BusinessMagazin

Tag: statistica

  • Statistica românilor cu drept de vot: să ne cunoaştem concetăţenii

    Cei mai mulţi dintre aceştia sunt bărbaţi (641.107, faţă de 633.073 femei, raportat la un total de 1.274.180 de alegători din categoriile de vârstă 45-47 de ani) şi locuiesc în mediul urban (766.941, faţă de 507.239 în mediul rural).

    A doua categorie cel mai bine reprezentată este cea între 35 şi 37 de ani, respectiv 40 de ani, fiecare cu puţin peste 380.000 de alegători, urmată de cei între 38 şi 39 de ani, respectiv 44 de ani, fiecare cu peste 370.000 de alegători. O altă grupă de vârstă numeroasă este cea între 26 şi 27 de ani, fiecare cu peste 360.000 de alegători.

    În total există 227.132 de alegători care au vârsta de 18 ani, respectiv 4.355 de alegători care au 100 de ani sau peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor în vârstă de până la 20 de ani inclusiv este de 696.884, în timp ce al celor între 90 şi peste 100 de ani este de 93.265.

    Un număr de 4.130.339 de alegători au până la 30 de ani inclusiv, din care au între 25 şi 30 de ani inclusiv.

    Numărul alegătorilor între 30 şi 35 de ani inclusiv este de 2.071.718.

    Un număr de 2.523.260 de alegători au vârste de la 70 de ani în sus, din care 839.624 au vârste de la 80 de ani în sus.

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul urban (se întâlneşte în categoriile de vârstă 25-30 de ani, 32-40, 45-47 şi 58-59 de ani (fiecare cu peste 200.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 33-38 şi 45-47 de ani (între 220.000 şi 280.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători din mediul rural (se întâlneşte în categoriile de vârstă 18-47 şi 54-65 de ani (fiecare cu peste 100.000 de alegători), cu un vârf în categoriile de vârstă 26-27, 36-40 şi 42-47 de ani (între 150.000 şi 181.000).

    Cea mai mare concentrare de alegători femei (peste 150.000) se întâlneşte în categoriile de vârstă 24-30 de ani, 32-47 şi 56-60 de ani. Categoriile de vârstă unde predomină bărbaţii sunt 18-48 de ani, în timp ce femeile predomină la categoriile de vârstă 49 – peste 100 de ani.

    Numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile prezidenţiale de duminică, 2 noiembrie este de 18.284.326, potrivit datelor comunicate sâmbătă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

    Pentru alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie – 6 decembrie 2009, numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale a fost de 18.293.277.
     

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Când vor fi anunţate prezenţa la vot şi rezultatele. Istoricul alegerilor prezidenţiale în România

    Prezenţa la vot în secţiile din străinătate va fi anunţată la orele 15 şi 21, respectiv la orele 1 şi 9 din 3 noiembrie.

    Ulterior, informaţiile privind rezultatele parţiale ale alegerilor vor fi anunţate la orele 2, 5, 9, 11, 17 şi 20 din 3 noiembrie.

    Acelaşi orar se va aplica şi la 16, respectiv 17 noiembrie, în situaţia în care preşedintele României nu este ales din primul tur de scrutin.

    Istoricul alegerilor prezidenţiale, conform Autorităţii Electorale Permanente:

    1990: Preşedintele a fost ales din primul tur
    Prezenţa la vot a fost de 86,19%, adică au votat 14.826.616 alegători din totalul de 17.200.722 înscrişi în listele electorale.

    1992: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 76,29%, adică au votat 12.496.430 de alegători din cei 16.380.663 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 73,23%, adică au votat 12.153.810 alegători din cei 16.597.508 înscrişi în listele electorale.

    1996: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 76,01%, adică au votat 13.088.388 de alegători din cei 17.218.654 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 75,90%, adică au votat 13.078.883 de alegători din cei 17.230.654 înscrişi în listele electorale.

    2000: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 65,31%, adică au votat 11.559.458 de alegători din cei 17.699.727 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 57,50%, adică au votat 10.184.715 alegători din cei 17.711.751 înscrişi în listele electorale.

    2004: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 58,51%, adică au votat 10.794.653 de alegători din cei 18.449.676 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 55,21%, adică au votat 10.112.262 de alegători din cei 18.316.104 înscrişi în listele electorale.

    2009: Preşedintele a fost ales în turul al doilea
    Prezenţa la vot în primul tur a fost de 54,37%, adică au votat 9.946.748 de alegători din cei 18.293.277 înscrişi în listele electorale;
    Prezenţa la vot în turul al doilea a fost de 55,21%, adică au votat 10.112.262 de alegători din cei 18.316.104 înscrişi în listele electorale.
     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    14,4%
    cu atât a crescut în septembrie faţă de august valoarea sumelor refuzate la plată de băncile comerciale, la 648,4 milioane de lei, după ce în august aproape s-a înjumătăţit faţă de iulie, iar în octombrie 2013 fusese de 667,77 mil. lei, conform BNR

    9.000
    numărul de autovehicule noi înmatriculate de către companiile de leasing operaţional în primele 9 luni, cu cca 1.000 mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi reprezentând cca 15% din toate înmatriculările de maşini de pasageri şi vehicule comerciale uşoare

