers în Orientul Mijlociu trebuie văzuţi în contextul celor 25.000-30.000 de candidaţi care se alătură armatei germane anual”, a declarat Ingo Gerhartz, purtătorul de cuvânt al Ministerului german al Apărării.

  • Justiţia egipteană califică drept “teroristă” mişcarea palestiniană Hamas

    Cairo a acuzat în mod repetat mişcarea palestiniană Hamas, o aripă a Fraţilor Musulmani din Egipt, de tulburarea liniştii în Peninsula Sinai, care se învecinează cu Fâşia Gaza. Hamas, forţa politică dominantă în Fâşia Gaza, neagă orice legătură cu militanţii din Sinai, care au ucis sute de poliţişti şi militari egipteni în ultimii doi ani.

    Într-un comunicat, Hamas a apreciat că hotărârea de sâmbătă este “şocantă şi periculoasă”.

    Este “o ruşine mare care va păta reputaţia Egiptului”, se mai arată în comunicatul difuzat de mişcarea palestiniană.

    Acelaşi tribunal egiptean care a pronunţat hotărârea de sâmbătă a desemnat deja aripa militară a mişcării palestiniene Hamas, Brigăzile Ezzedine al-Qassam, în rândul organizaţiilor “teroriste”.

    Autorităţile de la Cairo au luat o serie de măsuri pentru a lupta atât împotriva opoziţiei, cât şi împotriva grupărilor jihadiste.

    De la demiterea şi arestarea primului şef de stat ales în mod democratic în Egipt – islamistul Mohamed Morsi – pe 3 iulie 2013, poliţişti şi militari egipteni i-au reprimat implacabil şi sângeros pe susţinătorii acestuia, în timp ce majoritatea liderilor Fraţilor Musulmai au fost închişi.

    De asemenea, Cairo a decis la sfârşitul lui octombrie să stabilească o zonă-tampon lungă de aproximativ zece kilometri şi lată de 500 de metri la graniţa cu Fâşia Gaza, după un atentat sinucigaş care a provocat moartea a 30 de militari în nordul Peninsulei Sinai, cel mai sângeros atac comis împotriva forţelor de securitate în ultimii ani.

    Această zonă-tampon este una dintre măsurile adoptate de autorităţi în lupta vizând grupărilor jihadiste, care şi-au intensificat atentatele împotriva forţelor de ordine de când armata l-a destituit pe preşedintele islamist Morsi.

  • Poliţia dintr-un oraş german avertizează în legătură cu o ameninţare teroristă

    Poliţia din Bremen a declarat sâmbătă că a primit informaţii de la o “autoritate federală” în legătură cu “activităţile unor potenţiali islamişti”. Ei au afirmat că au fost luate “măsuri de securitate coordonate şi adecvate” pentru combaterea ameninţării cu un atac terorist, inclusiv în spaţii publice.

    Un purtător de cuvânt al poliţiei a declarat pentru agenţia DPA că toate clădirile importante sunt protejate.

    De la începutul anului, autorităţile germane au fost avertizate în legătură cu un potenţial pericol din partea islamiştilor radicali în repetate rânduri. În urmă cu două săptămâni, poliţia din oraşul Braunschweig din nordul ţării a anulat un carnaval după ce a primit informaţii concrete despre posibile atacuri cu motivaţie islamistă, în timp ce la 19 ianuarie o demonstraţie a mişcării antiislamizare Pegida a fost anulată din motive similare.