    300 mil. euro
    cu atât au crescut exporturile de produse agricole în primele 7 luni, în timp ce importurile s-au redus cu 50 mil. euro, după ce primele şase luni valoarea exporturilor a fost de 2,03 mld. euro (cu cca 10% peste nivelul din S1 2013), iar cea a importurilor de 2,32 mld. euro (cu 1,1% mai mult)

    25.000 euro
    subvenţia alocată pentru tinerii cu vârsta între 18 şi 25 de ani care îşi înfiinţează firme într-un domeniu strategic de dezvoltare, prin programul “România Start-up”, finanţarea totală alocată în acest scop fiind de 100 mil. euro

    9,1%
    cu atât ar urma să crească în acest an piaţa de IT din România, la 5,4 mld. lei, surclasând evoluţia din majoritatea ţărilor din regiune, potrivit Business Monitor International (BMI)

    4%
    cu atât a crescut în august faţă de aceea şi lună a anului trecut cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, în timp ce faţă de luna iulie 2014 a scăzut cu 0,7%

  • Aveţi ceva de vânzare? Cumpără China

     Investiţiile directe în străinătate ale Chinei au crescut cu 21,6% în primele nouă luni, la 75 mld. dolari, urmând să depăşească suma investiţiilor străine directe efectuate în ţară până la sfârşitul anului, conform lui Zhang Xiangchen, adjunct al ministrului comerţului. “China este deja o ţară exportatoare de capital şi acum este pe cale de a deveni exportator net de capital”, a adăugat Xiangchen.

    Tendinţa este susţinută de rezervele valutare impresionante, situate la 4.000 mld. dolari, precum şi de politica Beijingului de susţinere a achiziţiilor de active (companii, proprietăţi imobiliare, participaţii de capital, proiecte greenfield) în Europa, SUA, Africa sau America Latină, într-un ritm galopant, dacă ne uităm la faptul că în 2002, investiţiile chinezeşti în afară erau de numai 2,7 mld. dolari, în timp ce anul trecut ajunseseră la 108 mld. dolari. Un exemplu este inclusiv faimosul hotel Waldorf Astoria din New York, cumpărat chiar în octombrie de o firmă chinezească pentru aproape 2 mld. dolari. În acest an, totalul investiţiilor chinezeşti este aşteptat să ajungă aproape de 130 mld. dolari, peste investiţiile străine în China, estimate să fie inferioare sumei de 118 mld. dolari înregistrată anul trecut.

    Un alt factor care stimulează companiile chinezeşti să investească în străinătate este încetinirea ritmului de creştere economică, în condiţiile în care economia, după boomul creditării din ultimii cinci ani, se confruntă cu exces de investiţii şi de capacitate de producţie, fiind pe cale să consemneze cea mai redusă creştere din 1990 încoace.

    Conform ultimelor date oficiale anunţate în această săptămână, PIB a crescut cu 7,3% în T3 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cel mai slab rezultat din ultimii cinci ani, după 7,5% în T2 şi 7,4% în T1, dar superior aşteptărilor formulate de analiştii băncilor occidentale. “În ciuda pierderii de viteză, economia a reuşit să realizeze o creştere destul de stabilă anul acesta, în condiţii de inflaţie relativ mică şi de îmbunătăţire a ocupării forţei de muncă”, a declarat Sheng Laiyun, purtător de cuvânt al Biroului Naţional de Statistică, citat de publicaţia Shanghai Daily. Ţinta oficială de creştere economică pentru 2014 este 7,5%.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cine ţine pe plus industria românească

    Creşterile s-au datorat industriei prelucrătoare (9%) şi industriei extractive (8%), conform Institutului Naţional de Statistică (INS). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 3%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri pentru industria bunurilor de capital (13,4%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (8,5%), industria bunurilor de uz curent (4,9%) şi industria bunurilor intermediare (4,8%). Industria energetică a scăzut cu 0,9%.

    În luna august, producţia industrială a scăzut faţă de luna precedentă atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 20,2%, respectiv cu 2,7%. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a rămas la acelaşi nivel ca serie brută şi a crescut cu 4,7% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    8,4 mld. euro
    suma pe care România ar putea s-o obţină din vânzarea acţiunilor la cele mai importante companii de stat, acoperind 6,3% din datoria publică, potrivit unui studiu al Institutului de cercetare Economică din Austria

    945 mil. euro
    deficitul contului curent al balanţei de plăţi pe primele opt luni, comparativ cu 489 mil. euro în aceeaşi perioadă a anului 2013

    1,8%
    scăderea la 31 august a datoriei externe pe termen lung, la 77,4 mld. euro (80% din totalul datoriei externe) faţă de nivelul de la 31 decembrie 2013

    5,8%
    cu atât a scăzut producţia industrială a Ungariei în august faţă de iulie, cea mai mare din UE, urmată în amploare de scăderile din Germania (4,3%) şi Croaţia (-4,1%)

    0,8%
    scăderea producţiei industriale în UE în august faţă de aceeaşi lună a anului trecut (pentru zona euro, scăderea a fost de 1,9%), în timp ce faţă de iulie 2014 scăderea a fost de 1,4% (1,8% pentru zona euro)

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 13-19 octombrie

    13.10
    INS anunţă cifra de afaceri în serviciile prestate în principal întreprinderilor pe primele 8 luni

    14.10
    Reuniunea Ecofin (Luxembourg)

    14.10
    BNR publică datele balanţei de plăţi pe luna august

    14.10
    Eurostat difuzează datele producţiei industriale în august pentru UE şi zona euro

    15.10
    INS publică datele definitive privind valoarea producţiei agricole în 2013

    15-18.10
    Târgurile TIB, Inventika şi ExpoEnergiE (Romexpo Bucureşti)

    15.10
    Reuniunea Consiliului BCE (Frankfurt)

    16.10
    CE adoptă pachetul lunar de sancţiuni contra ţărilor membre care au încălcat legislaţia UE

    16.10
    Eurostat anunţă inflaţia din septembrie în UE şi zona euro

    16-17.10
    ASEM – Summit Asia-UE (Milano)

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Redresare de vară pentru lucrările de construcţii

    Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de construcţii noi, cu 10,8%, şi la lucrările de reparaţii capitale, cu 8,1%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 11,4%.

    În date pe serie brută, volumul lucrărilor de construcţii a crescut faţă de luna iulie cu 9,5%, creştere evidenţiată la lucrările de construcţii noi şi la lucrările de reparaţii capitale – 15,4%, respectiv 12,8%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 6,4%.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    2.452 lei
    venitul mediu lunar total pe gospodărie în T2, din care veniturile băneşti au reprezentat 85,1%, în timp ce cheltuiala medie lunară totală a fost de 2.210 lei, din care cheltuielile de consum au reprezentat 72,5%

    0,6%
    creşterea PIB real în 2012 faţă de 2011, conform datelor definitive ale INS, la un total realizat de 596.681,5 mil. lei (preţuri curente), faţă de 586.749,9 mil. lei conform datelor semidefinitive

    1,2%
    cu atât a crescut volumul comerţului cu amănuntul în UE în august faţă de iulie, date ajustate sezonier, în timp ce creşterea faţă de august 2013 a fost de 2,5% (pentru zona euro, cifrele sunt 1,2%, respectiv 1,9%)

    33,6 mld. euro
    investiţiile BERD, BEI şi BM în Europa Centrală şi de Sud-Est efectuate în cadrul planului comun de acţiune anticriză lansat în 2012

    2,5%
    creşterea în august faţă de iulie a volumului comerţului cu amănuntul în UE, cele mai mari creşteri fiind consemnate în Germania şi Luxemburg (cu câte 2,5%), iar cele mai ample minusuri în România şi Slovacia (cu câte 0,6%)


     

  • Producţia industrială a crescut cu 7,6% la opt luni

    Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 3%.

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri pentru industria bunurilor de capital (13,4%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (8,5%), industria bunurilor de uz curent (4,9%) şi industria bunurilor intermediare (4,8%). Industria energetică a scăzut cu 0,9%.

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 9% în primele opt luni, susţinută de industria prelucrătoare (10,6%) şi industria extractivă (1,1%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 2,3%.

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (14,6%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (10,0%), industria bunurilor de uz curent (6,4%) şi industria bunurilor intermediare (6,1%). Industria energetică a scăzut cu 0,3%.

    În luna august 2014, producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna precedentă cu 20,2%, ca urmare a scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-22,8%) şi industria extractivă (-0,2%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1,6%.

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat scăderi pentru industria bunurilor de capital (-33,5%), industria bunurilor de uz curent (-14%), industria bunurilor intermediare (-13,8%) şi industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-4,4%). Industria energetică a crescut cu 0,7%.

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 2,7%, din cauza scăderii industriei prelucrătoare (-3,5%) şi industriei extractive (-0,4%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 4,6%.

    Pe marile grupe industriale, scăderi s-au înregistrat în industria bunurilor de capital (-2,6%), industria bunurilor de uz curent (-1,8%) şi în industria bunurilor intermediare (-1,6%) şi creşteri în industria energetică (+2,5%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+2,1%).

    În luna august 2014, producţia industrială (serie brută) a rămas la acelaşi nivel cu cel din luna corespunzătoare din anul precedent. Industria extractivă şi industria prelucrătoare au crescut cu 9,4%, respectiv cu 0,3%, iar producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 7,0%.

    Pe marile grupe industriale, s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+5,8%), industria bunurilor de capital (+3,6%) şi industria bunurilor intermediare (+0,5%). Industria bunurilor de uz curent şi industria energetică au scăzut cu 5,0%, respectiv cu 4,2%.

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 4,7%, susţinută de creşterea industriei extractive (+9,5%) şi a industriei prelucrătoare (+5,6%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 5,5%.

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat următoarele creşteri: industria bunurilor de capital (+10,9%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+8,0%) şi industria bunurilor intermediare (+6,8%). Industria energetică şi industria bunurilor de uz curent au scăzut cu 2,2%, respectiv cu 0,9%.